Ursul ca proprietate privată Publicul larg și mai ales cel de factură ecologistă e în continuare prizonierul mitului că „schimbând oamenii din administrație, problema se va rezolva”. Ca și când noii veniți nu vor mai fi susceptibili corupției, vor fi „oameni noi” în înțelesul socialist-sovietic al termenului, funcționari publici dedicați trup și suflet idealurilor patriei și binelui public. Cea mai eficientă modalitate ca fauna să nu mai cadă pradă corupției din administrația publică e de a o scoate complet de sub atribuția administrației publice. Mai exact prin privatizarea acesteia. La ora actuală urșii sunt vânați și măcelăriți pentru că fac parte din domeniul public, cu alte cuvinte aparțin tuturor și nimănui. Însă, odată privatizați, aceștia devin capital, iar proprietarii vor avea stimulentul de a le conserva valoarea în timp. Cu alte cuvinte, spre deosebire de funcționarii publici (care nu sunt proprietari, ci simpli administratori ai bunurilor publice), proprietarii de drept vor fi feriți de incitativul corupției. Important de menționat, asta nu înseamnă că urșii nu vor mai fi vânați. Însă nu vor mai fi măcelăriți, deoarece proprietarul are tot interesul să conserve valoarea bunurilor sale. Ca analogie putem lua cazul animalelor din gospodărie. Motivul pentru care vaca, găina sau calul nu sunt pe cale de dispariției se datorează tocmai faptului că aceste animale fac subiectul proprietății private. Într-adevăr, sunt ucise o parte din ele, în special pentru alimentație, însă nu sunt măcelărite haotic până la dispariție de către o elită privilegiată și pe banii contribuabililor. Nu există soluții perfecte, însă piața oferă măsuri de protecție mai bune decât Statul - See more at: solib.ro/blog/moartea-mosului-martinescu#sthash.4kpXbI0b.dpuf
Posted on: Thu, 01 Aug 2013 19:24:00 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015