Vasul cu Lapte Sfântul indian Narada a fost un mare devot al Domnului Hari. Iubirea lui faţă de acesta era atât de mare, încât într-o zi el a fost tentat să creadă că în toate cele trei-lumi nu exista nimeni care să-l iubească pe Dumnezeu la fel de mult ca şi el. Domnul i-a citit în inimă şi i-a spus: - Narada, du-te în oraşul de pe malul Gangelui şi vei găsi acolo un credincios al meu. Compania lui o să-ţi facă mult bine. Narada s-a dus şi a găsit un ţăran care obişnuia să se trezească dimineaţa devreme, pronunţa numele lui Hari o singură dată, după care îşi înfigea plugul în ţărână şi lucra toată ziua. Noaptea, înainte să adoarmă, el mai pronunţa o dată numele lui Hari. Narada s-a gândit: “Cum ar putea acest ţăran simplu să fie un devot al lui Dumnezeu? Văd că toată ziua este prins în treburile lui lumeşti”. Dar Domnul i-a vorbit din nou lui Narada: - Umple până la refuz un vas cu lapte şi plimbă-te cu el prin oraş fără să verşi un strop. Narada a făcut ce i s-a spus. - De câte ori ţi-ai amintit de mine în cursul plimbării tale prin oraş? l-a întrebat Domnul. - Niciodată, Doamne, a recunoscut Narada. Cum aş fi putut să-mi amintesc de tine când mi-ai poruncit să fiu atent la vasul cu lapte? Domnul i-a răspuns: - Vasul acela ţi-a absorbit atât de tare atenţia încât ai uitat cu desăvârşire de mine. Priveşte-l însă pe ţăranul care, deşi este împovărat de numeroasele sale treburi prin care îşi susţine familia, îşi aminteşte totuşi de două ori pe zi de mine… text: Anthony de Mello
Posted on: Fri, 22 Nov 2013 13:32:01 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015