Senatul României Direcţia presă, comunicare şi imagine REVISTA PRESEI - 26 NOIEMBRIE 2013 SENAT Crin Antonescu - „Parlamentarii vor veni să voteze Bugetul şi în seara de Revelion, dacă e nevoie” Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a precizat că nu va discuta cu colegii din partid să modifice prevederea din buget legată din banii din accize, deoarece proiectul este unul asumat, iar poziţia PNL-ului este aceeaşi cu a partenerilor de alianţă. „Noi ne asumăm acest proiect de buget aşa cum a fost el formulat. Poziţia noastră este identică cu a primului ministru şi cu a partenerilor din USL. Este un buget pe care ni l-am asumat împreună şi pe care îl susţinem împreună”, a declarat Crin Antonescu. Întrebat dacă poate garanta că banii din această acciză vor merge la autostrăzi, liderul liberalilor a răspuns: „Eu nu pot garanta, dar eu am luat act şi aşa a fost toată discuţia, că banii vor ajunge acolo şi nu în altă parte. „Soluţia nu este uşoară, dar e simplă. Dacă preşedintele uzează de prerogativa de a retrimite, de a nu promulga bugetul, care este o lege, nu avem cum să îl împiedicăm, nu rămâne decât ca într-o perioadă dificilă, de Sărbători, parlamentarii să se pronunţe din nou asupra bugetului. Nicio lege nu este mai importantă ca bugetul, şi dacă ar fi să fie în seara de Revelion, parlamentarii trebuie să vină să îl voteze. Şi vor veni”, a mai spus preşedintele Senatului. Liberalii au decis - susţin înfiinţarea comisiei de anchetă Călăraşi, cerută de PSD Liderii PNL au decis luni, într-o şedinţă a conducerii partidului, să accepte propunerea PSD pentru înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă în „cazul Călăraşi“ şi au anunţat numele membrilor forului. Crin Antonescu şi vicepreşedinţii PNL s-au reunit luni la prânz pentru a discuta despre comisia de anchetă solicitată de PSD în cazul achiziţiei unui teren agricol de către fiica preşedintelui Traian Băsescu. „Am luat decizia. Suntem favorabili comisiei, dorim să se formeze această comisie. Am discutat, în principiu, şi numele colegilor care vor face parte din ea. Decizia efectivă va fi luată la grupurile parlamentare, dar ca decizie politică participăm la formarea comisiei, suntem pentru“, a declarat Antonescu, după şedinţa cu vicepreşedinţii liberali. El a precizat că PNL îi propune pentru această comisie pe deputaţii Ioan Cupşa şi Traian Dobrinescu şi pe senatorul Mircea Dobra. Vineri, preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat că a primit un draft privind înfiinţarea comisiei de anchetă solicitată de PSD, dar nu l-a citit încă, iar o decizie va fi luată luni în şedinţa conducerii PNL cu vicepreşedinţii executivi. Crin Antonescu a declarat, joi seară, la Digi 24, că, în întâlnirea pe care a avut-o cu premierul Victor Ponta la Guvern, s-a discutat în treacăt despre Comisia de anchetă Călăraşi, precizând că nu s-a hotărât asupra acesteia, dar că foarte probabil o decizie se va lua şi în PNL. Preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, a confirmat anterior că a discutat, la Guvern, cu liderul PNL, Crin Antonescu, despre proiectul de înfiinţare a comisiei de anchetă Călăraşi şi a afirmat că Antonescu i-a comunicat că, de principiu, este de acord, dar mai trebuie studiate obiectivele şi componenţa comisiei. Senatorul PDL Alin Tişe a depus 462 de amendamente la legea bugetului Senatorul PDL Alin Tişe a depus 462 de amendamente pentru modificarea proiectului de lege al bugetului de stat pentru anul 2014. În calitate de senator de Cluj am depus o serie de amendamente pentru proiectul de lege al bugetului aferent anului 2014, amendamente pentru judeţul nostru, justificate, de care Clujul are nevoie. În total sunt 462 amendamente, pregătite din timp, pentru alocarea de resurse financiare în vederea dezvoltării lucrărilor din judeţul Cluj. Unele sunt pentru continuarea unor lucrări începute, iar altele pentru începerea lor, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, Alin Tişe. El a mai spus că, printre altele, a depus amendamente pentru construirea Spitalului Regional de Urgenţă Cluj, continuarea lucrărilor la pista de decolare - aterizare de 3.500 de metri la Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, Construcţia Hidrocentralei Tarniţa Lăpuşteşti, continuarea lucrărilor la Autostrada Transilvania, Centura ocolitoare a municipiului Cluj-Napoca, continuarea proiectului Sală polivalentă Cluj-Napoca, modernizare de străzi în municipiul Cluj-Napoca, continuarea proiectului Filarmonicii Cluj-Napoca, proiectul Cluj Napoca - Capitala Europeană a Tineretului în 2015, proiectul Cluj-Napoca - Capitala Culturală Europeană 2021, extinderea Parcului Industrial Tetarom III. Mircea Geoană va fi promovat Înalt reprezentant al Guvernului şi se va ocupa de proiecte strategice si de diplomaţie publică Premierul Victor Ponta a confirmat că lui Mircea Geoană i se va oferi postul de Înalt reprezentant al Guvernului. De mai mult timp am discutat cu domnul Geoană toate temele importante de politica externă, şi sigur că simt nevoia - alături de ministrul de externe Corlăţean şi de consilierii mei - a unei persoane cu experienţa şi pregătirea lui Geoană, pentru că este extrem de utilă. M-am bucurat că vrea să ne sprijine în nişte lucruri importante, a declarat Victor Ponta. La rândul sau, Geoană a spus că accepta cu plăcere această sarcină, dacă i se va propune. Sunt discuţii despre diverse formule în care să pot să aduc diverse servicii ţării. (...) Daca va fi nevoie de mine, o voi face fără ezitare, doar să fiu solicitat şi să pot să dau bruma de experienţă şi de contacte pe care le am. Dacă este un loc în echipă îl ocup cu dragă inimă şi îl fac cum am învăţat că se face treaba în politică, a spus Geoană. CAMERA DEPUTAŢILOR Aurelia Cristea – „România va ratifica până în 2015 Convenţia asupra prevenirii şi combaterii violenţei împotriva femeilor” Deputatul social-democrat Aurelia Cristea a anunţat, luni, că România va ratifica până în 2015 Convenţia asupra prevenirii şi combaterii violenţei împotriva femeilor şi ca urmare a unor demersuri întreprinse de parlamentarul clujean şi de Organizaţia de femei a PSD Cluj. “25 noiembrie este Ziua Internaţională pentru Combaterea Violenţei împotriva Femeilor şi mă bucur să pot anunţa că România va ratifica, până în 2015, un document internaţional de importanţă majoră în prevenirea şi combaterea acestui fenomen. De altfel, alături de colega mea Anca Mureşan, consilier local PSD, şi alături de femeile social-democrate din Cluj, am întreprins mai multe acţiuni în vederea atingerii acestui scop. În toamna acestui an, am organizat la Cluj Conferinţa regională privind ratificarea Convenţiei asupra prevenirii şi combaterii violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, semnată în 2011 la Istanbul”, a declarat Aurelia Cristea, care este şi preşedintele OFSD Cluj. Aurelia Cristea susţine că ratificarea Convenţiei trebuie privită şi ca un succes al sectorului neguvernamental care activează în acest domeniu specific. OFSD Cluj a adoptat în toamna acestui an la Cluj Rezoluţia cu privire la ratificarea documentului. Prin Rezoluţie, OFSD Cluj se obligă ca, împreună cu femeile social-democrate şi femeile aparţinând altor orientări politice, dar care înţeleg pericolul pe care îl reprezintă violenţa de gen şi violenţa domestică, să întreprindă toate acţiunile legale şi politice care stau în puterea unei organizaţii de această natură, pentru a accelera procesul de semnare şi de ratificare de către România a Convenţiei de la Istanbul. Parlamentarii UDMR din Bihor au depus amendamente la legea bugetului pentru infrastructura de drumuri Parlamentarii UDMR din Bihor au depus amendamente la legea privind bugetul de stat pe anul 2014 prin care solicită finanţare