Sincronicitatile din viata noastra synchronicity Fiecare dintre noi a ramas intr-o zi sau alta uimit sau perplex, a fost miscat sau trezit, atatat sau chiar nedumerit de forta unei coincidente, de intalnirea surprinzatoare si neasteptata, uneori chiar exploziva a doua evenimente, a doua fenomene sau a doua cuvinte care nu ar fi trebuit sa se afle acolo, impreuna, reunite in neprevazutul realului. Carl Gustav Jung a reflectat indelung asupra fenomenului coincidentelor care se manifesta prin aparitia imprevizibila sau inopinata a unor ganduri, acte, fapte sau evenimente, sau prin repetitia unor situatii care, situandu-se in planuri diferite ale realitatii, nu ar avea „nici un motiv” sa se intalneasca si nici nu exista vreo probabilitate statistica sa apara in acel moment si in acel loc. Caracteristica unei coincidente este sa produca un sens sau o energie noua care va permite o schimbare de perspectiva, va aduce o ascultare diferita, va orienta o intrebare, o reflectie sau o cautare intr-o directie noua si va arata, dincolo de aparente, de posibilitati si de previziuni, aspecte nebanuite ale existentei. Maryse Legranda a inventat un termen foarte frumos pentru a desemna acest fenomen numit in mod normal sincronicitate: ECLIPSEE. Eclipseea este un fel de fenomen astrologic la nivelul spiritului uman, care apare uneori in universul imediat si tangibil al vietii noastre. Este un fenomen banal, în sensul de obisnuit, curent. Altfel spus, un fenomen comun si, dupa toate aparentele, mai frecvent, mai prezent si poate chiar mai activ in viata de zi cu zi decat putem sau vrem noi sa vedem. Acest gen de fenomene, se pare, ne privesc pe fiecare dintre noi si nu doar o elita de initiati. E posibil ca unii dintre noi, care nu constituie totusi o exceptie, alesii, privilegiatii sau norocosii, sa fie mai constienti sau mai deschisi in a le simti, a le repera si a le primi. Se spune despre ei ca au intuitie. Eu cred ca acestia sunt de fapt mai sensibili la ascultarea acestor mesaje infraverbale care circula prin lume, pentru ca isi pastreaza antenele intinse! O ECLIPSEE ar fi deci o „uimitoare corespondenta luminoasa dintre intuitia noastra profunda si sistemul energetic care ne inconjoara”. E ca si cum manifestarea unei ECLIPSEE ar decurge intr-o oarecare masura din activitatea unei antene din lobul drept lansata in directia universului apropiat sau indepartat, precum un radar relational vigilent permanent la panda, gata sa capteze miscarea infima a vibratiei care urca din inima vietii catre inefabilul multiplelor sale limbaje. Si aceasta pentru a ne permite sa raspundem chemarii interioare de transformare catre ce e mai bun din noi insine, sa adunam cele mai edificatoare informatii necesare cresterii noastre si implinirii destinului nostru personal, introducandu-ne subtil in complitudinea divinitatii din care suntem pe de-a intregul… parte componenta. Randurile care urmeaza se refera la conditiile in care pot surveni uneori in existenta noastra aceste intamplari marete, generoase sau nefericite, la natura acestor conjuncturi imprevizibile care ne surprind cand se manifesta. Este o invitatie la a intelege mai bine sensul, dinamica si dedesubturile acestor analogii miraculoase, ale acestor incarnari ale improbabilului in viata de zi cu zi, sub forma unui acord, a unei bunavointe, a unei generozitati, a unei binecuvantari sau a unui avertisment care se ivesc uneori providential intre o asteptare si un raspuns al vietii, intre o dorinta si un dar al existentei… cu conditia sa fim suficient de deschisi, de liberi, de disponibili si pregatiti sa le percepem undele si indiciile; cu conditia sa stim sa le captam, sa le primim si sa le integram in viata noastra, sa le includem in bagajul nostru de experiente. Coincidentele pot parea banale, chiar derizorii, pot trezi un interes anecdotic de moment sau pot duce la rationalizari sau digresiuni care sa le arate inutilitatea. Dar la fel de bine putem considera ca sincronicitatile arata care este forta unei energii, atunci cand ea este legata de un gand care calatoreste in spatiu si timp cu destula putere pentru a-si lasa amprenta asupra mai multor indivizi distincti. Nu intotdeauna avem acces la impulsul initial, la mini-elementul declansator care adesea serveste de detonator sau de sesam miraculos si deschide calea unei succesiuni de evenimente care la randul lor, asemeni pieselor amestecate dintr-un puzzle, se vor aduna intr-un tot unitar si vor capata sens. Aparitia unei sincronicitati, a unei ECLIPSEE tine, fara indoiala, de o intalnire fericita, la intretaierea campurilor de forte favorabile, dintre sistemul inconjurator si propria noastra disponibilitate. La un moment dat, cand suntem incarcati cu energie activa, putem reprezenta un punct de atractie privilegiat pentru fluxul universal si cosmic al energiilor aflate in miscare. Calitatea prezentei noastre in lume, in fiinte si in lucruri conteaza — trebuie sa credem acest lucru — la fel cum conteaza si substanta din care este cladita intentia noastra principala. Daca intentia noastra a reusit sa se elibereze de judecati rationaliste, daca ea