5 Noiembrie 2013 DECLARAŢIE POLITICĂ TELURUL BOGĂŢIA REALĂ A ZONEI MINIERE ROŞIA MONTANĂ În ultima perioadă, în România, unul dintre cele mai mediatizate subiecte, tratate de la grupurile de presă şi televiziune până la diverse categorii sociale, este acela al exploatării de la Roşia Montană. Cea mai mare parte a persoanelor care tratează prezentul subiect discută despre ce ar trebui să facă România, dacă este corectă exploatarea celor aproximativ 300 de tone de aur şi cele aproximativ 1600 de tone de argint împreună cu firma canadiană sau ar fi mai potrivit ca ţara noastră să încerce singură o exploatare a propriilor resurse. Însă, datorită atenţiei sporite faţă de acest subiect special, apar elemente noi care pot schimba miza exploatării şi care prezintă aspecte inedite ale acestui subiect. Ca urmare a studiului diverselor materiale şi a discuţiilor purtate cu specialişti în domeniu, părerea personală, stimaţi colegi parlamentari, este că nici aurul şi nici argintul (metale valoroase de altfel, dar care se găsesc în zăcăminte aflate în mai multe părţi ale lumii) nu constituie adevărata valoare a zonei care se află în discuţie în vederea exploatării resurselor. Pe lângă metalele de valoare amintite mai sus, conform studiilor specializate, în zona Roşia Montană se află minereuri de arseniu, titan, molibden, cobalt, galiu, crom, nichel, şi germaniu. Dar, poate cea mai importantă resursă a zonei, este constituită de prezenţa unui semimetal rar de o valoare deosebită, denumit telur, folosit în tehnologia de vârf, de la bombe atomice la celulele fotovoltaice care alimentează navele spaţiale. Din informaţiile pe care mass-media le aduce în atenţia publicului, fizicianul Robert Jaffe de la Institutul Tehnologiei din Massachusetts, citat de publicaţia New Scientist, a afirmat că telurul are o importanţă mai mare decât a aurului, fiind privit în ultimul timp ca fiind mai preţios decât acesta. Pentru a înţelege rolul acestei resurse, este necesar a aduce în faţa dumneavoastră câteva explicaţii în ceea ce priveşte semimetalul de care am făcut vorbire, precum şi oportunitatea de a-l exploata. Telurul, ca resursă, a intrat în atenţia oamenilor de ştiinţă încă de acum 10 ani, dar în ultimii ani importanţa acestuia a luat un avânt deosebit. După unele studii ştiinţifice, ar fi fost descoperit în zona Sibiului în urmă cu 231 de ani, mai precis în anul 1782 la Zlatna, de către Franz Joseph Muller, baron von Reichenstein. Conform profesorului dr. geolog Gheorghe Popescu, care a studiat acest semimetal rar, telurul este preţuit în lume mai mult decât metalele preţioase comune, România având al doilea zăcământ din lume ca volum, după China. Avantajul nostru, însă, este dat de faptul că putem beneficia de respectiva resursă foarte uşor, aflându-se la suprafaţa pământului în toate zonele în care a fost exploatat aurul, zăcămintele de telur însoţind aurul şi argintul în stare brută. În China în schimb, telurul se află la adâncimi importante, punând astfel pe locul doi în lume importanţa respectivelor zăcăminte. Tratând subiectul şi din punct de vedere economic, inginerul Neagu Florea, fostul director al IPROMIN, societatea care a proiectat minele de aur din România începând cu anii 60, a afirmat că valoarea celor 300 de tone de aur din zăcământ este de 9,5 miliarde de Euro, cele 1600 de tone de argint valorează 800 de milioane de Euro, iar zăcămintele de metale rare valorează de aproximativ patru ori mai mult decât valoarea aurului şi argintului la un loc, aproximativ 41 de miliarde de Euro. După calculele inginerului Florea, din exploatarea totală ar rezulta o valoare de peste 51 de miliarde de euro, pe când datoria publică a României ar fi de 37 de miliarde de Euro. Faţă de aspectul prezentat mai sus, consider că orice comentariu ar fi de prisos, luând în calcul faptul că doar din exploatarea zonei Roşia Montană, conform studiilor elaborate, ar putea rezulta plata totală a datoriilor publice şi ar exista şi un profit de aproximativ 14 miliarde de Euro, sumă care ar putea contribui într-o anumită măsură la relansarea economiei naţionale. Pentru acest lucru, se impune o prospectare actualizată, prin forare, a zonei Roşia Montană, sub atenta supraveghere a statului prin comisiile şi institutele de specialitate, pentru a cunoaşte cantităţile reale de rezerve de telur prezente, în vederea unor calcule de eficienţă în exploatare. Totodată, o prospectare actualizată ar ajuta şi în vederea elaborării unor proiecte viitoare, deoarece în ultimul timp au apărut în presă o serie de articole care aduc în discuţie discrepanţe între hărţile de prospecţiuni prezentate de Roşia Montană Gold Corporation şi hărţile întocmite şi informaţiile deţinute de către reprezentanţii Institutului Geologic Român. De asemenea, este absolut necesar să fie studiate şi celelalte resurse prezente, fie ele metale sau semimetale, în stare nativă sau sub formă de compuşi, materiale care până nu demult erau considerate deşeuri miniere la fel ca şi telurul, în vederea identificării soluţiilor de exploatare şi a valorii acestora, pentru o mai bună fructificare a bogăţiilor solului românesc. Putem afirma aşadar că noi, românii, avem o ţară cu bogăţii deosebite, o zestre de o valoare incontestabilă lăsată moştenire de către înaintaşii noştri, care au păzit-o în anumite momente chiar cu preţul vieţii şi consider că nu trebuie să ne lăsăm pradă fricii, neştiinţei, poate în anumite cazuri şi naivităţii, pentru a vinde străinilor zăcăminte deosebit de valoroase, pe sume derizorii. Vă solicit aşadar, stimaţi colegi, să vă îndreptaţi atenţia în mod obiectiv asupra temei şi a materialului prezentat, pentru a putea găsi o soluţie viabilă de exploatare a acestor incontestabile bogăţii în mod eficient, pentru a putea asigura generaţiilor viitoare posibilitatea de a trăi într-o ţară prosperă şi pentru a putea realiza, împreună, dezideratul pentru care ne aflăm aici, în Parlamentul României. IOAN TĂMÂIAN Deputat PNL
Posted on: Tue, 05 Nov 2013 13:44:41 +0000