Vlad Perju, profesor de drept constituţional la Boston College, crede că modificarea actualei legi fundamentale nu este necesară şi că Parlamentul unicameral ar fi riscant pentru România. Cu toate acestea, Perju, care a predat drept european la Harvard, declară că orice referendum trebuie respectat, inclusiv cel privind trecerea la un Parlament uninominal. Parlamentizarea actualului regim semiprezidenţial nu este văzută ca o problemă de profesorul de drept constituţional, deşi reducerea prerogativelor preşedintelui ar putea produce „anumite dezechilibre“. Perju consideră că instituţia suspendării ar trebui păstrată, deşi este o particularitate originală a Constituţiei autohtone. În viziunea lui, continuitatea constituţională e foarte importantă, chiar dacă suspendările de până acum au produs crize politice majore. „Crizele care nu distrug statul îl întăresc“, spune Vlad Perju. Credeţi că e necesară modificarea Constituţiei? V.P.: În ultima vreme modificările constituţionale din diverse ţări fac parte din jocul politic, iar procesul a devenit extrem de politizat. Acest lucru este de înţeles pentru actorii politici care au în spatele lor largi majorităţi, pe de altă parte majoritatea Constituţiilor europene sunt uşor de modificat, spre deosebire de cea americană, de pildă, care e aproape imposibil de schimbat. Constituţia Indiei, în schimb, a fost modificată de sute de ori, iar în astfel de ţări, în care legile fundamentale sunt atât de uşor de modificat, Curţile Constituţionale au dezvoltat doctrine referitoare la lucrurile care nu se pot modifica. Şi în România există astfel de chestiuni care nu se pot modifica. Actuala Constituţie a României a fost scrisă de oameni crescuţi în perioada dictaturii şi la începutul anilor 1990 a fost destul de criticată. România se poate dezvolta şi moderniza în secolul 21 având la bază această Constituţie? V.P.: Într-o oarecare măsură da, în fond Constituţia României a funcţionat destul de bine. În ultimii 20 de ani statul român şi-a început procesul de modernizare pe baza acestei Constituţii: a trecut prin crize politice care nu au destrămat statul, a avut loc mereu alternanţa la putere, s-au creat condiţiile pentru o justiţie independentă şi toate condiţiile pentru ca România să ajungă în UE. Este clar: Constituţia a funcţionat. Există, bineînţeles, multe locuri în care actuala Constituţie ar trebui modificată, mai ales la capitolul Drepturi, dar actualele modificări nu au ca obiect aceste articole. Vreţi să spuneţi că actualele modificări nu se află pe falia necesităţilor. V.P.: Da, în fond revizuirea a devenit o treabă politică. Atunci când prietenii lui Traian Băsescu au avut puterea, au încercat să modifice Constituţia într-o direcţie prezidenţială; acum, când adversarii lui au puterea, aceştia încearcă să o modifice într-o direcţie parlamentară. Cred că România ar putea să funcţioneze foarte bine pe baza actualei Constituţii. Regimul semiprezidenţial din România pare să fie totuşi destul de original. V.P.: Nu neapărat. În mare măsură este similar cu cel francez şi care este adoptat de mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est. Acest regim are avantaje importante: este foarte flexibil, fiindcă, în funcţie de relaţia dintre preşedinte şi majoritatea parlamentară, poate funcţiona fie ca un regim aproape prezidenţial, fie ca un regim aproape parlamentar. Aşa flexibil, cum îl descrieţi, totuşi în vara trecută a dus la o criză politică prin care o majoritate a încercat să demită preşedintele prin încălcarea legislaţiei şi chiar a Constituţiei. V.P.: A încercat, dar nu a reuşit. Nu a reuşit fiindcă au existat presiuni dinspre cancelariile occidentale, nu fiindcă actualele prevederi ale Constituţiei ar fi reglat lucrurile. V.P.: Curtea Constituţională (CC) a fost cea care a dat verdictul, iar intervenţiile externe au fost pentru respectarea deciziei pe care a dat-o Curtea. E adevărat că a existat şi o decizie a CC, care nu a fost respectată, şi anume că suspendarea preşedintelui nu este un mecanism politic de sancţionare, ci unul juridic. Această decizie nu a fost respectată, dar cea referitoare la pragul referendumului a fost pusă în practică. Existau mecanismele pentru ca majoritatea respectivă să rupă coarda şi să împingă lucrurile într-o direcţie clar ilegală, dar nu a făcut-o. Constituţia a supravieţuit. Toate Constituţiile lumii trec prin astfel de crize profunde şi în acest fel se întăresc şi se construiesc doctrine ale Curţilor Constituţionale. Se întâmplă ceea ce spuneţi atunci când Curtea Constituţională nu se contrazice în decizii, ca în România. V.P.: Da, ultimul exemplu este chiar decizia referitoare la pragul referendumului, care este o ruşine: Curtea Constituţională nu a reuşit să-şi respecte propriile hotărâri. Motivele invocate de CC, dacă ar fi fost scrise la un examen, ar fi fost notate cu 3, o decizie contradictorie, care nu înţelege fundamentele de bază ale constituţionalismului, care se bate cap în cap cu jurisprudenţa Curţii din anii trecuţi. 1 2 3 PAGINA URMATOARE
Posted on: Wed, 31 Jul 2013 16:52:41 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015