11.09.2013, ora 09.00 RE: Şedinţa Cabinetului de Miniştri din 11.09.2013. Domnului Iurie LEANCĂ, Prim-ministru al Republicii Moldova Stimate Domnule Prim-ministru, Vă aducem la cunoştinţă opinia preşedintelui CNP, în baza consultărilor cu coordonatorii grupurilor de lucru ale CNP şi cu membrii CNP, în privinţa unor proiecte de legi şi acte normative de pe ordinea de zi (OZ) a Cabinetului de Miniştri din 04.09.2013. Mai jos, ne referim la chestiunile care, în opinia noastră, trebuie aduse la cunoştinţa Prim-ministrului pentru că au o importanţă majoră şi CNP are observaţii vizavi de conţinutul (prima parte) şi procedura de adoptare (a două parte) a obiectelor de reglementare. 1) OPINIA CU REFERIRE LA SUBIECTELE DIN OZ LA CAPITOLUL CONŢINUTULUI OBIECTULUI DE REGLEMENTARE: 1.1 Subiectul Nr. 3 Cu privire la modificarea și completarea Hotărîrii Guvernului nr. 945 din 20 august 2007 (actualizarea listei bunurilor proprietate de stat supuse privatizării) Susţinem de principiu aprofundarea politicii de privatizare avînd ca obiectiv: 1) atragerea investiţiilor private, inclusiv externe, 2) stimularea competitivităţii. Totodată, considerăm că decizia individuală de privatizare trebuie bazată pe raţionamentul economic şi social justificat, în special în cazul domeniilor în care proprietățile şi întreprinderile supuse privatizării deţin poziţiile de monopol sau poziţia dominantă (a se vedea mai jos: produse de tutun, depozitare cereale, livrare energie electrică, servicii aeriene, servicii aeroportuare, telefonie fixă, sectorul bancar). Procedura de privatizare trebuie să fie conformă cu cele mai bune practici şi standarde internaţionale în domeniul privatizării, şi să decurgă în condiţiile de maximă transparenţă, corectitudine pentru interesul public în evaluare a valorii proprietăţilor, şi egalitate de participare a tuturor actorilor interesaţi în procesul de privatizare. Intenţia: Transmiterea în sectorul privat a acţiunilor şi proprietăţilor statului în peste 100 de întreprinderi prin procedura de privatizare. Agenţia pentru Proprietatea Publică va gestiona procesul de privatizare care se va desfăşura prin vînzarea la Bursa de Valori sau prin vînzare prin licitaţie cu strigare. Printre cele mai importante proprietăţi publice reţinem: A) în domeniul agro-industrial: 1) Barza Albă (100% cota statului, 135 mln lei capital social), 2) Aroma (100%, 68 mln lei), 3) Fabrica de fermentare a vinului Orhei (95%, 18 mln lei), 3) Vinuri Ialoveni (79,6%, 67 mln lei), din care cu poziţia dominantă în industria produselor de tutun 4) Tutun-CTC (90%, 1,2 mlrd lei), din care cu poziţia dominantă în infrastructura depozitării cerealelor: 5) Combinatul de cereale (79,6%, 1,2 mlrd lei), 7) Cerealproiect (60%, 0,09 mln lei), 8) Celeare-Flor (83% cota statului, 18 mln lei). B) în domeniul industriilor: din care cu poziţia de monopol natural în infrastructura livrării energiei electrice: 1) Reţele Electrice Nord (100%, 1003,6 mlrd lei), 2) Reţele Electrice Nord-Vest (100%, 1003,6 mlrd lei), din care cu poziţia influentă în producerea energiei electrice: 3) Centrala Electrică Nord (100%, 117 mln lei), 4) Nodul Hidroenergic Costeşti (16 mln lei), şi altele: 5) Uzina Giuvaier (17 mln lei), 6) Floare-Carpet (59,5%, 60,8 mln lei), C) în domeniul transporturilor şi comunicaţiilor: din care cu poziţia dominantă în prestarea serviciilor aeriene: 1) Air Moldova (718 mln lei) ocupînd peste 65% din serviciile aeriene de pe aeroportul Internaţional Chişinău, din care cu poziţia de monopol în prestarea serviciilor aeroportuare: 2) Aeroport Catering, Aeroport Handling, Centrul aeronautic de instruire (100%, 5, 2 şi 14 mln lei