acþionat claxonul, acesta emite un sunet slab, întrerupt. •Dupã întreruperea contactului electric, motorul continuã sã funcþioneze. Fenomenul se numeºte autoaprindere electricã. •Rolul bateriei de acumulatori este de a alimenta consumatorii cu energie. •Ambreiajul are rolul de a realiza cuplarea progresivã ºi decuplarea motorului de restul transmisiei. •Cutia de viteze asigurã puterea transmisã roþilor, permite mersul înapoi, fãrã a inversa sensul de rotaþie a motorului, precum ºi staþionarea cu motorul în funcþiune. Observaþie: Deprinderea greºitã a conducãtorului auto, care determinã defectarea frecventã a ambreiajului, este sprijinirea piciorului pe pedala de ambreiaj în timpul deplasãrii autovehiculului sau aºteptarea la semafor având pedala de ambreiaj apãsatã. ÎN LEGÃTURà CU SISTEMELE DE DIRECÞIE, DE SUSPENSIE ªI DE FRÂNARE, ESTE BINE DE ªTIUT: •Criteriul de apreciere a eficacitãþii frânelor este spaþiul de frânare. •Neeliberarea completã a frânei de staþionare determinã un consum suplimentar de carburant, precum ºi încãlzirea excesivã a butucilor roþilor din spate. •Efortul mai mare depus la acþionarea pedalei de frânã indicã griparea cilindrilor receptori ºi a pistona ºelor. •Acþionând o singurã datã pedala de frânare, cursa acesteia este prea lungã. Acþionând de repetate ori, cursa pedalei se scurteazã. în aceastã situaþie este necesarã o reparaþie a frânei într-un atelier specializat. •Cursa liberã a pedalei de frânã, mai micã decât cea obiº- nuitã, indicã un joc insuficient între saboþi ºi tambur! (discuri). •Atunci când simþiþi un miros specific de frânã încinsã, trebuie sã opriþi imediat în afara pãrþii carosabile ºi sã controlaþi roþile, întrucât este posibil ca acestea sã fie blocate, precum ºi sã eliberaþi imediat frâna de mânã, dacã aceasta este în funcþiune. •Frâna de serviciu a autovehiculului trebuie sã aibã capacitatea de a asigura încetinirea ºi oprirea rapidã, sigurã ºi eficace, indiferent de gradul de încãrcare a autovehiculului ºi de înclinarea drumului. •Echipamentul de frânare nu este obligatoriu la remorcile cu masa totalã maximã autorizatã mai micã de 750 kg. •Sistemul de frânare A.B.S. (Anti-lock Braking System) reprezintã un sistem pentru vehiculele motorizate, ce previne blocarea roþilor în timpul frânãrii. •În situaþia unui început de blocaj al uneia sau al mai multor roþi, în timpul frânãrii autovehiculului, modul de control electronic ABS permite stãpânirea direcþiei autovehiculului. •Cele mai solicitate elemente ale suspensiei sunt arcurile. •La apariþia defecþiunilor tehnice ale mecanismului de direcþie se apeleazã numai la atelierele specializate, care au personal calificat. •Transmiterea unor vibraþii la volan se poate datora pneurilor, insuficient umflate sau neechilibrate. •Dacã, atunci când circulaþi cu autoturismul, simþiþi cã acesta trage constant într-o parte, cauza poate fi geometria greºitã a roþilor. •Atunci când, pe roþile unei osii, eficienþa frânãrii este mult diferitã, vehiculul poate derapa lateral. •Uzura prematurã a pneurilor din