Art. 62 alin. 1 din legea 192/2006 prevede ca: „Pentru desfăşurarea procedurii de mediere, judecarea cauzelor civile de către instanţele judecătoreşti sau arbitrale va fi suspendată la cererea părţilor, în condiţiile prevăzute de art. 242 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă”. Din interpretarea textului de lege reiese că părţile sunt obligate să ceară suspendarea cauzei, aceasta neproducându‑se din oficiu. Cererea părţilor de suspendare a judecăţii nu poate fi respinsă de către instanţa de judecată în situaţia în care părţile fac dovada începerii medierii. Părţile au şi posibilitatea de a nu cere suspendarea cauzei urmând să îşi programeze medierea între termenele date de instanţă. Cursul termenului perimării, prevede art. 62 alin.2, este suspendat pe durata desfăşurării procedurii de mediere. Legiuitorul limitează însă durata suspendării cursului termenului de perimare la maximum 3 luni de la data semnării contractului de mediere. Instanţa, din oficiu sau la cererea părţii constată perimarea în conformitate cu prevederile art. 252 Cod procedura civilă. Termenul de 3 luni prevăzut de lege, este un termen echitabil în care părţile au timpul necesar să ajungă la o înţelegere prin mediere. În acest termen se pot programă mai multe şedinţe de mediere în cazul în care părţile nu ajung la o înţelegere de la prima şedinţă de mediere. După suspendarea cauzei prin admiterea cererii de suspendare de către instanţă, părţile pot să ajungă sau să nu ajungă la o înţelegere în cazul medierii. Indiferent de variantă, părţile revin în instanţă fie pentru a continua judecata în cazul eşuării medierii, fie pentru încuviinţarea înţelegerii de către instanţă. În oricare dintre cazuri, părţile vor cere repunerea pe rol a cauzei. Doar părţile sunt titulare ale cererii de repunere pe rol a cauzei, mediatorul nefiind îndrituit să facă această cerere. Cererea de repunere pe rol este scutită de taxa judiciară de timbru.
Posted on: Wed, 18 Sep 2013 15:39:25 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015