respectiv), din care cu poziţia de monopol natural şi dominantă în serviciile de telefonie fixă: 7) Moldtelecom (100% cota statului, 984 mln lei),şi altele: 3) Drumuri-Cahul, Rîşcani, Soroca, Ialoveni, Cimişlia, Orhei, Criuleni, Căuşeni, Bălţi, Edineţi, Străşeni, D) în domeniul bancar cu poziţia influentă: 1) Banca de Economii (33.33%, 197,5 mln lei), 2) EuroCreditBanc (21.02%, 108 mln lei). E) în domeniul hotelier: 2) Hotelul Chişinău (60%, 1,4 mlrd), 3) Hotelul Jolly Alone (34%, 24 mln lei E) în domeniul farmaceutic: 1) Farmaco (94,6%, 24 mln lei). F) în domeniul culturii: 1) Circul din Chişinău (83.32%, 69.8 mln lei), 2) Combinatul Poligrafic (42 mln lei), 3) Tipografia Centrală (24 mln lei), 4) Agenţia de Impresariat (63 mln lei), 5) Cinematografele din Făleşti, Glodeni, Leova, Teleneşti, etc. A. Cerinţele pentru procedura transparentă de privatizare: Procedura de privatizare conform cadrului legislativ actual se poate realiza prin 1) vînzare la Bursa de Valori sau 2) vînzare prin licitaţii cu strigare. Standardele internaţionale relevante stipulează realizarea procedurii de vînzare în baza principiilor transparenţei, egalităţii şi echităţii procesului competitiv, inclusiv: 1. Anunţarea licitaţiei publice DESCHISE cu enunţarea criteriilor de evaluare a propunerilor de privatizare şi cu consultarea prealabilă a părţilor interesate (consultarea necesităţii şi a prevederilor Contractului) prin plasarea informaţiei pe fiecare obiect al privatizării. Termenul sau perioada desfăşurării procedurii va fi una suficientă , 2. Plasarea publică a listei aplicanţilor şi celor selectaţi pentru participare în procesul de privatizare, inclusiv a explicaţiilor privind decizia de a nu admite unii aplicanți, dacă aceştia există, la procesul de privatizare, . 3. Formularea deciziei finale şi publicarea Contractului final semnat, 4. Publicarea rapoartelor postprivatizare şi informaţiilor despre întreagă procedura descrisă pe pagina electronică a autorităţii responsabile de acest proces . Legislaţia Republicii Moldova la acest capitol nu asigură transparenţa adecvată. Aceasta prevede doar: 1) informarea potenţialilor investitori despre procesul de privatizare , , şi 2) Informarea societăţii despre rezultatele procesului . Garanţiile transparenţei şi reducerii asimetriei informaţionale privind oportunitatea de participare la privatizare constituie un pericol pentru funcţionarea relaţiilor de piaţă adecvate şi reduce încrederea cetăţenilor în procesul de privatizare. Astfel, legislaţia menţionată necesită completare cu prevederile privind obligaţiile pozitive de publicare pe pagina electronică a APP a următoarelor date: 1) aplicarea cerinţelor legii cu privire la transparenţa decizională pentru privatizările individuale, în special în cazul privatizărilor importante, , (Legea cu privire la transparenţa decizională), 2) lista aplicanţilor şi celor selectaţi, cu argumentarea pentru neselectare, 3) decizia finală şi contractul de vînzare cu clauzele de implementare, 4) rapoartele periodice şi deciziile relevante privind monitorizarea post-privatizare. B. Criteriile pentru privatizare. Privatizarea proprietăţilor publice şi întreprinderilor de stat este un obiectiv de transferare a funcţiilor proprii mecanismelor economiei de piaţă. Criteriile pentru privatizarea proprietăţii publice se vor conforma cerinţelor: 1. Întreprinderea nu realizează funcţiile proprii instituţiilor publice în domeniul politicilor şi cel regulatoriu (incompatibilitatea funcţională sectorială), 2. Întreprinderea prestează serviciile sau produsele într-un mediu competitiv (lipsesc condiţiile de nefuncţionale a mecanismelor de piaţă). În condiţiile