Viaţa nu este mereu perfectă. Mai suntem şi abandonaţi de oameni de care depindem sufleteşte, mai pierdem lucruri, locuri de muncă, mai avem lipsuri materiale și ne mai luptăm cu boli... Ne mai luptăm și cu propriile noastre neputințe, cu ambiții neconstructive, cu provocări de a urî oameni, de a ne răzbuna, de a deveni urâți și răi… Acestea toate fac parte din luptele vieţii. Dar ce e de făcut? Să ne abandonăm tristeţii, să ne lăsăm pradă depresiilor, să nu ne mai pese de noi, să nu mai credem în nimeni şi în nimic? Este asta ceea ce merităm? Este asta tot ceea ce putem să facem? Ştiţi care este primul pas pentru a reuşi să te ridici de la pământ, să redevii o forță, să recâștigi o viață bună? Să ne iubim pe noi înșine înainte de tot și de toți. Să ne iubim pe noi mai mult decât îi iubim pe acei oameni pe care i-am lăsat să ne rănească, să ne iubim pe noi mai mult decât iubim niște lucruri pe care le-am pierdut și pentru care nu merită să ne abandonăm tristeții, să ne iubim atât de mult, încât să regăsim forţa de a lupta cu bolile, cu problemele și să regăsim forţa să reconstruim ceea ce, fără voia noastră, s-a năruit… A te iubi pe tine însuţi presupune a fi responsabil, a te preţui, a avea grijă de tine. Atunci când te-ai născut, Dumnezeu ţi-a dat în grijă un copil, adică pe tine. Da, tu eşti copilul pe care Dumnezeu ţi l-a încredinţat ca să ai grijă de el! Cât ai fost micuţ, au avut grijă de tine părinţii tăi, dar faptul că ai crescut, nu înseamnă că tu nu mai eşti un copil. Eşti copilul lui Dumnezeu. Ce faci cu acest copil? Îl abandonezi? Îl laşi în voia sorţii? Dacă un părinte ţi-ar încredinţa pentru un timp copilul lui, ai avea grijă de el? Nu-i aşa că l-ai proteja, l-ai răsfăţa, ai fi responsabil şi l-ai îngriji ca pe ochii tăi? La fel ar trebui să faci şi cu tine, copilul pe care Dumnezeu ţi l-a dat în grijă. Ai datoria să ajuți acest copil să treacă prin toate etapele vieții, să îl protejezi, să îl ajuţi să crească, să devină un om minunat, să aibă o educaţie bună, cele mai bune lucruri, oameni de calitate alături, să fie bun şi fericit! Dacă iubeşti copilul pe care ţi l-a încredinţat Dumnezeu, vei lupta pentru binele şi fericirea lui. Ai toată puterea să faci asta, iar Dumnezeu te va susţine, fiindcă nu ne dă niciodată responsabilităţi fără posibilităţi de a le duce până la capăt şi pentru că nu ne dă niciodată visuri fără posibilități de a le îndeplini
Posted on: Sat, 03 Aug 2013 12:31:45 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015