faþã se datoreazã, în primul rând, dereglãrii geometriei direcþiei. •Presiunea este factorul care influenþeazã cel mai mult durata de serviciu a pneurilor. •Presiunea din pneuri se mãsoarã înaintea plecãrii în cursã, când pneurile sunt reci. •Încãlzirea excesivã a pneurilor se poate datora presiunii insuficiente, supraîncãrcãrii autovehiculului sau deplasãrii cu vitezã excesivã, timp îndelungat. •Uzura pneurilor creºte foarte mult la demarãri ºi frânãri intense, consecinþe ale unui stil agresiv de conducere. •Uzura anormalã a unuia dintre pneuri poate fi cauzatã de anumite defecþiuni ale sistemului de direcþie ºi de frânare. •Dacã efortul depus pentru acþionarea volanului este mai mare decât în mod obiºnuit, trebuie sã verificãm, în primul rând, presiunea în pneurile punþii din faþã. •Cuvântul TUBELESS, imprimat pe o anvelopã, semnificã faptul cã aceasta poate funcþiona fãrã camerã de aer. •Jantele deformate ºi dezechilibrate, precum ºi jocurile la articulaþiile direcþiei pot determina autooscilatia roþilor directoare, manifestatã prin vibraþia volanului. •Griparea rulmenþilor poate determina blocarea unei roþi în timpul mersului. CAIETUL CURSANTULUI 61 NOÞIUNI DE CONDUCERE ECONOMICà ªI ECOLOGICà A AUTOMOBILULUI CONDUCEREA ECOLOGICà REPREZINTà UN ANSAMBLU DE MÃSURI COMPORTAMENTALE, DE CONTROL SAU DE VERIFICARE A AUTOVEHICULUI PRIN CARE CONDUCÃTORUL AUTO REALIZEAZà ATÂT REDUCEREA CONSUMULUI DE CARBURANT CÂT ªI PROTECÞIA MEDIULUI ÎNCONJURÃTOR. MÃSURI DE REDUCERE A CONSUMULUI DE CARBURANT 1. PLANIFICAREA TRASEULUI, A ITINERARIULUI DE DEPLASARE, EVITAREA ZONELOR AGLOMERATE, CU LUCRÃRI PE CAROSABIL SAU A ZONELOR CU TEREN ACCIDENTAT. 2. UTILIZAREA SISTEMULUI DE CLIMATIZARE CÂT MAI ECONOMIC POSIBIL, ATÂT CÂT ESTE NEVOIE. FOLOSIREA LUI DE EXEMPLU, ÎN CIRCULAÞIA PRIN ORAª DUCE LA CREªTEREA CONSUMULUI DE CARBURANT CU PÂNà LA 20%. 3. VERIFICAREA PERIODICà - O DATà PE LUNà - A PRESIUNII PNEURILOR ªI ADUCEREA ACESTORA LA VALORILE PRECIZATE DE CONSTRUCTOR, PERMUTAREA (SCHIMBAREA) PNEURILOR ÎNTRE ELE LA FIECARE 10.000 KM RULAÞI. 4. EFECTUAREA REGLAJULUI GEOMETRIEI (UNGHIURILOR) ROÞILOR ªI ECHILIBRAREA ACESTORA ODATà PE AN. 5. VERIFICAREA PERIODICà A MECANISMELOR, SISTEMELOR ªI INSTALAÞIILOR DIN COMPUNEREA AUTOVEHICULULUI ªI REFACEREA REGLAJELOR LA VALORILE STABILITE DE FABRICANT DUCE LA O ECONOMIE DE CARBURANÞI, IMPLICIT LA REDUCEREA EMISIILOR DE GAZE POLUANTE. 6. FOLOSIREA TREPTELOR DE VITEZà SUPERIOARE (TREAPTA DE VITEZà SUPRAMULTIPLICATÃ) ORI DE CÂTE ORI ESTE POSIBIL PENTRU Cà MOTORUL VA CONSUMA MAI PUÞIN CARBURANT. MANEVRE ªI DEPRINDERI ÎN CONDUCEREA AUTOVEHICULULUI DE EVITAT SAU RENUNÞAT LA ELE 1. DEPêIREA VITEZEI LEGALE. Conducerea autovehiculului cu viteze mari sau foarte mari duce la scaderea eficienþei energetice a motorului ºi de aici - consumul de carburant creºte, emisiile de gaze nocive sporesc. 2. CONDUCEREA AGRESIVÃ. Plecãrile de pe loc în trombã, bruscarea ori folosirea abuzivã a frânelor
Posted on: Tue, 16 Jul 2013 04:31:13 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015