Alimentaţia în bolile aparatului digestiv! Abuzul consumului de alcol împreună cu o alimentaţie necorespunzătoare, cu un program alimentar neregulat alcătuit din materii prime mult prea condimentate, reci sau tratate termic la o temperatură ridicată şi de asemenea, lipsa totală a masticaţiei alimentelor, reprezintă principalele cauze care determină apariţia bolilor de stomac, caracterizate prin dureri localizate în partea superioară a abdomenului. Durerile de această natură pot fi diminuate în anumite cazuri prin adoptarea unui regim alimentar corespunzător care să favorizeze: 1. Normalizarea proceselor secreţiei gastrice; 2. Reducerea inflamaţiei mucoasei stomacului şi stimularea proceselor de refacere a acesteia; 3. Îmbunătăţirea rezistenţei generale a organismului. Bolile de stomac sunt reprezentate de către gastrite (acestea putând fi hiperacide sau hipoacide), şi de către ulcer. În timp ce durerea cauzată de către ulcer înregistrează valori ridicate pe timp de noapte, durerile provocate de către gastrite se manifestă în timpul zilei. Ulcerul presupune apariţia unei răni de dimensiuni mici în mucoasa stomacului sau a duodenului, care în timp, se poate accentua ajungându-se la straturile profunde ale acestora. Printre simptomele care pot apărea amintim: 1. Senzaţia de apăsare în regiunea stomacului după terminarea unei mese; 2. Senzaţia de arsură sau de durere; 3. Pofta de mâncare neregulată sau exagerată. În privinţa gastritei, inflamaţiile stomacului care provoacă tulburări ale funcţiilor acestuia sunt caracteristicile care definesc această afecţiune. Simptomele care pot să apară sunt: 1. Hiperaciditatea; 2. Senzaţia de apăsare; 3. Stări febrile. Bolile intestinale reprezentative sunt colita de fermentaţie, (inflamaţie a colonului) şi enterocolita acută (inflamaţie la nivelul intestinului subţire, provocată în urma unei intoxicări, infecţii sau parazitoze). Simptome: 1. Balonări; 2. Dureri abdominale difuze. Caracteristici ale alimentaţiei în bolile digestive: Respectarea unui regim alimentar corespunzător este esenţială pentru terapia bolilor de stomac şi a celor intestinale. În acest sens, alimentele cu acţiune iritantă mecanică, chimică sau termică la nivelul mucoasei gastroduodenale vor fi excluse pentru bolile de stomac, excesul acidităţii fiind elementul care se află la baza gastritei hiperacide şi a bolii ulceroase. Excluderea din meniu a excitanţilor secreţiei gastrice implică eliminarea: 1. Fructelor acre; 2. Fructelor crude; 3. Fructelor uleioase; 4. Cărnii de porc; 5. Cărnii de oaie; 6. Cărnii de gâscă; 7. Vînatului; 8. Peştelui gras; 9. Conservelor din carne; 10. Bulionului de carne; 11. Alimentelor cu un conţinut ridicat de sare şi zahăr; 12. Legumelor bogate în celuloză; 13. Cafelei; 14. Ceaiului rusesc; 15. Alcolului; 16. Apei cu gheaţă; 17. Apei carbogazoasă; 18. Oţetului; 19. Murăturilor; 20. Hreanului; 21. Muştarului. Indiferent de ce aliment este vorba, atâta vreme cât acesta va fi prăjt în grăsime, va irita mucoasa gastrică. De asemenea, o acţiune foarte puternică asupra secreţiei gastrice, o au şi fierturile din legume diverse. În ceea ce privesc alimentele care necesită a fi înlăturate în cazul gastritei hipoacide, acestea includ: 1. Carnea grasă de: - Oaie; - Vânat; - Peşte; - Raţă. 2. Carnea conservată; 3. Laptele simplu; 4. Îngeţata; 5. Ouăle prăjite; 6. Grăsimea prăjită; 7. Untura; 8. Slănina; 9. Aluaturile proaspete; 10. Pâinea: - Neagră; - Proaspătă. 