este cu adevarat profunda, cu alte cuvinte grava, intensa, autentica, atunci cu siguranta va atinge straturi in care lucrurile sunt mai concentrate si unde ele vor primi acest plus de acuratete si de precizie care le directioneaza, in mod firesc, catre esential. Si atunci, intentia noastra profunda este patrunsa de o luciditate si de o precizie ascutite, capabile sa primeasca si, fara indoiala, sa trimita in spatiu semnale variate, impulsuri multiple si puternice prin densitatea sau prin forta de desteptare. Receptivitatea noastra la semnale infraverbale sau la mesaje metamorfice are cu siguranta un rost.Cand ajungem la o oarecare maturitate, receptorii nostri subtili se echipeaza cu o atentie si o clarviziune care ne invita sa recunoastem, sa identificam, sa deosebim si sa prindem din zbor, din multitudinea de solicitari menite sa ne distraga atentia de la cautarea noastra, gandul potrivit, imaginea semnificativa, cuvantul adecvat, parfumul stimulant sau clipirea care aduce cu sine corespondenta. Fiecare dintre aceste semne se ofera ca un element-releu, ca un vector al acestei concordante fortuite si misterioase care, chiar daca modifica uneori directia trasata a vietii noastre, participa la unificarea fiintei noastre. Ivirea nesperata a neprevazutului, deznodamantul dorit al unei situatii incurcate ne determina sa facem anumite gesturi si sa favorizam inconstient intalnirea sincronizata cu imposibilul. Adesea prin intermediul unei atitudini de relaxare, de vid in asteptare sau de incarcare cu energie orientata spre sine primim, interceptam sau captam mesajul care ne va da sentimentul unei corespondente cu dorinte, ganduri si aspiratii secrete si tacute; si atunci se intampla ceea ce ar putea fi, asa cum ar putea fi, in barbatul sau femeia care suntem. Cand jocul posibilitatilor nu este pangarit de vreo contaminare sau parazitare, cand relaxarea nu este nici o pierdere a limitelor, nici o prabusire a reperelor, cand starea de gol nu este un vid scobit de lipsuri si cand deschiderea catre celalalt este sincer dezinteresata, atunci putem gusta aceste senzatii uimitoare si luminoase de a ne simti reuniti, coplesiti si intregiti prin aceste corespondente miraculoase. Exista o legatura stransa intre sincronicitati si fidelitatile parentale, ca si cum am avea in noi o memorie mai veche, mai profunda decat amintirile noastre omenesti. Se pare ca avem rezerve de amintiri, de imagini, de senzatii adunate intr-o biblioteca imensa si fiecare carte din aceasta biblioteca este un capitol din existenta noastra. Uneori deschidem una si descoperim in ea ceva mai mult sens pentru viata noastra, raspunsuri la cautarile noastre. Sincronicitatile ne initiaza intr-o ordine deosebita a realului. Se pare ca o invatare clasica a socializarii si a comunicarii nu ne poate familiariza cu aceasta ordine a realitatii care nu se lasa stapanita, ci doar imblanzita. Nu exista momente prielnice sau locuri ideale pentru a se preda cursuri de formare in acest camp de forte care ne proiecteaza in irational. Totusi, orice ne poate servi drept pretext, ocazie sau oportunitate. Aceasta initiere tine mai mult de experienta de viata, de starea de spirit, decat de registrul vointei sau al actiunii. Ascultarea interioara, vigilenta, constientizarile sunt cateva dintre etapele acestei comuniuni. Este de datoria noastra sa exersam observarea acestor conexiuni care uneori sugereaza — in ciuda nevoii noastre de rationalizare — ca doua evenimente pot fi legate conform unui principiu de cauzalitate complexa care tine de forte sau de energii superioare celor pe care le poate imagina logica noastra formala si ale caror origini si consecinte ne scapa o prima vedere. Este de datoria noastra sa ne punem intrebari despre sensul evenimentelor din viata noastra, sa cercetam urmarile si sa intelegem corespondentele care poate au fost in trecutul nostru si care ne dirijează cursul vietii. Evenimentele si peripetiile din istoria vietii noastre reprezinta un camp larg de explorare si de experimentare a acestui tip de fenomene: ca si cum prezentul ar pune la dispozitia noastra si ar aduna intr-un loc accesibil principalele informatii utile pentru maturizarea noastra; ca si cum am fi chemati sa ne ocupam in sfarsit si la momentul potrivit de tot ce a ramas in umbra, nespus, ascuns, indraznind sa facem efortul de reunire (adica de a apropia, de a lega intre ele doua registre diferite de fapte sau evenimente care astfel capata sens.) Fara a ceda tentatiei unui fatalism umil sau unei atitudini pasive in fata destinului prestabilit, viata de zi cu zi poate fi un maestru formidabil pentru cei care stiu sa accepte să se lase condusi de mesajele, de semnele si de revelatiile sale. Prezentul, limpezit de trecut, poate deveni „dascalul” suprem pentru cei care stiu sa invete sa ramana constanti si deschisi, ancorati si maleabili, atenti si disponibili pentru ceea ce este uimitor, neasteptat, nesperat, pentru descoperirile, incantarile si surprizele la care ne invita aventura vietii. Jacques Salome
Posted on: Sat, 03 Aug 2013 21:54:30 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015