de 274 de milioane de lei pentru drumuri, din care 134 de milioane lei pentru unele noi, precum şi 2,3 milioane lei pentru finalizarea unui liceu din Marghita, a anunţat luni deputatul Cseke Attila. Cea mai mare sumă, 100 de milioane de lei, au fost cerută pentru DN 76 Oradea-Beiuş, aflat în stare de degradare avansată. Problema este, afirmă Cseke, că deşi acest sector de drum naţional face parte din proiectul de reabilitare a drumurilor naţionale, etapa a cincea, el figurează alături de alte patru drumuri naţionale (DN1 Bucureşti-Oradea, DN 56, DN 56A, DN 66), în total 1.240 de kilometri, pentru care se propune suma totală, fără defalcări, de 32.938.000 de lei. “Totul este la grămadă, ceea ce nu este bine. Amendamentul UDMR solicită o sumă de 100 de milioane care să fie destinată clar pentru DN76 Beiuş-Oradea, valoarea totală a lucrărilor fiind de 161 de milioane de lei şi termenul de finalizare 4 aprilie 2014, aşa cum scrie explicit pe site-ul CNADNR,” a precizat Cseke. Parlamentarii UDMR bihoreni au mai solicitat suplimentarea cu 40 de milioane de lei a sumelor deja alocate pentru varianta de ocolire a oraşului Săcueni, pe lângă 23 milioane de lei, au mai cerut 15 milioane de lei, din totalul de 66 milioane lei, şi reabilitarea DN1H Zalău-Aleşd, un proiect ce se derulează de mai mulţi ani dar se lucrează numai în Sălaj, fiind prevăzute 40 milioane de lei, au mai cerut 25 milioane lei, din totalul necesar de 507 milioane lei. Pentru proiecte noi, aleşii UDMR au solicitat 134 de milioane de lei: refacerea şi consolidarea DN 19B Săcueni-Nuşfalău, suma de 87 de milioane lei, modernizarea DN19E Biharia- Chiribiş, 22 milioane lei, şosea ocolitoare municipiul Salonta şi varianta ocolire Valea lui Mihai, 20 milioane lei, respectiv 5 milioane lei. Un alt amendament priveşte finalizarea construirii Liceului teoretic “Horvath Janos” din Marghita, pentru extinderea clădirii, investiţia necesară fiind de 2,3 milioane de lei. Răzvan Mironescu – „Trebuie să informatizăm urgent sistemul fiscal, dacă vrem să atragem investitori” Deputatul PNL, Răzvan Mironescu, a declarat, într-un interviu acordat Mondo News, că România trebuie să îşi îmbunătăţească urgent capacitatea administrativă, ca prim pas în stimularea interesului investitorilor pentru afaceri în ţara noastră. Apoi, deputatul PNL este de părare că avem nevoie urgent de informatizarea masiva a sistemului fiscal, dar şi de întărirea încrederii în capacitatea statului de a combate evaziunea şi frauda. Creşterea credibilităţii în faţa investitorilor trebuie să inceapa de aici, de la calitatea pregătirii funcţionarilor publici şi de la modul cum ei interacţionează cu oamenii de afaceri locali sau străini. Nu este lipsit de interes amănuntul statistic conform căruia indicele DB (doing business) a rămas constant scăzut din 2008 şi până acum, deşi mediul de afaceri a evoluat, barierele birocratice au rămas aceleaşi şi chiar au crescut odată cu implementarea diverselor proceduri fiscale, de achiziţii publice, etc. Mai apoi este necesară urgent informatizarea masivă a sistemului fiscal, în sensul că statul să colecteze taxele şi impozitele cât mai unitar, prin plăţi cât mai puţine şi un număr de impozite cât mai mic, după care sistemul să dividă banii către entităţile fiscale din interiorul sistemului care trebuie să gestioneze banii colectaţi. Nu în ultimul rând, întărirea încrederii mediului de afaceri în capacitatea statului de a combate evaziunea şi frauda. Investitorii adevăraţi, cei de care avem nevoie şi pe care ne străduim să-i atragem au nevoie să ştie că impozitele şi taxele sunt plătite de toată lumea, nu doar de unii, ei acum trăiesc cu impresia, corectă de altfel, că bunii plătitori susţin şi partea de impozite şi taxe necolectate de la evazionişti, iar bugetul de investiţii publice suferă tocmai din această cauză, a declarat Mironescu. Valeriu Zgonea - Băsescu e jucător al echipei naţionale a României, nu va face un gest antiromânesc cu bugetul Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat, luni, că are încredere în flerul său că preşedintele Traian Băsescu nu va bloca bugetul, şeful statului fiind jucător al echipei naţionale a României, astfel că nu-şi permite să facă rău pensionarilor, medicilor, profesorilor. Eu rămân la ideea că preşedintele statului este un jucător al echipei naţionale a României şi nu-şi permite să facă rău pensionarilor, medicilor, profesorilor şi celor care beneficiază de bugetul pe 2014. Până la urmă, e o declaraţie politică. Ştiţi că e foarte bun jucător când e vorba de declaraţii politice. Sper să am încredere şi am flerul meu că, atunci când e vorba de bugetul naţional, să nu-l bocheze, mai ales că este prima dată după foarte mulţi ani când reuşim să-l adoptăm în decembrie, a spus Valeriu Zgonea. El a mai spus că preşedintele este înverşunat când vrea să dea un mesaj politic şi că el rămâne la ideea că preşedintele statului nu va face un gest antiromânesc. Aşa este el înverşunat când vrea să dea un mesaj politic, este un bun jucător, a adăugat Zgonea. El a mai spus că rămâne la ideea că resursele financiare stabilite sunt pentru a asigura creşterile necesare şi obligatorii la acele zone vulnerabile ale societăţii româneşti. „Din această perspectivă, rămân, în continuare, susţinător al ideii că preşedintele statului român nu va face un gest antiromânesc, a adăugat Zgonea. Cred că preşedintele va fi un român serios, a mai spus Zgonea. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, duminică, că va returna Parlamentului proiectul bugetului de stat pe 2014 dacă nu se va renunţa la creşterea accizei la combustibil, propusă de guvern. Dacă nu se renunţă la creşterea accizei la combustibil voi trimite înapoi bugetul de stat la Parlament, a spus Băsescu, într-o declaraţie de presă, evocând şi posibilitatea de a ataca legea bugetului la Curtea Constituţională. O spun în mod categoric, dacă nu se renunţă la creşterea accizei, voi trimite înapoi bugetul de stat iar apoi îl voi ataca şi la CC, a spus preşedintele Traian Băsescu, precizând că este vorba de un avertisment. Băsescu a mai spus că această creştere a accizei va avea impact asupra întregii economii, precizând că tot ce se va da înapoi la pensii şi salarii, va fi înghiţit de creşterile de preţuri. Potrivit preşedintelui, inflaţia va ajunge anul viitor la 3,5%-3,6%. Cred că vom avea o creştere de inflaţie de cel puţin 3,5, adăugată pe inflaţia anunţată de Banca Naţională, a mai spus Băsescu. PREŞEDINŢIE Traian Băsescu a convocat CSAT în timpul summitului China - Europa de Est de la Bucureşti Preşedintele Traian Băsescu a convocat o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării marţi, la ora 15.00, în timpul Summitului şefilor de guverne din China şi ţările Europei Centrale şi de Est la care premierul Victor Ponta, care este şi vicepreşedinte al CSAT, şi-a anunţat participarea pe parcursul întregii zile. Potrivit Preşedinţiei, Băsescu a pus pe ordinea de zi propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale şi alte subiecte de interes pentru securitatea naţională. Aşa cum arată programul Summitului şi forumului economic la care participă, Ponta are stabilită de la ora 16.00 o întâlnire bilaterală cu premierul Lituaniei. Traian Băsescu – „Banii din acciza la combustibil vor ajunge la baroni. Am obligaţia să atac bugetul” Preşedintele Traian Băsescu a afirmat, luni, că banii care vor intra în bugetul ţării din accizele la combustibil vor ajunge la baroni şi obligaţia sa este de a ataca bugetul. ”Am privit cu atenţie bugetul în forma lui, în forma în care a fost prezentat la Parlament. Nimeni nu a avut cifrele până a ajuns la Parlament. Nu îmi era clar dacă fără acciza suplimentară pe benzină se pot indexa pensiile, mări salariile