ma impinsese la margine. priveam fara sa vreau in gol. toate osicioarele mi se ingramadisera intr-un singur loc si atarnau neputincioase peste balustrada. stateam la etajul 8. auzisem de o pisica care reusise sa scape, dar cand o gasisem avea unghile tocite pana la carne. poate si le rosese de spaima. acum lucrurile pareau mult mai serioase gen : pe viata si pe moarte. categoric. ma tinea asa, dar si lui ii era frica. nu atat sa nu ma scape, n-ar fi facut-o. doar ca ma vedea doar de la spate, o silueta prelunga cu spatele bine definit, cum se contureaza net pe asfintitul dintre blocuri. si totul la inaltime. o inaltime pe care nici unul nu o pricepea prea bine. acum insa totul se sfarsise. privirile pe care le aruncasem cu ochii tumefiati in gol, isi epuizasera continutul. imi era greata. si toata lumea parea a mea, tot haul acela care se deschidea ca un cer intors spre mine, sub care urma sa plutesc in voie si niciodata in sus. era perspectiva inversata a gestului de a fi prinsa in zbor daca as fi fost pasare (nu stiu daca e foarte corect formulata ultima propozitie, dar gestul conteaza)
Posted on: Wed, 17 Jul 2013 19:55:41 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015