11. Cartofii prăjiţi; 12. Legumele: - Neprelucrate; - Bogate în celuloză; - Ceapa; - Usturoiul. 13. Fructele: - Crude; - Uleioase. 14. Mierea; 15. Dulceaţa; 16. Condimente: - Piper; - Hrean; - Boia; - Muştar. 17. Murăturile; 18. Sosurile cu rântaş. Funcţia motorie pe care stomacul o deţine este influenţată în mod direct şi de către perioada de timp în care alimentele se află în stomac. Durata de staţionare diferă de la caz la caz în funcţie de de felul alimentelor, de tehnica preparării şi de cantitatea consumată la o masă. Spre exemplu, alimentele cu un conţinut ridicat de grăsime vor avea o durată de staţionare mai mare în stomac, datorită faptului că acestea sunt greu atacate de către sucul gastric. De asemenea, alimentele consumate în bucăţi mari vor necesita de fiecare dată o masticaţie prelungită prin care se va produce o secreţie cantitativă ridicată de suc gastric, determinând astfel o staţionare mare a alimentelor în stomac. În ceea ce privesc alimentele cu caracter lichid sau alimentele semisolide, acestea vor părăsi stomacul mult mai repede decât cele solide. Acelaşi lucru este valabil şi pentru alimentele a căror temperatură (în momentul ingerării) este apropiată de cea a corpului, ele fiind digerate cu o mai mare uşurinţă. Cunoscând gradul de stimulare a secreţiei gastrice de către diferitele alimente existente, se poate stabili un regim alimentar alcătuit din alimente care să nu dăuneze organismului şi corpului uman. Un aspect important care trebuie luat în considerare în momentul în care se stabilesc materiile prime permise pentru un astfel de regim, îl reprezintă efectul de “tampon”, deţinut de către anumite alimente asupra acidităţii gastrice, acestea combinându-se cu acidul clorhidric din sucul gastric, pe care în cele din urmă îl neutralizează. Alimentele care au în compoziţia acestora albumină (carne slabă, ouă, lapte) şi amidon (făină, paste făinoase, crupe) formează pe mucoasa stomacului, o peliculă protectoare care apare în urma folosirii diferitelor procese de prelucrare termică. De asemenea, pectina care se găseşte în legume şi în fructe, are tot rolul unui pansament gastric. Pentru combaterea acidităţii, un efect pozitiv îl au grăsimile crude sau cele preparate la o temperatură nu foarte ridicată. Combaterea acidităţii de către aceste grăsimi se datorează opririi secreţiei de acid clorhidric care este declanşată în mod normal de către aliment. Întrucât am văzut alimentele care nu sunt recomandate pentru consum, cele permise în cazul gastritei hiperacide, ulcer, sunt reprezentate de către: 1. Carne slabă (100 - 150 g): - Vită; - Pasăre; - Peşte. 2. Lapte: - Dulce; - Brânză proaspătă de vaci. 3. Ouă: - Fierte moi; - Omletă dietetică. 4. Grăsmi: - Smântână; - Unt; - Ulei. 5. Produse cerealiere (100 g): - Crupe; - Paste făinoase; - Pâine albă veche. 6. Legume şi fructe cu un conţinut scăzut de celuloză; 7. Zahăr şi produse zaharoase în cantităţi limitate; 8. Băuturi: - Ceai dietetic; - Suc de legume; - Suc de fructe dulci. În ceea ce priveşte alimentaţia permisă pentru gastrita hipoacidă, alimentele indicate pentru consum sunt următoarele: 1. Carne slabă (100 - 150 g): - Vită; - Pasăre; - Peşte. 2. Lapte: - În preparate în cantităţi limitate; - Brânză; - Iaurt. 3. Ouă: - În preparate în cantităţi limitate. 4. Grăsmi (30 g): - Unt; - Ulei. 5. Produse cerealiere: - Paste făinoase în cantităţi limitate; - Crupe; - Pâine albă prăjită. 