sau venitul minim garantat ar putea creşte cu 5%. După ce am văzut bugetul am constatat că toate acestea se pot face fără a creşte acciza la benzină şi motorină”, a declarat şeful statului. ”Sunt 53 de bani pe litru, ceea ce duce la o colectare suplimentară de 2,2 miliarde lei la bugetul de stat. Îi regăsim în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale care a dobândit o creştere explozivă cu 1,22 miliarde faţă de anul trecut. Şi îi mai regăsim şi pe la umflarea costurilor cu serviciul datoriei. Aceste două suplimentări de buget dau 2 miliarde. Deci se poate renunţa cu uşurinţă fără creşterea accizei”, a explicat Traian Băsescu. ”Eu nu am dreptul să nu utilizez mijloacele constituţionale pentru a încerca să evit o greşeală. Eu am experienţa unei creşterii de taxe. Numai că aceea a fost făcută când nu mai putem să ne dezvoltăm pe piaţă, iar aceasta e făcută pentru a da bani baronilor locali pentru alegeri. Această creştere de acciză va mânca prin inflaţie şi creştere de preţuri tot ceea ce Guvernul a zis că va da”, a mai spus preşedintele. Judecători şi procurori, eliberaţi din funcţii Preşedintele Traian Băsescu a semnat, luni, mai multe decrete, printre care şi unele de eliberare din funcţie a unor procurori şi judecători. Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, Traian Băsescu a semnat decretul privind eliberarea din funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Aiud a Mihaelei Daicu şi numirea sa în funcţia de judecător la Judecătoria Răcari, precum şi pe cel referitor la eliberarea din funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a Corinei-Cornelia Dăescu, în prezent delegată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara şi numirea sa în funcţia de judecător la Curtea de Apel Bucureşti. Tot luni, preşedintele a semnat şi decretul privind eliberarea din funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pucioasa a Georgianei Muraru şi numirea sa în funcţia de judecător la Judecătoria Pucioasa. Băsescu a mai semnat următoarele decrete: • Decret privind eliberarea din funcţia de judecător la Judecătoria Videle a Andei-Valeria Nedelea - pensionare; • Decret privind eliberarea din funcţia de judecător cu grad profesional de curte de apel la Tribunalul Gorj a lui Vasile Ghimiş - pensionare; • Decret privind eliberarea din funcţia de judecător la Judecătoria Cluj-Napoca a Eugeniei Pădurariu - pensionare; • Decret privind eliberarea din funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva a Luminiţei-Corina Ion - pensionare; • Decret privind eliberarea din funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu-Sărat a lui Petre Pîrvan - pensionare; • Decret privind eliberarea din funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a lui Alexandru-Machedon Cinteză - pensionare. Şeful statului a semnat şi decretul privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 56/2013 privind reglementarea regimului juridic al apei grele preluate de către Societatea Naţională Nuclearelectrica - SA prin alocaţii de la bugetul de stat, în perioada 2006 - 2011. GUVERN Reuniune la cel mai înalt nivel - premierii din Europa Centrală şi din China se întâlnesc marţi la Bucureşti Cea de-a doua reuniune la nivel de prim-miniştri din Europa Centrală şi de Est şi China se va desfăşura marţi la Bucureşti. La reuniunea la nivel înalt, alături de premierul Victor Ponta şi de omologul său chinez, Li Keqiang, care efectuează o vizită oficială în ţara noastră, vor participa şefii de guvern ai Albaniei, Bosniei - Herţegovina, Bulgariei, Cehiei, Croaţiei, Estoniei, Lituaniei, Macedoniei, Muntenegrului, Poloniei, Serbiei, Slovaciei, Sloveniei şi Ungariei şi ministrul de Externe din Letonia. Reuniunea de la Bucureşti este cea de-a doua la nivel de şefi de guverne din ţările Europei Centrale şi de Est şi China, după cea organizată în 2012 la Varşovia. Cu ocazia întâlnirii de la Bucureşti, premierii vor evalua stadiul de implementare a propunerilor de cooperare lansate cu un an în urmă la Varşovia, vor aborda domeniile şi mijloacele concrete de dinamizare a relaţiilor comerciale şi investiţionale între cele două zone, prin proiecte de cooperare în domenii precum energia, agricultura, infrastructura, transporturile, IT şi turism. Guvernul arată că organizarea la Bucureşti a reuniunii politice la nivel înalt oferă o oportunitate extraordinară pentru dezvoltarea relaţiile politice şi economice ale României cu China, a celor în plan regional, precum şi a celor între regiunea noastră şi partenerul chinez. Prin prezenţa a zece prim-miniştri din statele membre UE şi a ministrului de Externe leton, dialogul Europa Centrală şi de Est cu China asigură complementaritatea şi susţine consolidarea relaţiilor mai ample dintre UE şi China, adaugă Executivul. Reuniunea şefilor de guverne Europa Centrală şi de Est - China se desfăşoară în contextul prezenţei premierului chinez în România şi al întrevederii pe care acesta o are cu prim-ministrul român, ocazie cu care vor fi semnate un număr important de memorandumuri şi acorduri bilaterale. De asemenea, în cursul zilelor următoare, vor avea loc şi întrevederi bilaterale ale premierului României cu omologii săi din ţările din regiune. Ponta l-a aşteptat pe premierul Li Keqiang la scara avionului Delegaţia chineză a sosit la Bucureşti, premierul Li Keqiang fiind aşteptat la aeroport de omologul său, Victor Ponta, la prima vizită a unui astfel de înalt oficial chinez în România după 19 ani. Victor Ponta l-a întâmpinat la scara avionului pe prim-ministrul chinez. Li Keqiang a fost primit cu pâine şi sare de doi tineri îmbrăcaţi în costume naţionale româneşti. Apoi, garda de onoare a intonat imnurile de stat. Cei doi şefi de guvern au mers împreună la Palatul Victoria, unde au avut o discuţie legată de stadiul relaţiilor politice şi economice dintre cele două state şi au asistat la semnarea mai multor documente de cooperare bilaterală în domeniile energiei, sanitar-veterinar, industrial, societăţii informaţionale şi culturii. A fost adoptată şi o Declaraţie comună a Guvernului României şi Guvernului Republicii Populare Chineze privind aprofundarea cooperării bilaterale. Marţi va avea loc la Parlament summitul China - Europa de Est, la care vor participa 16 şefi de guvern. Cu acest prilej, va fi organizată şi a treia ediţie a Forumului economic şi comercial China-Europa Centrală şi de Est, la care 1.000 de reprezentanţi ai unor companii private şi de stat. Chinezii sunt aşteptaţi să devină investitori la reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, un proiect de 6,5 miliarde de euro, să participe la realizarea centralei de pompaj de la Tarniţa, să realizeze un grup nou pe lignit de 500 MW la Rovinari şi să agreeze modernizarea termicentralei Mintia. De asemenea, vor avea loc workshopuri pe infrastructură, agricultură, IT şi turism. Victor Ponta – „În primele nouă luni ale anului exporturile României către China au crescut cu aproape 30%” Premierul Victor Ponta a declarat luni, la Palatul Victoria, că relaţiile româno-chineze sunt excelente, o dovadă în acest sens fiind şi creşterea cu 30% a exporturilor româneşti în China. “Dincolo de relaţiile politice care sunt excelente, şi astăzi, la reuniunea bilaterală, am discutat foarte mult despre relaţiile economice. China este un partener comercial şi economic important pentru România şi pentru ţările din regiune, însă, potenţialul este mult mai mare şi trebuie să dezvoltăm aceste relaţii. M-am bucurat foarte mult să văd că în primele nouă luni ale anului 2013 exporturile României către China au crescut cu aproape 30%”, a afirmat Victor Ponta. Premierul român şi-a exprimat speranţa că volumul schimburilor comerciale va creşte odată cu vizita la Bucureşti a omologului