în care lipseşte industria serviciilor sau produselor, privatizarea întreprinderii poate crea o situaţie monopolistă, oligopolistă, și prin urmare Avizul Conciliului Concurenţei este necesar. Anume din acest considerent, pentru fiecare decizie de privatizare este necesar Studiul de fezabilitate, discutat cu părţile interesate. Momentul de privatizare depinde de conjunctura cea mai favorabilă financiară pentru privatizare şi existența actorilor interesaţi cu capacitatea şi experienţa relevantă de transferare a tehnologiilor. În procesul de privatizare impactul social trebuie evaluat din perspectiva minimizării reducerii locurilor de muncă. Decizia pentru privatizarea unui obiect sau unei întreprinderi de stat se adoptă individual în baza argumentelor raţionale economice. Astfel, legislaţia şi practica Republicii Moldova necesită următoarele completări: 1) adoptarea deciziei individuale pentru privatizare, în baza raportului individual de privatizare, supus dezbaterilor publice, 2) privatizarea întreprinderilor cu implicaţii de monopol sau poziţie dominantă: alternativele viabile trebuie examinate (transmisiune în gestiunea privată, parteneriate-publice private), şi avizul Consiliului Concurenţei este obligatoriu, 3) contractul de privatizare va asigura procesul de tranziţie pentru a minimiza impactul advers asupra considerentelor sociale şi reducerii locurilor de muncă, 4) asigurarea drepturilor preferenţiale ale angajaţilor de a cumpăra pînă la 10% din acţiunile supuse privatizării . 1.2 Subiectul Nr.5 Pentru aprobarea Regulamentului privind realizarea achiziţiilor publice prin dialog competitiv Nr. 6 Pentru aprobarea Regulamentului privind achiziţiile publice folosind procedura de negociere Nr.7 Pentru aprobarea Regulamentului privind achiziţiile publice folosind sistemul dinamic Nr.8 Pentru aprobarea Regulamentului privind achiziţiile publice folosind licitaţia electronică Susţinem aprobarea întregii legislaţii secundare pentru aplicarea coerentă a legii cu privire la achiziţiile publice. Recomandăm introducerea practicii obligatorii de utilizare a platformelor electronice pentru reflectarea întregului proces de licitaţii publice. Solicităm excluderea cerinţei de înregistrare, certificare şi logare specială în platforma electronică a licitaţiilor publice pentru a vizualiza întreagă informaţia de bază privind licitaţiile publice. Recomandăm evitarea practicii de percepere a taxei de accesare a informaţiei privind licitaţiile publice. Considerăm strict necesară folosirea platformei electronice unice în procesul de achiziţii publice prin reflectarea tuturor (în modul obligatoriu) licitaţiilor publice în formatul accesibil. Informaţia generală şi generică despre toate procesele de achiziţii publice trebuie reflectată obligatoriu fără ca cetăţeanul interesat să parcurgă etapele de înregistrare. Pentru referinţă şi comparaţie pot fi aduse platformelor electronice din Europa şi America de nord: - Uniunea Europeană (UE): ted.europa.eu/TED/main/HomePage.do, - Irlanda: etenders.gov.ie, - Marea Britanie: gps.cabinetoffice.gov.uk/, - Statele Unite ale Americii (SUA): 1) fbo.gov şi 2) usaspending.gov, - Canada: https://buyandsell.gc.ca, - Federaţia Rusă: zakupki.gov.ru. Pentru vizualizarea informaţiei despre licitaţiile publice nu se cere înregistrare sau autorizare, inclusive pentru a accesa informaţia generală despre fiecare licitaţie (caracteristicile licitaţiei, documentaţia generală, termenii). Înregistrarea se solicit doar pentru candidaţii la procesul de licitaţie. Analiza platformei electronice gestionate de Agenţia Achiziţiilor Publice: etender.gov.md/public/ - Registrul de stat al achiziţiilor