Timpul trece... dar noi ne purtăm de parcă am fi nemuritori... Ne irosim cu nimicuri. Risipim timp, emoții, iubire, vise. Plângem mai mult decât râdem. Rostim mai multe cuvinte urâte decât cuvinte frumoase, calde. Ne întristăm mai mult decât ne bucurăm. Așteptăm mai mult decât acționăm. Executăm mai mult decât gândim. Judecăm mai mult decât întelegem. Rănim mai mult decât mângâiem. Renunțăm mai mult decât luptăm. Ne certăm mai mult decât ne împăcăm. Ne îndepărtăm mai mult decât ne apropiem. Ne îndoim mai mult decât credem. Urâm mai mult decât iubim. Crezând că vom avea suficient timp, amânăm. Amânăm să cerem iertare și să iertăm. Amânăm să facem lucruri care ne bucură sufletele, stabilindu-ne priorități pe cât de absurde, pe atât de neimportante... Amânăm să cunoaștem oameni și să-i iubim. Amânăm să trăim cu adevărat în goana noastră nebună prin timp și prin această viață... către unde?!
Posted on: Sun, 27 Oct 2013 17:59:35 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015