Venitul lunar al unui agricultor care cultivă un hectar de porumb nu depăşeşte 15,5 lei ! Pe de o parte pentru că agricultura a devenit o loterie pentru cei care o practică, al cărei câştig este nesemnificativ. Iar pe de altă parte, pentru că cei care vor să vândă sau să cumpere o suprafaţă de teren agricol pot avea surpriza să constate că preţul terenului este pe alocuri egal cu taxele notariale şi cadastrale necesare pentru efectuarea tranzacţiei imobiliare în condiţiile legii. Mai „frumos” este că cei care se trezesc proprietari de teren agricol nu vor mai avea nici măcar luxul de a-l lăsa pârloagă, pentru că riscă amenzi. Minţile luminate de la guvernare pregătesc un proiect de lege care să le permită să aplice amenzi celor care nu-şi cultivă terenurile. Muncă multă şi bani puţini Revenind la loteria în care s-a transformat agricultura din ţara noastră, vă informăm că fermierii reuşesc doar în mod miraculos să obţină pro-fit, după ce cultivă un hectar de teren cu grâu, porumb, orz sau ovăz. Un agricultor din Zvoriştea – preluăm datele din tableta apărută în ziarul de sâmbătă – ne-a spus că pentru a cultiva un hectar de teren cu porumb ar trebui să plătească 400 de lei aratul, 200 de lei discuitul, 200 de lei semănatul, 150 de lei erbicidul, 500 de lei îngrăşământul, 400 de lei recoltatul, şi încă 500 de lei seminţele. În total, agricultorul trebuie să cheltuiască 2350 de lei. Agricultorul calcula că de pe un hectar de teren poate scoate, într-un caz fericit, adică atunci când nu sunt inundaţii, secetă, ploaie în exces ş.a.m.d. 4,5 tone de porumb. Dacă vinde producţia obţinută cu un preţ bun, de 80 de bani kilogramul, el încasează 3150 de lei. Adică ar înregistra un profit de 800 de lei, adică 66 de lei/lună. Mai sus v-am prezentat un caz fericit. Potrivit informaţiilor oficiale remise de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Suceava, un agricultor nu câştigă lunar mai mult de 15,5 lei de pe urma unui hectar de teren cultivat cu porumb. Din aceeaşi sursă aflăm că agricultorii care cultivă un hectar de sfeclă de zahăr pot înregistra lunar un câştig de 20 de lei. Ceva mai profitabilă este varza, de pe urma căreia s-ar putea câştiga lunar 142 de lei. Este vorba despre varza cultivată pe un singur hectar. O livadă de un hectar cu meri îi aduce agricultorului un profit lunar de 168 de lei, iar una cu peri – 172 de lei. Toate acestea, în condiţiile în care suprafeţele agricole de teren nu sunt calamitate de inundaţii, aşa cum s-a întâmplat în unele zone ale judeţului în anii 2006, 2008 şi 2010. Costul terenului – 2000 de lei, actele notariale şi cadastrale – 1000 de lei Cum agricultura nu este profitabilă, cel care primeşte moştenire un hectar de teren agricol ar putea să-şi vândă proprietatea. Doar că nici această practică nu se dovedeşte a fi prea profitabilă. De exemplu, un hectar de teren agricol la Vadu Moldovei costă 2000 de lei. În multe alte zone ale judeţului preţurile la terenurile agricole sunt însă considerabil mai scăzute. Pentru a deveni proprietar în condiţiile legii, atât cel care vinde, cât şi cel care cumpără terenul trebuie să achite taxele cadastrale şi notariale, care, în cazul suprafeţei de teren de la Vadu Moldovei, depăşesc 1000 de lei. Informaţia ne-a fost confirmată de Marius Ş., persoană fizică autorizată în domeniul cartografiei şi geodeziei. Tot de la el am aflat că aproximativ 90% din suprafaţa de teren agricol din extravilanul judeţului Suceava este neintabulată. Marius Ş. a adăugat că, paradoxal, tarifele cadastrale practicate pentru terenurile din zona de munte a Sucevei sunt mai mari, chiar dacă preţul terenurilor este mai mic. În luna decembrie a anului trecut, suceveanul Ioan Andrieş a primit prin donaţie de la mama sa o suprafaţă de 0,3 hectare de livadă. Respectiva suprafaţă de teren se află în Buneşti. „Actele cadastrale şi notariale m-au costat 560 de lei. Livada este îmbătrânită şi trebuie refăcută. Alţi bani, altă distracţie”, ne-a spus suceveanul. Intabularea terenului este imperios necesară pentru oricare proprietar. Dacă nu face acest demers, proprietarul se poate trezi că terenul pentru care are acte aparţine altor persoane, aşa cum s-a întâmplat în Hânţeşti. Oamenii din localitatea menţionată s-au trezit peste noapte că nu sunt proprietari pe terenurile pe care le-au lucrat zeci şi zeci de ani. Amenzi pentru pârloagă În curând, cei care nu-şi lucrează terenul agricol ar putea fi amendaţi. Cam aşa sună o iniţiativă legislativă a ministrului agriculturii, Valeriu Tabără, care a anunţat că „proiectul de lege privind amendarea proprietarilor care nu-şi lucrează terenurile cu circa 400 de lei se află pe masa premierului şi va fi trimis în Parlament în această primă-vară”. Potrivit declaraţiei şefului Direcţiei Agricole Suceava, Dumitru Parasca, anul trecut, câteva mii de hectare de teren arabil din judeţul Suceava au fost lăsate de izbelişte. El a spus că, din cele peste 180.000 de hectare arabile, aproape 5.700 au rămas nelucrate. Dumitru Parasca a precizat că situaţia a fost întocmită în baza datelor transmise de către primării şi firmele cu profil agricol. Din păcate, însă, în judeţul Suceava suprafaţa de teren agricol lăsată de izbelişte este mult mai mare decât cea declarată oficial de primării, ne-au informat surse din cadrul Direcţiei Agricole. Oamenii cred că primarii, care anul viitor vor intra din nou în campanie electorală, nu-şi vor pârî electoratul că nu-şi lucrează pământul. Dumitru Parasca este de părere că agricultura s-a transformat într-o activitate neprofitabilă pe de o parte pentru că statul nu a acordat subvenţiile fermierilor, aşa cum s-a angajat, şi pe de altă parte pentru că suprafeţele de teren cultivate de fermieri sunt mult prea mici pentru a aduce profit. Evident că, în această situaţie, soluţia ar fi ca fermierii să se asocieze. Problema este că ţăranii care au trăit perioada comunistă cred că asocierea îi va lăsa fără pământ, aşa cum s-a întâmplat în timpul colectivizării.
Posted on: Sun, 01 Sep 2013 06:51:26 +0000