Sensul Viselor Rudolf R. Dreikurs De-a lungul civilizaţiilor, după câte ştim, visele au fost luate în considerare cu mare interes. Lipsa de sens a lor a stimulat imaginaţia oamenilor. Simbolismul lor fantastic le-a făcut să pară mijloace ale puterilor supranaturale. Încercările din trecut de a folosi visele pentru prezicerea viitorului şi pentru scopuri similare neştiinţifice, magice au discreditat visele astfel incat nici o persoană serioasă şi onestă nu le-a mai luat în seamă. Abia recent a recunoscut psihiatria modernă visele, ca o cale extrem de utilă de a explora viaţa interioară a unei persoane. Analiza viselor este indispensabilă în psihoterapia modernă. Visele sunt gânduri puse în acţiune, mai ales de natură vizuală, imagini animate create de fantezia visătorului. În timpul celui mai profund somn creierul probabil că se odihneşte complet, cu excepţia centrilor funcţiilor vegetative. Pe măsură ce somnul devine mai superficial, activitatea creierului creşte. Eliberată de influenţele externe, gândurile iau orice formă pe care personalitatea vrea să le-o dea. Visăm în fiecare noapte, dar nu ne amintim toate visele. Numai dacă visele sunt mai incitante sau impresionante sunt amintite după trezire. Visele care sunt amintite au loc, de obicei, la scurt timp înainte de trezire sau în perioadele somnului foarte superficial, dacă visătorul este pe jumătate treaz datorită iritării fizice sau stimulării exterioare puternice. Este dovedit experimental că viteza gândului, ce produce impresia visului, este extrem de mare şi nu la nivel verbal. În visele lor, oamenii gândesc în simboluri şi crează formă, culoare şi mişcare într-o manieră artistică. Unii oameni îşi suprimă imaginaţia creativă într-atât încât până şi visele le devin insipide. Alţii îşi dezvăluie, prin simbolizarea extrem de artistică a viselor lor, abilitatea artistică generală. Pe baza acestui fapt a fost posibil, în anumite cazuri, să se descopere abilităţi artistice speciale la persoane care nu le-au conştientizat anterior, şi să li se direcţioneze activităţile spre o nouă zonă de realizări. Pentru a înţelege visele trebuie să înţelegem gândirea omului. În mod normal, gândurile funcţionează pentru a pregăti acţiunea. Numai în condiţii anormale pot fi folosite gândurile pentru a înlocui acţiunea, precum ideile obsesive, indecizia, îngrijorările (exagerate - n.t.) şi alte simptome similare ale tulburărilor psihonevrotice. Gândirea preparatorie poate fi, din nou, la nivel verbal sau non-verbal. Putem crea situaţii şi aranja evenimente fără limitare, dar în acord cu atitudinea noastră. Nimeni nu poate visa ceva la care nu se gândeşte, nimeni nu trăieşte în vis ceea ce nu aşteaptă. Astfel, visele dezvăluie gânduri, aşteptări şi atitudini. Atitudinea pe care o adoptă visătorul în vis are repercursiuni în viitorul imediat. Prin imaginea visului este creată a anumită emoţie, care este apoi purtată în ziua nouă, fără a conta dacă visătorul îşi aminteşte sau nu visul. Visul poate fi numit „fabrica de emoţii” (Alfred Adler), deoarece aceasta este funcţia lui, ca proces de gândire pregătitor. Chiar şi visul cel mai fad are un anume ton emoţional, care e semnificativ nu doar pentru vis, ci şi pentru întreaga personalitate a visătorului într-o situaţie de viaţă dată. psihocabinetmarinasasu.ro/news/11/61/Sensul-Viselor-Rudolf-Dreikurs.php
Posted on: Thu, 05 Sep 2013 08:30:32 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015