6. Legume şi fructe cu un conţinut scăzut de celuloză şi cu amidon în cantităţi reduse; 7. Zahăr şi produse zaharoase în cantităţi limitate; 8. Băuturi: - Ceai; - Suc de fructe. Caracteristicile alimentaţiei în bolile intestinului: Alimentaţia recomandată în cazul bolilor intestinale au ca scop încetinirea tranzitului intestinal. În acest scop se vor exclude următoarele alimente: 1. Alimente cu un conţinut ridicat de celuloză şi de amidon; 2. Condimentele; 3. Alimentele acide; 4. Grăsimile prăjite; 5. Produsele zaharoase concentrate; 6. Produsele conservate; 7. Alcolul; 8. Tutunul. În acelaşi timp, se vor evita de fiecare dată alimentele care sunt greu absorbabile, alimentele care au o temperatură scăzută, şi de asemenea, alimentele iritante. Alimente admise consumului pentru enterocolita acută: 1. Carne slabă: - Peşte; - Vită; - Pasăre. 2. Lapte: - În preparate; - Iaurt; - Brânză de vaci; - Telemea desărată. 3. Ouă: - În preparate în cantităţi limitate; 4. Grăsimi: - Ulei; - Unt (30 g). 5. Produse cerealiere: - Paste făinoase în cantităţi limitate; - Pâine prăjită (100 g); - Crupe. 6. Fructe şi legume cu cantităţi mici de amidon şi de celuloză; 7. Zahăr şi produse zaharoase în cantităţi limitate; 8. Băuturi: - Sucuri de fructe; - Ceai. Alimente admise consumului pentru colită de fermentaţie: 1. Carne slabă: - Peşte; - Vită; - Porc; - Pasăre. 2. Lapte: - În preparate proaspete nesărate; - Şwaiţer; - Caşcaval; 3. Ouă: - În preparate. 4. Grăsimi: - Ulei; - Unt; - Frişcă în cantităţi limitate. 5. Produse cerealiere: - Paste făinoase în cantităţi limitate; - Pâine albă prăjită; - Crupe. 6. Fructe şi legume cu cantităţi mici de amidon şi de celuloză, (150 200 g / zi), în preparate. 7. Zahăr şi produse zaharoase: - Pastă şi peltea de fruvte (gutui). 8. Băuturi: - Sucuri de fructe; - Ceai. REŢETE RECOMANDATE PENTRU CONSUM ÎN ALIMENTAŢIA BOLILOR DIGESTIVE: I. Reţete recomandate pentru consum în alimentaţia bolilor de stomac: 1. Supă cremă de tărâţe de grâu, (5 porţii): Materii prime: - Tărâţe: 1 kg; - Lapte: 750 ml; - Unt:25 g; - Ouă: 2 bucăţi; - Apă: 0,5 l; - Zahăr: 15 g; - Sare: 10 g. Tehnica preparării: Tărâţa se alege de corpurile străine fără să fie cernută, se toarnă într-un vas cu apă clocotită şi se fierbe timp de două ore la foc mic amestecând în permanenţă. Peste oală, se aşează o strecurătoare acoperită cu tifon după care se toarnă fiertura de tărâţe lăsându-se să se scurgă lichidul. Se adaugă sarea, zahărul, 500 ml de lapte fierbinte, se dă în clocot, iar cu restul de lapte se amestecă ouăle şi se adaugă treptat în supa-cremă. Pentru ca vitamina A să nu fie distrusă, untul se va adăuga deasupra supei după ce aceasta a fost luată de pe foc. 2. Perişoare fierte în aburi cu sos de smântână, (5 porţii): Materii prime: - Carne de vită: 600 g; - Pâine albă: 135 g; - Făină: 40 g; - Lapte: 400 ml; - Unt: 40 g; - Smântână: 82 g; - Sare: 2,5 g. Tehnica preparării: Carnea de vită se fierbe în apă clocotită după care se lasă la răcit urmând să fie trecută prin maşina de tocat carne împreună cu pâinea înmuiată şi stoarsă. (La maşina de tocat se foloseşte sita deasă). Amestecul obţinut se frământă, se formează perişoarele, iar supa rezultată în urma fierberii cărnii se foloseşte la înăbuşirea perişoarelor. Jumătate din cantitatea de lapte se dă în clocot iar cealaltă jumătate se ridică de pe foc în momentul în care acesta este călduţ. Făina se amestecă cu laptele cald după care se adaugă în laptele clocotit şi se bate bine cu telul. Se sărează, se adaugă untul şi smântâna şi se mai lasă la fiert aproximativ 15 - 20 de minute. Peste perişoare, sosul se toarnă numai în momentul servirii. 