publice - înregistrează doar o parte din licitaţii şi acelea care se găsesc în baza de căutare (spre exemplu în perioada 06-09.2013 nu a fost de găsit nici o licitaţie) conţine informaţii de drept sumare şi neinformative. Folosirea obligatorie a platformei electronice pentru desfăşurarea licitaţiilor publice şi accesul la informaţiile aferente generice despre întregul proces al licitaţiilor are un efect puternic preventiv asupra combaterii corupţiei în procesul de organizare şi desfăşurare a licitaţiilor publice, reduce efectele asimetriilor informaţionale şi facilitează încrederea cetăţenilor în actul Guvernării şi administrării treburilor publice. 1.3 Subiectul Nr. 9 Pentru aprobarea Avizului la proiectul de lege privind modificarea articolului 15 din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (reintroducerea cotei 0 la venitul persoanelor juridice, sau venitul corporativ. Actualmente, cota este de 12%. Cota 0 a existat in perioada 1 ianuarie 2008 - 31 decembrie 2011). Nu susținem inițiativa legislativă a deputaţilor. Politica fiscală matură şi responsabilă privind impozitul pe venit (impozit directe) stabileşte o cotă rezonabilă cît pentru mediul corporativ aţît şi pentru persoanele fizice. Evidenţe din economiile în procesul de dezvoltare practică o cotă mai redusă decît media ţărilor UE sau OECD, însă doar zonelor off-shore este caracteristică cota zero. Conform evidenţelor de politici, avînd ca scop impulsionarea investiţiilor externe şi interne în economia naţională se realizea prin cumulul de politici coerente: 1) impozitarea clară şi rezonabilă, 2) adminstrarea fiscală facilitătoare şi nu represivă sau selectivă, 3) de-reglementarea şi previziunea regulilor comerciale, 4) stabilitatea şi garantarea raporturilor antreprenoriale private, 5) garantarea mediului concurenţial protejat sigur de atacuri ilicite din partea grupurilor criminale, inclusiv prin concursul unor reprezentanţi din organele de forţă, 6) garantarea condiţiilor de concurenţă liberă prin mecanismele şi instrumentele instituţionale de promovare a competitivităţii, 7) stabilitatea politică şi funcţionarea instituţiilor publice. Aplicarea cotei zero, în condiţiile în care ceilalţi factori sunt descurajatori, va avea un impact temporar şi nesemnificativ, şi cel mai probabil va favoriza discriminatoriu o parte a business-ului. Cota impozitului corporativ in Republica Moldova este comparabilă cu ţările din Europa de Est şi sud-est : - Regimul „paradis fiscal” (zonele şi găurile off-shore) cu cota zero la impozitul corporativ: Bahamas, Bahrain, Bermuda, Bonaire, Insulele Cayman, Guernsey, Vanautu, - Media pe UE - 22%, media Europeană - 20%, Media Asiatică - 23%, media pe America de Nord - 33%, - Europa de est: Albania – 10%, Bosnia şi Herţegovina – 10%, Bulgaria – 10%, Macedonia – 10%, Muntenegru – 9%, Cehia – 19%, Romania – 16%, Slovenia – 18%, Letonia - 15%, Ucraina – 21%, Rusia - 20%. Recomandăm menţienrea, de principiu, a cotei la impozitul corporativ, la nivelul comptetitiv regional de cel mult 10%. 1.4 Subiectul Nr. 20 Pentru aprobarea Regulamentului privind modul de constituire şi de funcţionare a comitetului districtului bazinului hidrografic Salutăm aprobarea cadrului normativ în domeniul gestionării și protecției apelor de suprafață. Recomandăm includerea a încă unui reprezentant al societății civile in comitetul districtului bazinului hidrografic, aceasta fiind unică posibilitate de implicare a regiunii transnistrene in activitatea Comitetului in cazul Nistrului. Mai multe detalii: cnp.md/ro/sedinte-de-guvern
Posted on: Wed, 11 Sep 2013 08:50:14 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015