Va propun mai jos o interpretare propriei asupra conditiei - TopicsExpress



          

Va propun mai jos o interpretare propriei asupra conditiei referitoare la "Buna reputatie” in vederea admiterii la INM cu referire particulara la Decizia ICCJ nr. 1722 din 29 martie 2012: Intr-o decizie relativ recenta a ICCJ s-a stabilit ca “În raport cu exigenţele impuse pentru exercitarea unei funcţii publice în cadrul puterii judecătoreşti, în care încrederea opiniei publice în probitatea şi demnitatea magistraţilor este esenţială, săvârşirea de către o persoană, cu intenţie, a unor infracţiuni intenţionate la regimul circulaţiei pe drumurile publice face ca respectiva persoană să nu îndeplinească cerinţa privind „buna reputaţie” prevăzută de dispoziţiile art. 14 alin.(2) lit.c) din Legea nr.303/2004, pentru înscrierea la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, aceasta chiar dacă pentru condamnarea suferită – pedeapsa amenzii – între timp a intervenit reabilitarea.” Intr-adevar nu se poate contesta oportunitatea textului de principiu din legea 303 referitor la buna reputatie de care trebuie sa se bucure viitorii magistrati. Totusi in esenta lui textul evoca o problematica mai profunda in ceea ce priveste interpretarea extensiva. Lasat la suverana apreciere a instantei, a subiectivismului, poate fi susceptibil de unele interpretari eronate In speta reclamantul a savarsit in anul 1996, in concurs real infractiunile de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fara a poseda permis de conducere si pe cea de incredintare a atutovehiculului unei personae care nu detine permis de conducere. Respins la admiterea INM pe acest temei, reclamantul s-a adresat in prima instanta sectiei de contencios din cadrul Curtii de Apel Timisoara prin care a obtinut anularea hotararii CSM de respingere (curtea interpretand restrictiv textul de lege – “cum pârâtul nu a prezentat nici date din care să rezulte o conduită reprobabilă repetată a reclamantului, nici anterior şi nici ulterior săvârşirii faptei pentru care a fost condamnat în 1996, nerezultând din dosar că reclamantul a mai săvârşit şi alte fapte antisociale, chiar contravenţii, în perioada anterioară sau ulterioară condamnării sale penale, instanţa consideră că actul administrativ contestat nu este întemeiat în privinţa reţinerii neîndeplinirii condiţiei bunei reputaţii de către reclamant”) In recursul CSM, Inalta curte a anulat hotararea Curtii de Apel, retinand ca “autoritatea recurentă şi-a exercitat dreptul de apreciere cu respectarea principiului legalităţii şi a menţinerii unor standarde ridicate, în raport cu exigenţele impuse pentru exercitarea unei funcţii publice în cadrul puterii judecătoreşti, în care încrederea opiniei publice în probitatea şi demnitatea magistraţilor este esenţială.” Astfel se remarca existenta a trei probleme care au caracter speculativ: 1. Fapta a fost savarsita in urma cu 14 ani, operand reabilitarea condamnatului. Potrivit art. 133 Cod penal, “Reabilitarea face să înceteze decăderile şi interdicţiile, precum şi incapacităţile care rezultă din condamnare.” In acord cu opinia CSM care argumenteaza ca in acest mod reclamantul nu a dobandit buna reputatie, tutusi consider ca nu se poate sustine cu aceeasi intensitate faptul ca respectiva persoana este blamata in continuare de proasta reputatie si de oprobriul public. Fapta, condamnabila pe drept, nu trebuie sa-l urmareasca pe faptuitor in tot cursul existentei sale, afectandu-I in mod substantial in exercitiul drepturilor sale constitutionale. Consider ca trebuie avut in vedere un ansamblu de factori sociali atat extrinseci persoanei individului dar si intrinseci acestuia. Astfel se poate urmari o eventuala schimbare a persoanei si indreptare a ratiunii catre valorile pozitive ale societatii. Nu trebuie sa-I fie refuzat acest drept natural propriu individului catre indreptare. Dupa cum sustine si marele nostru academician, avocat trecut in nefiinta, Barbu Stefanescu Delavrancea: “Un om poate gresi, caci asa este omul, perfectibil, iar nu perfect, corigibil, iar nu infailibil. In politica, in arta, in literature, in critica, in filosofie si in stiinta omul gresesti si pentru aceasta nici calea adevarului nu I se inchide, nici aceea a reabilitarii” 2. Pericolul social concret relativ scazut al infractiunii comise Prin incrimiarile din oug 195 legiuitorul roman a urmarit sa protejeze in mod generic relatiile sociale referitoare la siguranta traficului rutier. Nu neg importanta acestei incrimari, care este de altfel essentiala pentru protejarea obiectului juridic, totusi se remarca ca urmarea imediata a infractiunii consta intr-o stare de pericol (cauzalitate ex re) , urmare care prin vointa legiuitorul a constituit un motiv temeinic pentru legitimitatea incrimarii. Intr-adevar pericolul social exista cu precadere si este suficient realizarea elementului material pentru consumarea infractiunii, dar trebuie avut in vedere si faptul ca din savarsirea faptei in mod concret nu a rezultat nici o vatamare materiala a vreunei valori ocrotite. Consider ca toate aceste aspecte pot fi avute in vedere in realizarea interpretarii notiunii de buna reptuatie de catre instanta si ar putea influenta interpretarea intr-un mod mai restrictiv avand in vedere si evolutia conduitei personale in timp. 3. In mod subsecvent consider ca ar trebuie avute in vedere indeplinirea si a celorlalte conditii, desi distincte, necesare ocuparii functiei de magistrate (procuror) si care ar putea influneta per ansamblu intr-o anumita masura si conditia bunei reputatii. In speta, se constata ca reclamantul a indeplinit in prealabil toate celelalte cerinte cerute in mod imperativ de catre lege; singurul motiv pentru care a fost respins fiind cel al neindeplinirii conditiei bunei reputatii Ca o concluzie consider ca pentru a da o interpretare cat mai aproape de spiritual legii, trebuie facuta cu titlu preliminar o cercetare exhaustiva a tuturor elementelor care ar putea influenta conduita faptuitorului, iar factorul timp nu ar trebui omis, avand in vedere ca adesea timpul exercita cea mai puternica influenta in comportamentul uman. Puteti gasi hotararea curtii la scj.ro/SCA%20rezumate%202012/SCA%20dec%20r%201722%202012.htm
Posted on: Fri, 12 Jul 2013 11:18:11 +0000

Trending Topics



Recently Viewed Topics




© 2015