Acum, incercand sa ma calmez dupa ce s-a intamplat la meciul nostru de dimineata, ma gandeam sa redactez o scrisoare deschisa, adresata domnului Alexandru Deaconu. Pentru cine nu stie, Alexandru Deaconu este seful Comisiei Centrale a Arbitrilor. Insa...ce rost are? Ce masuri s-ar putea lua ca sa compenseze munca unui colectiv intreg, strivita cu zambetul pe buze de fluierul unui arbitru fara scrupule?? 2-3 etape de suspendare??? Nu stiu ce pedeapsa ar putea echivala cu suferinta unor jucatori care s-au daruit total pentru victorie, cu lacrimile lor de dupa meci, cand realizeaza ca munca lor este, efectiv, batjocorita de acesti oameni... Facand o retrospectiva cat se poate de obiectiva a meciurilor pe care le-am disputat in acest sezon, CS Unirea Tarlungeni a fost dezavantajata clar, cu decizii decisive in favoarea adversarilor, in meciurile contra echipelor CSMS Iasi, Rapid Bucuresti, Unirea Slobozia. Plus celelalte, in care mereu am fost arbitrati la ciupeala... Va spun cu sinceritate, la meciul de astazi, m-am gandit la Ionel Ganea...omul care va fi tinut minte mai mult pentru faptul ca a strans de gat un arbitru decat prin reusitele sale ca fotbalist, sau golurile de la echipa nationala. Am avut momente in care l-am inteles! Mereu am fost cel care a incercat sa puna inaintea tentativei de trisare a arbitrilor faptul ca si ei sunt oameni, ca atare, supusi greselii. Insa, in momentul in care devine evidenta tenta de a favoriza, sau defavoriza una dintre combatante...este greu sa te abtii! Nu stiu cat de mult se gandesc cei care sunt insarcinati cu conducerea unui meci de fotbal ca deciziile pe care le iau pot influenta in mod radical soarta unor oameni...pot compromite cariere, pot frange visuri... Revenind la meciul de azi, pot spune ca arbitrul s-a crezut intr-un ring de box, si a actionat ca atare...in momentele cheie, a intervenit intre cele doua combatante, insa nu ca sa le desparta, ci doar ca sa aplice un upercut bine plasat echipei noastre! 7 cartonase galbene si unul rosu pentru CS Unirea Tarlungeni, 0(zero!) pentru Unirea Slobozia. Eliminarea jucatorului nostru a fost dictata in urma unui al doilea cartonas galben pentru simulare, in conditiile in care se impunea penalty si eliminare pentru jucatorul advers! Plus multe alte decizii, unele de-a dreptul hilare, luate intr-o singura directie, cea a adversarilor nostri de astazi. Pe care trebuie sa ii felicit: o echipa buna, cu un antrenor bun, care si-a atins obiectivul. Insa, ma intreb: unde vom ajunge cu fotbalul romanesc, in conditiile in care la liga a 2-a se petrec asemenea lucruri? Oamenii competenti care conduc fotbalul romanesc nu se intreaba oare de ce scade de la an la an nivelul competitiei? E adevarat, suferim pe multe planuri, si sunt multe motive pentru care fotbalul romanesc este in declin. Cu mana pe inima va spun, unul dintre ele este faptul ca (prea!) multe meciuri sunt decise de acesti oameni, unii incompetenti, altii rauvoitori, insarcinati sa conduca intr-un mod echidistant o partida de fotbal! Nu vreau sa fiu inteles gresit... Chiar am prieteni arbitri, si ne respectam, mai ales ca facem parte din acelasi fenomen. Insa este incredibil de frustrant sa muncesti zi de zi, de multe ori si noaptea...sa reusesti sa treci peste mari provocari ca sa performezi...si sa vezi cum munca ta, a jucatorilor, a tuturor oamenilor din club este tavalita si aruncata la cosul de gunoi! Nu este o metafora, acesta este adevarul... Multi dintre arbitri, majoritatea, nu au jucat fotbal...Nu au habar de atmosfera din vestiar de la finalul unui joc, un joc pe care echipa merita sa il castige, dar arbitri nu au vrut asta...Nu au habar de responsabilitatea unui antrenor, care, in acele momente, trebuie sa intre in acel vestiar si sa gaseasca cuvintele potrivite pentru a explica de ce arbitri nu au vrut... Este incredibil de greu sa treci peste asemenea momente...noi am avut deja prea multe in acest sezon, aflat de-abia la etapa a X-a... Si cred cu convingere ca acei baieti din vestiarul meu, baietii mei!, vor merge inainte cu capul sus, indiferent de ce se va intampla! Astazi au luptat extraordinar...au alergat incredibil de mult...si vreau sa cred ca aceasta lectie pe care am primit-o de la domnul Sorin Andrei Antonie, o sa ii faca si mai puternici! Nu avem alta solutie decat sa fim puternici!
Posted on: Sat, 26 Oct 2013 12:00:03 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015