3. Supă de spanac, (5 porţii): Materii prime: - Bulion de oase: 1,5 kg; - Spanac: 500 g; - Smântână: 50 g; - Gălbenuş de ou: 2 bucăţi şi jumătate; - Unt: 25 g; - Sare: 10 g. Tehnica preparării: Spanacul se alege, se spală în mai multe ape, după care se taie fâşioare şi se pune la înăbuşit cu untul şi cu o cantitate mică de apă. Bulionul de oase se dă în clocot şi se daugă spanacul care a fost trecut print-o sită. Se lasă pe foc aproximativ trei minute învârtind în permanenţă, după care se sărează. Smântâna se amestecă cu gălbenuşurile de ouă şi se adaugă supei de spanac în momentul servirii. 4. Cremă de conopidă, (5 porţii): Materii prime: - Conopidă: 625 g; - Făină: 12 g; - Lapte: 375 ml; - Praz / ceapă: 62 g; - Unt: 25 g: - Sare: 10 g. Tehnica preparării: Conopida se spală, se desparte în bucăţi, după care se spală din nou. Separat, se diluează făina în 375 ml de lapte şi se pune conopida se fierbă la foc mare adaugînd sare. Se lasă să fiarbă, iar la final se dă prin sită şi se pune încă o dată pe foc. Se adaugă făina diluată cu lapte şi se amestecă în permanenţă până în momentul în are se ajunge la consistenţa ideală. 5. Jeleu de pasăre, (5 porţii): Materii prime: - Lapte: 1 l; - Zahăr: 75 g; - Amidon: 50 g; - Zahăr vanilat: 15 g. Tehnica preparării: Laptele se dă în clocot după care se adaugă amidonul care a fost amestecat cu o cantitate mică de lapte rece. Se adaugă zahărul vanilat împreună cu zahărul simplu şi se amestecă până în momentul în care gelul capătă consistenţa caracteristică acestuia. Se serveşte fierbinte în vase corespunzătoare. Pentru prevenirea formării crustei se va presăra zahăr farin. 6. Lapte de pasăre, (5 porţii): Materii prime: - Lapte: 1 l; - Ouă: 5 bucăţi; - Zahăr: 200 g; - Esenţă de vanilie: 25 g. Tehnica preparării: Laptele se fierbe, albuşul ouălelor se bate până în momentul în care devine o spumă de consistenţă tare, după care se adaugă o treime din cantitatea de zahăr şi se continuă baterea până la omogenizare. Din albuşul spumă rezultat se formează găluşte (cu ajutorul unei linguri ude) şi se adaugă încet în laptele clocotit lăsându-se la fiert până când căpătă consistenţă tare, după care se se scot şi se aşeză pe o farfurie. Gălbenuşurile se freacă, se amestecă cu restul de zahăr şi cu esenţa de vanilie şi se adaugă laptele strecurat în care au fost fierte găluştele. Compoziţia rezultată se pune la foc mic şi se amestecă în permanenţă până în momentul în care se îngroaşă, însă fără să fiarbă. Crema de lapte cu gălbenuş se toarnă într-un castron, iar peste aceasta se pun găluştele din albuş. II. Reţete recomandate pentru consum în alimentaţia bolilor de intestin: 1. Orez cu legume la cuptor, (5 porţii): Materii prime: - Orez: 250 g; - Ardei graşi: 5 bucăţi; - Roşii: 5 bucăţi; - Morcovi: 3 bucăţi; - Ulei de măsline: 5 linguri; - Verdeaţă după gust; - Sare: 12,5 g. Tehnica preparării: Ardeii şi morcovii se curăţă, se spală, se taie mărunt şi se înăbuşă în ulei cu apă până în momentul în care se înmoaie. Se adaugă 125 ml apă fierbine împreună cu orezul şi sarea şi se lasă pe foc câteva clocote, după care se dă la o parte. Roşiile se spală, se opăresc, se curăţă de coajă şi se taie felii adaugându-se în compoziţia de orez cu legume, după care se amestecă. Se unge cu unt un vas de sticlă termorezistent şi se toarnă orezul cu legumele. Vasul se acoperă cu un capac şi se pune într-o cratiţă de dimensiuni adecvate acestuia, umplută cu apă. Se pune în cuptor pentru aproximativ jumătate de oră, iar după cinsprezece minute se înlătură capacul. 