său chinez. “Consider că prezenţa la Bucureşti a primului ministru Li Keqiang şi a celorlalţi miniştri va impulsiona pozitiv aceste relaţii economice şi proiectele concrete. (...) Este vorba, în primul rând, despre energie şi am semnat acorduri care acoperă, practic, atât energia nucleară, energia pe bază de cărbune, hidro şi energie regenerabilă din surse eoliene. De asemenea, există proiecte concrete şi un mare potenţial în domeniul infrastructurii, în domeniul produselor agro-alimentare şi în domeniul IT-ului”, a mai arătat şeful guvernului român. Victor Ponta a mulţumit Guvernului chinez pentru decizia de a organiza la Bucureşti a doua reuniune la nivel înalt China - Europa Centrală şi de Est. De asemenea premierul Ponta a adresat mulţumiri omologului chinez şi pentru sprijinul acordat în vederea deschiderii unui sediu al Institutului Cultural Român la Beijing. Care sunt proiectele pentru care cele două ţări colaborează România şi China au semnat, luni, acorduri de colaborare pentru înfiinţarea în comun a unui parc tehnologic şi reluarea exportului de bovine pentru reproducţie şi carne de porc către China, dar şi mai multe documente de colaborare în energie, inclusiv în domeniul nuclear şi termoelectric. Astfel, conducerea Nuclearelectrica au semnat cu preşedintele companiei China General Nuclear Power Corporation (CGN) o scrisoare de intenţie pentru colaborare, directorului Complexului Energetic Oltenia a încheiat cu preşedintele companiei China Huadian Corporation un acord de intenţie de cooperare pentru realizarea proiectului termoelectric de la Rovinari, directorul Complexului Energetic Hunedoara a parafat cu preşedintele companiei China National Electric Engineering o înţelegere pentru reabilitarea grupurilor 3 si 4 de la centrala termoelectrica Deva, iar directorul companiei de proiect pentru construcţia hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti (judeţul Cluj) a semnat o scrisoare de confort în acest sens cu vicepreşedintele executiv al Sinohydro Corporation. Departamentul pentru Energie şi Administraţia Naţională din China pentru Energie au încheiat un memorandum de înţelegere pentru cooperare în domeniul proiectelor nucleare. Tot la Guvern a fost semnat şi un acord pentru investiţii în centrale eoliene şi echipamente de export între Romanian Păunescu Corporation, condusă de Bobby Păunescu, şi Mingyang Wind Power Group. A fost semnat şi memorandumul de înţelegere pentru sprijinirea companiei de telecomunicaţii Huawei Technologies în vederea înfiinţării unui centru regional la Bucureşti. Reprezentanţii guvernelor român şi chinez au convenit şi un program cultural pentru perioada 2013 – 2016, un acord de înfiinţare şi funcţionare a Institutului Cultural Român de la Beijing şi a Centrului Cultural Chinez de la Bucureşti şi un memorandum de înţelegere privind promovarea cooperării investiţionale. Prim-ministrul chinez, Li Keqiang, a ajuns la Bucureşti, pentru prima vizită în România a unui premier al Chinei după 19 ani, împreună cu o importantă delegaţie de oameni de afaceri. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Comerţului de la Beijing, schimburile comerciale între China şi România s-au ridicat la 3,27 miliarde de dolari în primele 10 luni din acest an. Exporturile româneşti în China au crescut de la 360 de milioane de dolari în 2008 la aproape 1 miliard de dolari anul trecut. Investiţiile chineze în România sunt în valoare de 160 de milioane de dolari, în timp ce investiţiile româneşti în China sunt de 280 de milioane de dolari. Eugen Nicolăescu – „Nu înţeleg de ce medicii fac grevă acum şi nu au făcut când au avut lefuri tăiate cu 25%” Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a declarat că la greva de avertisment de luni au participat în general asistenţii medicali, moaşele şi infirmierele, şi că, deşi recunoaşte că au lefuri mici, nu înţelege de ce fac grevă acum şi nu au făcut în 2010, când au avut salariile reduse cu 25 la sută. La această manifestare participă, în general, asistenţii medicali, moaşele, infirmierele, şi pe bună dreptate, pentru că au lefuri mici. Dar nu înţeleg de ce fac acum, pentru că în 2010 au avut tăieri de 25 la sută şi nu au făcut grevă. Acum fac grevă. Cum s-au descurcat trei ani cu lefuri tăiate 25 la sută este greu de discutat, a spus ministrul Sănătăţii. Eugen Nicolăescu a mai spus că ştie că angajaţii din sistemul sanitar se descurcă foarte greu, dar nu poate rezolva peste noapte ce nu s-a rezolvat în patru ani de zile. Nicolăescu a mai spus că a convenit cu sindicatele să se facă o eşalonare în ce priveşte majorarea salariilor. Astfel, o parte ar putea avea o mică creştere în primul semestru al anului viitor, urmând să se încerce o creştere mai semnificativă în a doua parte a anului, pe măsură ce pachetul de bază va produce efecte. De asemenea, ar urma să se vadă, în funcţie de estimările bugetului pentru 2015 şi 2016, dacă vor mai fi posibile noi majorări salariale. Ministrul Sănătăţii - Am convenit cu Sanitas să accepte suspendarea oricărui conflict de muncă Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a declarat luni, după întâlnirea cu reprezentanţii Sanitas, că a convenit împreună cu aceştia suspendarea oricărui conflict colectiv de muncă, urmând ca miercuri să aibă noi runde de discuţii. Vom avea mai multe runde de negocieri: una cu Coaliţia (Profesioniştior din Sănătate - n.r.) si a doua, după-amiaza, cu Sanitas. Am convenit la întâlnirea de astăzi (luni) ca vom merge in Guvern, unde vom prezenta o solicitare privind deblocarea a 1.200-1.400 de posturi in sistemul sanitar, a mai spus ministrul Sănătăţii. O alta problemă de actualitate în sistemul sanitar este cea legată de contractul colectiv de muncă pe sector, fiind vorba despre primul document de acest fel din ultimii 20 de ani. In acest context, Nicolăescu a spus, referindu-se la majorările salariale revendicate de personalul sanitar, că acestea ar putea fi făcute printr-un act adiţional la contractul colectiv de muncă, iar discuţiile pe această temă ar putea începe în decembrie. Nu pot avansa acum cifre privind majorările salariale, să nu le promitem oamenilor ceea ce nu le putem da. Majorările salariale vor fi trecute în actul adiţional, iar Guvernului îi va fi prezentat memorandumul pentru deblocarea posturilor, a mai spus Nicolăescu. Tot despre contractul colectiv de munca la nivel de sector, ministrul a afirmat că deschiderea discuţiilor legate de acesta este baza dialogului. Cu aceasta ocazie, credem că putem să îndreptam situaţia din sector si, mai ales, să ne încadram in posibilităţile pe care le avem, a adăugat el. O alta revendicare vizează statutul zilelor libere de sâmbătă si duminică. Legat de acest subiect, am hotărât sa înaintam o nota comisiilor de sănătate din Parlament, pentru clarificarea situaţiei privind munca de sâmbătă si duminică, a spus Nicolăescu. Conflictul de munca al angajaţilor din sistemul sanitar a fost înregistrat la Ministerul Muncii in urma cu aproximativ două săptămâni si au avut loc doua întâlniri de conciliere, care au eşuat. Tot după negocierile de luni de la Ministerul Sănătăţii, prim-vicepreşedintele Sanitas, Marius Sepi, a anunţat ca greva generala anunţată pentru 28 noiembrie ar putea fi suspendata miercuri, daca revendicările Federaţiei Sanitas si prezentate de ministrul Eugen Nicolăescu în şedinţa de Guvern vor fi acceptate. Va rog s-o luaţi doar ca o propunere de suspendare a grevei. Vom trimite propunerea Biroului Executiv si Consiliului Naţional al Federaţiei Sanitas, daca vor fi menţinute garanţiile ferme pe care ni le-a dat luni ministrul Sănătăţii, a spus Sepi. El a precizat ca miercuri, la ora 11.00, va fi o întâlnire cu membrii Coaliţiei Profesioniştilor din Sănătate, la 12.30 va fi