Victor Ponta și complexul fraudei Ce l-a apucat pe Victor Ponta să intervină în scandalul mitei de la bacalaureat? Un prieten îmi explica că actualul premier are un simţ înnăscut pentru oportunităţi de imagine, a simţit momentul şi l-a înşfăcat! Cu un populism demn de admirat, Victor Ponta a început să înfiereze la televizor, în conferinţă de presă de la sediul Guvernului, acţiunea procurorilor spunând că nu mai suntem pe vremea lui Daniel Morar sau a comuniştilor când erau ridicaţi oameni de pe stradă. Că nu mai suntem pe vremea lui Morar am văzut imediat, pentru că un întreg aparat de justiţie s-a repliat ca urmare a conferinţei de presă, urmând o bâlbâială instituţională gravă, menită să confirme alegaţiile premierului Ponta. Mai mult, am sesizat şi o gravă eroare istorică, memoria părând a-i juca feste. Sunt convins că Victor Ponta a avut în minte, în timpul discursului, episodul ridicării de pe stradă, la începutul anilor 2000, a lui Mugur Ciuvică de către poliţiştii-miliţieni, în timpul guvernării PSD din care făcea parte. Numai delicateţea sa naturală l-a împiedicat să spună lucrurilor pe nume şi să facă referinţele bibliografice corecte. Eu nu cred că primul-ministru a acţionat dintr-un simplu impuls de imagine. Nu aş vrea să omitem din analiza evenimentelor un amănunt important: vorbim despre un fost procuror, un politician care ne aduce de fiecare dată aminte că ştie ce înseamnă o anchetă penală. A-l bănui pe Victor Ponta de naivitate, de necunoaşterea procedurilor penale, este ca şi când am considera crocodilul un animal de companie. A ştiut exact ce face, ce mesaj dă Justiţiei şi a obţinut rezultatul scontat. Autobuzele s-au retras, ministrul Justiţiei l-a chemat pe Procurorul General, ancheta s-a gripat. Şansele de a afla ce s-a întâmplat la ultimul examen de bacalaureat vor fi din ce în ce mai mici. Ceea ce bănuiam, adică implicarea politicienilor din USL în distorsionarea notelor prin fraudă, va rămâne doar o simplă bănuială. Mai mult, pentru prima dată în ultimii 10 ani, un politician a reuşit să stopeze o acţiune a Parchetului General. Pentru că Victor Ponta nu este primul politician care critică Justiţia, au făcut-o toţi, de toate culorile politice, dar este primul la care instituţiile statului răspund aproape instantaneu. Pe mine nu m-a îngrijorat sau iritat conferinţa de presă a lui Ponta, fiind obişnuit cu accesele de autoritate ale liderului PSD, ci modul în care au reacţionat procurorii şi poliţiştii. În deplină concordanţă cu indicaţiile televizate de la Palatul Victoria. Ceea ce ne arată că, în ciuda progreselor făcute, sistemul de drept în România nu este imun la presiunile politicului. Din păcate… Dar partea cea mai importantă a micului experiment al lui Victor Ponta a vizat asumarea simbolurilor Puterii, aşa cum sunt ele percepute în România. O ţară unde există un puternic complex al fraudei, majoritatea parlamentarilor, oamenilor de afaceri, primari şi consilieri locali fiind marcată puternic. Se simt vinovaţi pentru că au încălcat sau au de gând să încalce legea. O ţară în care traficul de influenţă face parte din conversaţia cotidiană, independenţa Justiţiei este văzută ca o mare ameninţare la adresa establishmentului. Primul-ministru s-a poziţionat ca apărător al celor ameninţaţi de anchete. Luând partea unor „copilaşi” ce urmau să fie duşi cu autobuzul la audieri, a profitat de un scut de imagine pentru a stopa anchetarea unei fraude clare. O fraudă pe care Victor Ponta, în calitate de fost procuror, nu avea cum să nu o vadă. Riscul asumat prin poziţia sa publică, în special prin prisma reacţiilor şi analizelor guvernelor occidentale care nu mai prididesc să lanseze avertismente publice legate de respectarea independenţei Justiţiei (vezi doar ultimele două – Angela Merkel şi Ambasada SUA), trebuie să fie unul asumat. Trebuia ca simbolul umbrelei protectoare să fie mult mai important. Pentru ce, v-aţi putea întreba, merita să-şi asume Ponta o asemenea responsabilitate? Există doar un singur răspuns: pentru viitoarele alegeri prezidenţiale, în care complexul fraudei va juca un rol important. P.S. Întregul raţionament pleacă de la premisa existenţei unei strategii coerente, în totală opoziţie cu Ion Cristoiu care-l consideră pe VP doar „iresponsabilul vesel”. O variantă în care prefer să nu cred! danandronic.ro/victor-ponta-si-complexul-fraudei.html
Posted on: Tue, 09 Jul 2013 09:33:27 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015