Străinătate Găseam iubitei mele nume În multe limbi de pe pământ, Dar nicăieri în astă lume Nu-i grai, ca graiul meu de sfânt. Mi-e dor de codrii, de câmpii, De ape limpezi, de izvoare, De cântec scump, de ciocârlii, De glia noastră roditoare. Ori unde te-ai afla, nu-i bine Nimic nu e, ca-n a ta ţară, Mănânci cu noduri şi o pâine Simţindu-te ca,, cel de-afară. De ce la mine-n ţară nu se vrea Şi trebuie mereu să plec departe? De ce aici e viaţa foarte grea Un drum de fericire ne desparte?
Posted on: Thu, 28 Nov 2013 21:44:57 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015