Ce trebuie să ştim obligatoriu la Epoca Contemporană - TopicsExpress



          

Ce trebuie să ştim obligatoriu la Epoca Contemporană (1918-1991) - Lecţiile în ordine cronologică pentru politica internă: regimul democratic în România (1918-1938), regimuri autoritare (dictaturile lui Carol al II-lea şi Antonescu), regimul totalitar comunist (1948-1989): regimul stalinist al lui Dej şi naţional comunist al lui Ceuşescu, Revenirea la democraţie după 1989, Constituţia din 1991 - Practici democratice (caracteristici ale regimului democratic) în Europa şi România; - Practici totalitare şi ideologii totalitare în Europa şi România. - Politica externă a României în perioada interbelică, în al Doilea Război Mondial, în Războiul Rece. - Revenirea la democraţie (1989) Practici democratice: vot universal, mai multe partide politice, constituţii cu drepturi şi libertăţi şi separaţia puterilor în stat (menţionarea a patru, prezentarea a două). Recomand prezentarea votului universal şi pluripartidismului şi în România şi în Europa. Ideologii totalitare: comunismul, fascismul, nazismul. Recomand prezentarea ideologiei comuniste cu următoarele caracteristici: lupta de clasă după Marx (asupriţi şi asupritori), pentru realizarea unei societăţi egalitare Marx propune trecerea averilor în proprietatea statului. Pentru nazism recomand caracteristici: inegalitatea raselor după Hitler (superioare, medii şi inferioare), crearea unui imperiu universal pentru rasa superioară. Practici totalitare: - existenţa unui singur partid politic (prin eliminarea abuzivă a celorlalte partide exemple din Germania sau România), - crearea poliţiei politice (exemple CEKA şi NKVD în URSS, Gestapo în Germania, Securitate în România) şi metodele ei abuzive care încalcă drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, - constituţii care nu respectă separaţia puterilor în stat (exemplu, România, constituţia din 1948); - cenzura (exemplu, România tezele din iulie 1971 şi rolul lor). Factori care au favorizat instaurarea regimului totalitar comunist în România: - ocuparea teritoriului României de către armata sovietică (1944-1958); - impunerea cu forţa de către sovietici a primului guvern comunist condus de Petru Groza (1945) - falsificarea alegerilor din 1946 de către guvernul comunist; - eliminarea abuziva a partidelor democratice în 1947; - abdicarea forţată a regelui Mihai în 1947. Practici totalitare în regimul stalinist al lui Gheorghiu Dej (1948-1965), prezentare la: - naţionalizarea industriei şi băncilor (1948), - colectivizarea forţată a agriculturii (1958-1962); - mijloace de represiune folosite de securitate (închisori, lagăre, deportări). Practici totalitare în regimul naţional comunist al lui Nicolae Ceauşescu, prezentare la: - cenzura şi cultul personalităţii (tezele din iulie) - criza economică din anii 80. Practici democratice după 1989: - pluripartidism - constituţia din 1991. POLITICA EXTERNĂ după 1919 Politica externă a României în perioada interbelică 1919-1939 şi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial (1939-1945): - Obiectivele politicii externe româneşti în perioada interbelică: menţinerea graniţelor internaţionale, menţinerea păcii în lume; - Alianţe (organizaţii internaţionale) la care participă România în perioada interbelică: Societatea Naţiunilor (1919), Mica Înţelegere (1921), Înţelegerea Balcanică; - Pierderile teritoriale din 1940: Basarabia şi nordul Bucovinei, nord-vestul Transilvaniei, Cadrilaterul - Aderarea României la Axa Berlin-Roma-Tokio: 1940 - Participarea României la război de partea Axei (1941-1944) şi de partea Naţiunilor Unite (1944-1945) România în timpul Războiului Rece (perioada postbelică): Definiţia Rzboiului Rece: războiul ideologic (de idei şi nu cu arme între statele comuniste şi statele capitaliste) Gheorghiu Dej a avut o atitudine de supunere totală faţă de URSS în politica externă; România este membră fondatoare a alianţelor economice şi militare ale blocului comunist (1949 CAER şi 1955 Pactul de la Varşovia) Ceauşescu a manifestat opoziţia faţă de URSS în anumite crize ale Războiului Rece - în 1967 a susţinut Israelul în Războiul de 6 zile - a stabilit relaţii oficiale cu RFG, stat nerecunoscut de comunişti; Revenirea la democraţie (1989): - practici democratice după 1989: revenirea la pluripartidism, adoptarea constituţiei democratice din 1991 care prevede drepturi şi libertăţi cetăţeneşti şi separaţia puterilor în stat
Posted on: Mon, 01 Jul 2013 20:50:45 +0000

Recently Viewed Topics




© 2015