şedinţa de Guvern, in care ministrul Eugen Nicolăescu ar urma sa prezinte solicitările, iar la 16.00 va fi o noua întâlnire, în care se va lua o decizie privind o eventuală suspendare a grevei generale. Suntem mulţumiţi de faptul că au început discuţiile pe contractul colectiv pe sector, s-au făcut şi paşi importanţi. De asemenea, ministrul a spus ca va susţine revendicările si că avem garanţia fermă că le va prezenta în Guvern, dar sigur că, în cazul în care vom fi nemulţumiţi, putem găsi alte forme de protest, a mai spus Sepi. Creşterea veniturilor pentru personalul medico-sanitar, deblocarea a peste 1.200 de posturi în sistem şi un nou contract colectiv de muncă au fost printre subiectele discutate la întâlnirea care a avut loc luni la Ministerul Sănătăţii. Angajaţii din sistemul sanitar cer ca Sănătatea să primească treptat minimum 6 la suta din PIB, dar si o legislaţie care sa garanteze independenta profesionala a celor care lucrează in sistemul public si privat, o lege a salarizării specifica sistemului de sănătate, apărarea demnităţii si renunţarea la denigrarea profesioniştilor de către autorităţi, organizarea unităţilor medicale cu paturi in sistem public pentru asigurarea unor servicii prompte si de calitate pentru pacienţi, precum si consultarea reala a Coaliţiei Profesioniştilor din Sănătate cu privire la orice măsura ce poate afecta funcţionarea sistemului de sănătate. Consiliul Naţional al Federaţiei Sanitas a decis, pe 14 noiembrie, declanşarea grevei de avertisment in 25 noiembrie, intre orele 8.00 si 10.00, si a grevei generale din 28 noiembrie, pe termen nelimitat. Aproape 100.000 de angajaţi din sistemul sanitar au fost luni in grevă de avertisment intre orele 08.00 si 10.00. Experţii Comisiei Europene, în România pentru a evalua progresele pe MCV O echipă de experţi ai Comisiei Europene, condusă de secretarul general adjunct Michel Servoz, se află, de luni, la Bucureşti, pentru a evalua progresele României în domeniile reformei justiţiei şi luptei împotriva corupţiei, în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (MCV). Misiunea de evaluare se desfăşoară în perioada 25-27 noiembrie. La întrevederea de lucru prilejuită de vizita experţilor CE au participat, alături de ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Oana Schmidt Hăineală, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, procurorul general al României, Tiberiu Niţu, şi procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi. În cadrul întrevederii au fost abordate aspecte referitoare la viitoarea strategie de dezvoltare a sistemului judiciar, independenţa justiţiei, implementarea noilor coduri, unificarea jurisprudenţei, integritatea magistraţilor, arată sursa citată. Raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare pentru România va fi publicat la începutul anului 2014, a anunţat în 8 octombrie, într-o conferinţă de presă, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray. Iniţial, Comisia Europeană anunţase că raportul va fi publicat în decembrie 2013. La acel moment, Mark Gray a reamintit importanţa DNA în îndeplinirea obiectivelor trasate României în cadrul MCV. În toate rapoartele sale, Comisia Europeană a identificat DNA ca una dintre cele mai eficiente instituţii care au permis României să progreseze în îndeplinirea obiectivelor din cadrul MCV. DNA are un palmares puternic în ceea ce priveşte independenţa şi obiectivitatea, a spus Gray. Deficitul la zece luni scade la 7,6 miliarde lei, 1,21% din PIB Bugetul general consolidat a înregistrat excedent în luna octombrie, iar deficitul la zece luni a coborât de la 8,1 miliarde lei la 7,6 miliarde lei, respectiv 1,21% din PIB, adică la mai puţ în de jumătate din ţinta de deficit de 2,5% din PIB negociată pentru acest an cu Fondul Monetar Internaţional. În trimestrul al patrulea este un deficit mai mare prognozat, deci şi cheltuieli mai mari. Dacă veniturile rămân pe program, deficitul de la final de an ar putea fi uşor mai mic decât cel stabilit la rectificare, dar vestea bună este că ne vom încadra sigur în ţinta de deficit negociată pe cash. Este o rezervă binevenită şi pentru deficitul pe ESA, care va fi definitivat anul viitor, după retratarea companiilor de stat, a declarat ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea. La începutul lunii noiembrie, autorităţile române au negociat cu FMI o nouă ţintă de deficit pentru acest an, în creştere de la 2,3% la 2,5% din PIB, diferenţă care să se reflecte exclusiv în cheltuieli suplimentare pentru co-finanţarea proiectelor realizate din fonduri europene. În luna noiembrie veniturile merg bine, dar s-au realizat şi ceva cheltuieli mai mari. În primul rând s-a realizat capitalizarea CFR Călători, de unde banii nu ştim exact când se întorc la buget, a mai spus Voinea. Execuţia bugetară aferentă lunii octombrie a înregistrat un excedent de 577,8 milioane de lei, care se datorează în principal încasărilor din impozitul pe profit aferente trimestrului al treilea, potrivit datelor Ministerului Finanţelor. Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 166,7 miliarde lei (26,7% din PIB) în primele 10 luni şi au fost cu 4,6% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Încasările din impozitul pe profit au urcat cu 1,5% faţă de perioada similară din 2012, iar cele din impozitul pe venit cu 7,8% datorită creşterii veniturilor salariale, ca urmare a reîntregirii salariilor personalului bugetar, a creşterii punctului de pensie şi a majorării salariului minim de la 1 februarie 2013 şi respectiv 1 iulie 2013. Veniturile din TVA au crescut cu 4,2%, în timp ce veniturile din accize au fost mai mari cu 3,4%, influenţate de majorarea accizei la motorină, bere şi ţigarete, precum şi de cursul de schimb luat în calcul la plata taxelor. Creşteri semnificative au fost înregistrate la veniturile din dividende (+199,6 milioane de lei), taxa pe utilizarea bunurilor (+1,82 miliarde de lei, în principal datorită încasării taxelor de licenţă pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio), precum şi din sumele din vânzarea certificatelor de emisie (+ 293,7 milioane de lei). Încasările din contribuţiile de asigurări sociale au fost mai mari cu 5,2%, susţinute de creşterea veniturilor salariale. La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creşteri faţă de anul precedent la veniturile din impozite şi taxe pe proprietate (+6,2 %) şi la venituri nefiscale (+4,6%). Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate au continuat evoluţia ascendentă şi au fost cu 18,9% mai mari faţă de cele din luna precedentă. Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 174,3 miliarde lei (27,9% din PIB), au crescut în termeni nominali cu 4,6% faţă de primele zece luni din anul precedent, dar ca pondere în PIB au scăzut cu 0,5 puncte procentuale. Cheltuielile de personal au crescut cu 14,5%, ca urmare a reîntregirii salariilor personalului bugetar şi a plăţii obligaţiilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut, de asemenea, cu 11,9%, ca urmare a masurilor legislative şi a resurselor alocate în scopul plăţii arieratelor de către administraţiile locale, precum şi pentru plata arieratelor la spitale. Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 22,6 miliarde lei, respectiv 3,6% din PIB. Ministerul Muncii vrea să realizeze cu STS o reţea securizata de comunicaţii de date pentru ANOFM Ministerul Muncii intenţionează realizarea, în colaborare cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) a unei reţele securizate de comunicaţii de date de arie extinsă pentru Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), în condiţiile în care actualul contract de achiziţie publică expiră la 31 decembrie 2013, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern supus dezbaterii publice pe 13 noiembrie. ANOFM gestionează bugetul asigurărilor pentru şomaj, iar întreruperea furnizării serviciilor de comunicaţii de date, poate perturba grav activitatea Agenţiei şi a unităţilor subordonate, cu consecinţe nefaste majore din punct de vedere social, subliniază Ministerul. În nota de fundamentare a acestui act normativ, Ministerul Muncii explică situaţia prezentă şi motivele pentru care este esenţială colaborarea cu STS: Stabilirea, plata şi evidenţa drepturilor băneşti ce se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj precum şi realizarea celorlalte atribuţii deţinute de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă precum şi de unităţile din subordine în vederea realizării obiectivelor deţinute potrivit legii impune, printre altele, necesitatea interconectării locaţiilor în care îşi desfăşoară activitatea aparatul central al instituţiei, agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti, centrele regionale de formare profesională a adulţilor precum şi Centrul Naţional de Formare Profesională a Personalului Propriu. În prezent, interconectarea locaţiilor menţionate se asigură de către un prestator extern, în temeiul unui contract de achiziţie publică de servicii informatice specializate, contract care încetează la data de 31.12.2013, ca urmare a expirării perioadei pentru care a fost încheiat. În acest context, asigurarea serviciilor de comunicaţii de date începând cu data de 01.01.2014 este esenţială pentru desfăşurarea activităţii Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă precum şi a unităţilor din subordinea sa, orice întrerupere a furnizării respectivelor servicii putând perturba grav activitatea acestor instituţii, cu consecinţe nefaste majore din punct de vedere social STS este obligat prin lege să furnizeze servicii de telecomunicaţii speciale gratuit pentru instituţiile bugetare - subliniază Ministerul Muncii În aceste condiţii, Ministerul Muncii susţine că o soluţie de rezolvare stabilă şi viabilă a asigurării serviciilor de comunicaţii de date pentru ANOFM este Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, care, ca organ central de specialitate ce organizează şi coordonează activităţile în domeniul telecomunicaţiilor speciale pentru autorităţile publice din România, este obligat prin lege să furnizeze servicii de telecomunicaţii speciale gratuit pentru instituţiile bugetare. Potrivit iniţiatorilor acestui proiect, STS deţine resursele de comunicaţii, tehnice şi profesionale pentru susţinerea colaborării cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. În situaţia în care Serviciul de Telecomunicaţii Speciale nu poate asigura cu resurse proprii servicii de comunicaţii de buclă locală sau alte tipuri de servicii de comunicaţii necesare, va demara procedura de achiziţie publică a acestora, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. HotNews.ro a solicitat Ministerului Muncii şi ANOFM detalii despre actualul contract dar şi explicaţii legate de motivele pentru care anterior s-a făcut un contract de achiziţii publice, în loc să se recurgă la resursele STS. Răspunsul a venit din partea Cristianei Barbu, preşedintele ANOFM: Această decizie a fost luata din raţiuni de securitate şi eficienţă economică, avându-se în vedere faptul că ANOFM gestionează date şi informaţii cu caracter personal ce trebuie interconectate cu alte baze de date ale sistemelor informatice de interes naţional, ca Inspecţia Muncii, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Evidenţa Populaţiei, Sistemul Naţional de Pensii şi Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială. În acest scop, a fost iniţiat proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea realizării de către Ministerul Muncii, în colaborare cu STS a reţelei securizate de comunicaţii de date de arie extinsă pentru ANOFM, postat pe site-ul Ministerului Muncii spre dezbatere publică. Având în vedere faptul că proiectul de lege al descentralizării prevedea, la un moment dat, ca atribuţii ale ANOFM sau părţi din acestea să fie descentralizate, nu s-a optat pentru începerea unei proceduri de achiziţie publică de astfel de servicii. O investiţie majoră într-un sistem informatic neadaptat nevoilor şi realităţilor legislative ar fi o greşeală şi o investiţie neperformantă. Contractul care expira în decembrie 2013 a fost semnat în 2008, iar valoarea lui a depăşit 22,4 milioane de euro Conducerea ANOFM a oferit detalii şi în privinţa actualului contract de achiziţii publice: Prestatorul de servicii informatice integrate ce a fost selecţionat în urma procedurii de achiziţie publică, şi cu care a fost semnat contractul 161/2008 ce este în vigoare pana la data de 31.12.2013 este consorţiul format din firmele Arbeitsmarktservice Betriebsgmbh şi Arbeitsmarktservice Betriebsgmbh & Co Kg, reprezentaţi în România de Arbeitsmarktservice Betriebsgmbh Viena Austria, Sucursala Bucureşti. Contractul de servicii informatice integrate a fost atribuit prin procedura de achiziţie publică în luna decembrie a anului 2008, iar valoarea acestui contract a fost de 22.408.740,06 Euro cu TVA inclus din care costul modulului de comunicaţii date şi VPN a fost de 618.404,92 euro cu TVA inclus, a precizat Cristiana Barbu, preşedintele ANOFM. La proiectul de Hotărâre de Guvern scos în dezbatere publică, Ministerul Muncii a aşteptat sugestii şi propuneri până la data de 22.11. 2013. CCR discută în 11 decembrie sesizarea privind neconstituţionalitatea prevederilor legii PDL a depus, sâmbătă, sesizare la CCR privind neconstituţionalitatea unor prevederi din legea descentralizării pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea, documentul fiind semnat de 70 de deputaţi. Sesizarea a fost depusă la Secretariatul General al Camerei Deputaţilor, în document menţionându-se că legea privind descentralizarea încalcă dispoziţiile constituţionale din articolul 1 (aliniate 1,3,4 şi 5), articolul 61 (aliniat 1), articolul 102 (aliniat 1), articolele 120-122, articolul 114 şi 136. Sesizarea atrage atenţia, printre altele, asupra procedurii de asumare a răspunderii de către Guvern pe acest act legislativ, în condiţiile în care CCR a reglementat în 2009 că Guvernul îşi poate angaja răspunderea numai ca excepţie şi dacă structura majorităţii parlamentare s-a schimbat de la momentul alegerilor. Potrivit comunicatului PDL, legea încalcă principiile fundamentale ale descentralizării şi principiile constituţionale în ce priveşte purtătorii autonomiei locale care sunt consiliile locale şi primarii, în timp ce Consiliul Judeţean este coordonator al activităţii acestora. “O descentralizare reală, autentică, eficientă şi eficace ar fi însemnat ca multe dintre serviciile prevăzute a fi transferate la consiliile judeţene să fie în responsabilitatea consiliilor locale, odată cu transferul resurselor aferente, dar numai după elaborarea şi aprobarea unor standarde de cost specifice, precum şi după modificarea prevederilor legale în materie”, se spune în sesizare. PDL susţine şi că proiectul încalcă articolul din Constituţie care consacră unitatea statului român. Procesul de descentralizare propus prin această lege este de natură să pună în cauză caracterul unitar al statului român, precum şi asigurarea coerentă a conducerii generale a administratiei publice, în respectul Constituţiei şi în limitele legii. (art. 1 alin. (1) şi (3), precum şi a art. 102 alin. (1) din Constituţia României), se menţionează în sesizarea democrat-liberalilor. Acoperirea broadband atinge 90% din teritoriul ţării Acoperirea de internet în bandă largă în România este 3G şi în acest moment este de 90 la sută din teritoriul României, a anunţat luni directorul Autorităţii Naţionale de Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, Gheorghe Rusen. El a mai spus că în România concurenţa este foarte acerbă: sunt şase operatori în zona mobilă şi 900 de operatori de servicii fixe. Dintre utilizatori, destul de mulţi, 34 la sută, folosesc internetul pentru a-şi crea site-uri. Iar dintre cei care nu-l utilizează, 64 la sută spun că nici nu au nevoie şi 50 la sută că este prea scump. Aproape jumătate din gospodăriile din România au o conexiune la internet fix. Datele oficiale ale ANCOM privind conectarea mai arată că sunt mai multe abonamente de telefonie mobilă decât locuitori, 25,5 milioane, în timp ce telefonia fixă numără în jur de patru milioane de abonaţi. ACTUALITATE Fondul Proprietatea estimează că statul va încasa 700-900 milioane de lei din taxa pe construcţii speciale Fondul Proprietatea (FP) estimează că statul va încasa din taxa pe construcţii speciale între 700 milioane lei şi 900 milioane lei, peste suma avansată de autorităţi, de aproape 500 milioane lei. Fondul a avut discuţii cu reprezentanţii autorităţilor pe tema taxei, întrucât aceasta afectează companiile din portofoliu, a declarat vineri managerul FP, Greg Konieczny. La rândul lui, Mark Mobius, preşedintele executiv al Templeton Emerging Markets Group, din care face parte şi administratorul FP, a arătat că taxa va duce la dividende mai mici acordate de companiile unde Fondul este acţionar. La începutul lunii noiembrie Guvernul a anunţat că va introduce plata impozitului pe proprietate pentru construcţiile speciale exceptate până în prezent, reprezentând 1,5% din valoarea activului. Construcţiile speciale sunt acele construcţii care nu sunt realizate sub forma de incintă sau care sunt realizate sub forma de incintă, dar nu sunt destinate desfăşurării unei activităţi. Sunt considerate construcţii speciale sonde de ţiţei, gaze, sare, platforme de foraj marin, centrale hidroelectrice, termoelectrice, nuclearoelectrice, staţii de transformare şi de conexiuni, precum şi clădirile şi construcţiile speciale anexe ale acestora, posturi de transformare, reţele aeriene de transport şi distribuţie a energiei electrice şi stâlpii aferenţi acestora, cabluri subterane de transport, instalaţii electrice. Tot în această categorie intră şi canalizări şi reţele de telecomunicaţii subterane şi aeriene, căi de rulare, de incintă sau exterioare, galerii subterane, planuri înclinate subterane şi rampe de puţ, puţuri de mină, coşuri de fum, turnuri de răcire, baraje şi construcţii accesorii, diguri, construcţii-anexe, de îmbunătăţiri funciare, porturi, canale navigabile cu ecluzele şi staţiile de pompare aferente canalelor, poduri, viaducte, apeducte şi tuneluri, reţele şi conducte pentru transportul sau distribuţia apei, produselor petroliere, gazelor şi lichidelor industriale, reţele şi conducte de termoficare şi reţele de canalizare, terasamente, platforme betonate, împrejmuiri, instalaţii tehnologice, rezervoare şi bazine pentru depozitare. Ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a declarat la începutul lunii noiembrie că Guvernul se aşteaptă să încaseze 480-500 milioane lei prin impozitarea construcţiilor speciale, dar că aceasta reprezintă o evaluare pesimistă care poate fi depăşită. În proiectul de buget încasările din această taxă sunt estimate la 488 milioane lei. Consiliul Fiscal anticipează un impact mult mai mare din impozitarea construcţiilor speciale comparativ cu nivelul luat în calcul de Guvern. Potrivit unor surse din piaţă, Consiliul Fiscal ia în calcul un impact mai mult decât triplu faţă de suma din proiectul de buget. Şapte partide clujene susţin împreună municipiul Cluj-Napoca pentru acest titlu Liderii a şapte organizaţii judeţene ale partidelor politice au semnat luni un protocol prin care se angajează să susţină împreună demersurile municipiului Cluj-Napoca de a obţine titlul de Capitală Culturală Europeană 2021. Protocolul poartă semnăturile reprezentanţilor PSD, PNL, PDL, UDMR, PC, UNPR şi PPDD. De asemenea, pe lângă preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, care este şi liderul filialei judeţene a PNL, a fost prezent şi primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, preşedintele Asociaţiei Cluj-Napoca Capitală Culturală Europeană, Florin Moroşanu, alţi oficiali. Horea Uioreanu a declarat că semnarea acestui protocol este “un semn al normalităţii”, fiind bine să fie făcut “un front comun” mai ales când e vorba de interesele comunităţii. Florin Moroşanu a spus că pentru obţinerea titlului de Capitală Culturală Europeană este importantă şi susţinerea din partea tuturor partidelor politice. În afară de Cluj-Napoca, pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021 mai candidează oraşele Alba Iulia, Arad, Braşov, Brăila, Craiova, Galaţi, Iaşi, Sfântu Gheorghe şi Timişoara. Hidroelectrica vrea să vândă în ianuarie alte 14 microhidrocentrale, pentru 10,4 milioane de euro Producătorul de electricitate Hidroeletrica va scoate la licitaţie publică deschisă cu strigare, în 23 şi 24 ianuarie 2014, un nou lot de 14 microhidrocentrale, pentru care speră să obţină cel puţin 46,2 milioane lei (10,4 milioane euro). Decizia vânzării microhidrocentralelor a fost luată în AGA Hidroelectrica de vineri. Un prim lot de 14 microhidrocentrale a fost vândut în iunie pentru suma totală de 46,8 milioane lei (10,5 milioane euro). Hidroelectrica şi-a propus să vândă, în perioada 2013-2014, un număr total de 88 de microhidrocentrale, reprezentând sub 1 % din puterea totală instalată, deoarece acestea înregistrează în fiecare an costuri de operare şi mentenanţă semnificativ mai mari decat veniturile pe care le generează, iar compania nu are resurse pentru investiţiile necesare, ca să asigure rentabilizarea prin obţinerea de certificate verzi, se mai arată în comunicat. Hidroelectrica este controlată de stat, prin Departamentul pentru Energie. EXTERNE CE a lansat un plan pentru a ajuta statele să combată abuzurile la dreptul la liberă circulaţie Comisia Europeană a lansat, luni, un plan ce cuprinde cinci măsuri prin care îşi propune să ajute autorităţile naţionale să pună mai bine în practică normele naţionale privind libera circulaţie, în urma unor îngrijorări exprimate de statele membre în legătură cu acest subiect. În primul rând, Comisia îşi propune să ajute autorităţile naţionale să pună în aplicare norme UE care să le permită să combată eventualele abuzuri ale dreptului la libera circulaţie, prin elaborarea unui manual privind soluţionarea problemei căsătoriilor de convenienţă, potrivit unui comunicat CE. Totodată, Executivul de la Bruxelles va elabora, până la sfârşitul anului, un ghid practic de aplicare a normelor UE de coordonare a securităţii sociale. Acest document va clarifica proba reşedinţei obişnuite, prevăzută de normativa europeană privind coordonarea securităţii sociale. Criteriile stricte aplicate în cadrul acestei probe garantează faptul că cetăţenii care nu lucrează pot avea acces la securitate socială într-un alt stat membru doar după ce şi-au deplasat cu adevărat centrul de interes în statul respectiv (de exemplu, familiile), precizează CE. Cea de-a treia măsură vizează o mai eficientă utilizare a Fondului Social European (FSE) pentru a aborda problema integrării sociale. Astfel, CE recomandă ca, de la 1 ianuarie 2014, minimum 20% din fondurile FSE să fie cheltuite pentru promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei în fiecare stat membru. Comisia îşi mai propune să ajute autorităţile locale din întreaga Europă să facă schimb de cunoştinţe, pentru a răspunde mai bine provocărilor din sfera incluziunii sociale. În acest context, până la sfârşitul lui 2013, Comisia va finaliza un studiu de evaluare a impactului liberei circulaţii în şase mari oraşe, iar