2. Omletă din albuşuri de orez, (5 porţii): Materii prime: - Albuşuri: 15 bucăţi; - Apă: 10 linguri; - Orez: 5 linguri; - Unt: 2,5 linguriţe; - Verdeaţă după gust; - Sare: 50g. Tehnica preparării: Orezul se alege, se spală, se fierbe, după care se strecoară. Albuşurile se bat spumă, se sărează, se adaugă apa şi se amestecă până la omogenizare. Într-un vas uns cu unt se adaugă compoziţia obţinută şi se fierbe în aburi. Pentru servire, se va presăra verdeaţă tocată mărunt. 3. Budincă din brânză de vaci cu griş, (5 porţii): Materii prime: - Brânză de vaci: 625 g; - Lapte: 400 ml; - Zahăr: 100 g; - Unt: 37 g; - Griş: 100 g; - Ouă: bucăţi; - Zahăr vanilat: 10 g. Tehnica preparării: Laptele se dă în clocot, se adaugă untul şi se toarnă grişul. Se amestecă în permanenţă pentru aproximativ 15 - 20 de minute după care se dă vasul de pe foc şi se lasă la o parte până când se răceşte. Brânza de vaci se dă printr-o sită, iar gălbenuşurile se freacă împreună cu zahărul şi zahărul vanilat, după care se amestecă cu grişul. Se adaugă albuşurile bătute spumă şi brânza de vaci. Se amestecă uşor. Se unge un vas cu unt, se aşează budinca în acesta şi se pune la cuptor într-un alt vas cu apă fierbinte pentru jumătate de oră. 4. Supă de griş cu afine, (5 porţii): Materii prime: - Afine: 125 g; - Apă: 50 ml; - Griş: 10 g; - Zaharină: 1 tabletă. Tehnica preparării: Afinele se aleg, se spală şi se trec prin tifon. Zeama de afine obţinută se amestecă cu apa şi se pune la fiert până în momentul în care începe să clocotească. Se adaugă zaharina, se toarnă grişul, se amestecă şi se fierbe pentru aproximativ cinci minute. Se dă vasul de pe foc şi se bate cu telul până în momentul în care compoziţia capătă consistenţă spumoasă. 5. Supă cremă de carne, (5 porţii): Materii prime: - Bulion de oase: 1,5 kg; - Carne de vacă / pasăre: 620 g; - Sare: 5 g. Tehnica preparării: Bulionul de oase se fierbe împreună cu sarea. Carnea se fierbe şi se trece prin maşina de tocat carne. În momentul în care bulionul de oase începe să clocotească se adaugă carnea şi se mai lasă pe foc câteva clocote amestecând în permanenţă. După răcire, supa cremă de carne se serveşte într-o farfurie cu fundul adânc. 6. Sufle de peşte în abur şi unt, (5 porţii): Materii prime: - Şalău: 500 g; - Lapte: 1,5 l; - Un ou; - Făină: 25 g; - Unt: 25 g. Tehnica preparării: Peştele se spală şi se pune la fiert într-un vas cu apă rece. După fierbere se lasă la răcit în supa rezultată, după care se curăţă de piele şi de oase şi se trece prin maşina de tocat carne, folosind sita deasă. În făina amestecată cu lapte se adaugă gălbenuşul şi se amestecă uşor cu piureul de peşte şi cu albuşurile bătute spumă. Se unge un vas cu unt, se pune compoziţia rezultată în acesta şi se fierbe în bain-marine. Pentru servire se va realiza o garnitură de cartofi natur sau piure de cartofi. După cum putem observa, alimentaţia în cadrul dietelor pentru bolile de stomac este una aparte care necesită să fie urmată de fiecare dată. În timp, respectarea regimului alimentar prescris de către personalul medical calificat, o să îmbunătăţească starea de sănătate şi de funcţionare a organismului şi a corpului dumneavoastră în mod considerabil.
Posted on: Wed, 26 Jun 2013 11:14:07 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015