în februarie 2014, va invita primarii să discute provocările şi să facă schimb de bune practici. A cincea măsură se referă la asigurarea aplicării pe teren a normelor UE privind libera circulaţie. Până la sfârşitul anului 2014, Comisia va elabora, în colaborare cu statele membre, un modul de pregătire online, pentru a ajuta personalul autorităţilor locale să înţeleagă şi să aplice pe deplin dreptul la libera circulaţie al cetăţenilor UE. Decizia a fost luată, după ce, potrivit unui Eurobarometru recent, 47% din cetăţenii UE sunt de părere că problemele cu care se confruntă atunci când se mută într-o altă ţară UE sunt provocate de faptul că funcţionarii administraţiilor locale nu sunt suficient de bine familiarizaţi cu dreptul la liberă circulaţie al cetăţenilor UE. După ce mai multe state europene, precum Marea Britanie, Franţa, Belgia sau Germania, au exprimat îngrijorări cu privire la abuzurile la dreptul de liberă circulaţie, Comisia Europeană a făcut recent un raport, potrivit căruia cetăţenii mobili ai UE care se duc într-o altă ţară europeană ajută economia locală, prin ocuparea unor locuri de muncă, pentru care nu se găseşte forţă de muncă pe plan local. În cele mai multe ţări, muncitorii europeni sunt contribuitori neţi la sistemul de beneficii sociale, adică plătesc la sistemul de asigurări sociale şi de sănătate mai mult decât primesc sub formă de ajutoare de orice fel. Prin urmare, este foarte puţin probabil ca ei să reprezinte o povară pentru sistemele sociale ale ţărilor membre, se arată în proiect. Mai mult, procentajul cetăţenilor mobili ai UE care beneficiază de prestaţii este relativ scăzut, în comparaţie cu resortisanţii proprii ai statelor membre şi cu cei ai ţărilor terţe. În majoritatea statelor membre, cetăţenii mobili ai UE sunt contribuabili neţi la sistemul de protecţie socială din ţara gazdă, mai precizează autorii raportului. Comisia se angajează să garanteze faptul că cetăţenii UE sunt într-adevăr în măsură să-şi exercite drepturile de a munci şi de a trăi în orice ţară din UE. Statele membre şi UE trebuie să lucreze împreună pentru a se asigura că normele privind libera circulaţie continuă să ofere avantaje maxime cetăţenilor şi economiilor noastre, a declarat, luni, László Andor, comisarul pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune. Pe de altă parte, comisarul a recunoscut că afluxul de persoane poate reprezenta o povară pentru sectoare cum ar fi educaţia, locuinţele şi infrastructura. Prin urmare, Comisia este pregătită să se angajeze, alături de statele membre, pentru a ajuta autorităţile municipale, şi nu numai, să utilizeze pe deplin resursele Fondului Social European, a mai spus Andor. Ministrul german de Interne, Hans-Peter Friedrich, a declarat, la 8 octombrie, că Berlinul nu mai poate accepta primirea est-europenilor care vin doar pentru a accesa ajutoarele sociale. E adevărat, multe persoane din România şi Bulgaria, dar şi din alte ţări din Estul Europei, vin în Germania pentru a munci serios şi aceştia sunt bineveniţi. Din păcate, sunt şi unii care vin doar pentru că vor să aibă acces la ajutoarele sociale. Nu putem accepta asta şi mă aştept ca şi Comisia să înţeleagă aceste diferenţe, a declarat Friedrich jurnaliştilor, înainte Consiliul JAI, de la Luxemburg. Şi Guvernul britanic a evocat, anul trecut, posibilitatea limitării accesului imigranţilor la sistemul de asistenţă socială şi la sistemul de sănătate, invocând un aflux de români şi bulgari în Marea Britanie, după liberalizarea pieţei muncii, la 1 ianuarie 2014. Retorica populistă poate aduce voturi, dar preţul este reputaţia a mii de români Ambasadorul României la Londra, Ion Jinga, scrie, într-un articol publicat în Huffington Post despre istoria românilor şi relaţiile strânse ale României cu Marea Britanie. Diplomatul spune că, în acest contest, „este o mare surpriză să vedem cum o atitudine faţă de România s-a format atât de uşor, pe baza unor informaţii false”. Afirmaţiile sale vin după ce mai multe publicaţii din Marea Britanie au lansat campanii împotriva deschiderii pieţei muncii faţă de români şi bulgari, începând cu 2014. În articolul dedicat Zilei Naţionale a României, ambasadorul aminteşte că 40% dintre muncitorii care au construit anul trecut Satul Olimpic din Londra erau români şi că, la Jubileul Reginei, regele Mihai a stat alături de regina Elisabeta, „în semn de respect şi recunoaştere a relaţiilor bilaterale excelente dintre Regatul Unit şi România”. „Singurul con de umbră al acestora este cultura învinovăţirii, răspândită de o parte a presei britanice şi de câţiva politicieni. Retorica populistă poate aduce voturi astăzi, dar preţul este viaţa şi reputaţia a mii de români. Printre aceştia sunt şi aproape 6.000 de studenţi, care învaţă la unele dintre cele mai bune universităţi britanice”, scrie ambasadorul. „Ca ambasador, am avut ocazia să descopăr adevăratele valori ale Marii Britanii: mândrie naţională, o istorie incredibil de bogată, diversitate culturală şi înalte standarde morale. De aceea, este o mare surpriză să vedem cum o atitudine faţă de România s-a format atât de uşor, pe baza unor informaţii false. Cred că publicul britanic merită să-mi înţeleagă ţara şi dintr-o altă perspectivă”, mai scrie Ion Jinga. Daily Express susţine că petiţia sa împotriva imigraţiei a strâns 150.000 de semnături Peste 150.000 de persoane au semnat petiţia lansată de cotidianul britanic Daily Express, care îi cere premierului David Cameron să menţină restricţiile pe piaţa muncii pentru români şi bulgari şi dincolo de 1 ianuarie 2014, susţine publicaţia în ediţia electronică. Potrivit cotidianului, petiţia va fi trimisă Downing Street în această săptămână. Premierul britanic David Cameron ar urma ca în această săptămână să dezvăluie noi propuneri pentru a descuraja imigranţii, făcând mai dificil accesul la ajutoare sociale pentru nou-veniţi. Parlamentarii care susţin luarea unor măsuri împotriva României şi Bulgariei au salutat această intenţie, dar susţin că ea nu este suficientă. Astfel conservatorul Peter Bone consideră că restricţiile ar trebui să rămână în vigoare. Este foarte corect să faci accesul la benficii mai dificil pentru noii imigranţi pentru că unul dintre motivele pentru care oamenii traversează Europa de Vest pentru a ajunge aici este că beneficiile noastre sunt mai generoase decât ale altor ţări, afirmă el. Totuşi, acest lucru nu atacă problema fundamentală, care este că atunci când vom deschide uşa României şi Bulgariei, vor veni mii şi mii, a adăugat el. Trebuie să îi oprim să vină, în primul rând, pentru că numărul lor va fi aşa de mare, încât eforturile noastre de reducere a imigraţiei vor fi spulberate. Cel mai simplu este să menţinem restricţiile pentru alţi cinci ani şi să nu ne facem griji despre ce spune UE, continuă parlamentarul conservator. În ceea ce priveşte cele 150.000 de persoane care au semnat petiţia voastră este un număr extraordinar şi arată încă o dată că Daily Express vorbeşte pentru poporul britanic. Încă mai este timp. Eu prezint proiectul de lege vineri. Guvernul îl poate lăsa să treacă prin nedepunerea niciune obiecţii, a adăugat Bone. Parlamentarul conservator Nigel Mills vrea amendarea proiectului guvernamental privind imigraţia, care merge în Parlament, prin solicitarea menţinerii controalelor pentru români şi bulgari pentru alţi cinci ani. Peste 30 de colegi ai săi conservatori îi susţin cererea, iar duminică el le-a cerut cititorilor Daily Express să exercite presiuni asupra reprezentanţilor lor pentru ca aceştia să îi susţină propunerea. Daily Express a făcut o treabă strălucită prin evidenţierea acestei probleme, a adăugat el.
Posted on: Tue, 26 Nov 2013 07:53:05 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015