Contractele angajaţilor filialelor ICR din provinciile istorice ale României au expirat pe 28 iulie Contractele angajaţilor filialelor Institutului Cultural Român din provinciile istorice ale României au expirat pe 28 iulie, totodată organizaţiilor regionale nefiindu-le alocate sume din bugetul instituţiei pentru activităţile culturale derulate, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţii ICR. "Celor implicaţi le-au expirat pe 28 iulie a.c. contractele de prestări servicii din cadrul programului-pilot. De asemenea, ICR nu a alocat un buget filialelor, iar spaţiile au fost puse gratuit la dispoziţia filialelor de autorităţile locale", se arată în răspunsul Biroului de presă al ICR remis MEDIAFAX. Pe de altă parte, reprezentanţii Biroului de presă au declarat că ICR a acoperit din bugetul instituţiei doar cheltuielile cu salariile angajaţilor filialelor regionale, suma exactă neputând fi comunicată până la ora transmiterii acestei ştiri. Totodată, potrivit unei precizări remise MEDIAFAX de Institutul Cultural Român, "ICR va colabora, în continuare, cu toţi cei implicaţi în programul-pilot, astfel încât, cu sprijinul inspectoratelor judeţene de cultură şi al filialelor locale ale uniunilor de creaţie, să identifice valorile culturale autentice, oferind astfel provinciilor istorice ale României oportunitatea de a fi prezente pe scena culturală internaţională". Potrivit precizărilor făcute de Biroul de presă al instituţiei, evaluarea derulată în cadrul ICR a evidenţiat că, la nivel global, obiectivele stabilite la momentul înfiinţării filialelor nu au fost îndeplinite sau au fost atinse doar parţial. "Analiza proiectelor iniţiate la nivelul filialelor a reliefat suprapuneri frecvente cu activităţile inspectoratelor judeţene de cultură sau cu cele ale filialelor uniunilor de creaţie. Aceasta a fost principala motivaţie a deciziei adoptate de Comitetul Director, coroborată cu analizarea priorităţilor actuale în raport cu resursele de care ICR dispune în acest moment", se precizează în documentul citat remis MEDIAFAX. Filialele Institutului Cultural Român (ICR) din provinciile istorice ale României - un proiect iniţiat anul trecut de fosta conducere a ICR - şi-au încetat activitatea pe data de 31 iulie, decizia fiind luată de Comitetul Director al instituţiei în urma unei analize a impactului acţiunilor derulate de acestea. Potrivit unui comunicat remis miercuri MEDIAFAX, în urma unei analize a impactului acţiunilor derulate de filialele din ţară ale Institutului Cultural Român, în raport cu misiunea institutului, cu priorităţile actuale şi cu resursele disponibile, Comitetul Director al ICR a decis încheierea acestui "program-pilot". În consecinţă, începând cu 31 iulie, filialele ICR din ţară şi-au încetat activitatea. "ICR le mulţumeşte pentru colaborare şi pentru efortul depus tuturor celor implicaţi în acest demers. Programul-pilot de înfiinţare a filialelor ICR în provinciile istorice ale României a fost lansat în luna octombrie 2012", se mai arată în comunicatul de presă. În acest context, fostul director ICR Banat-Crişana Gheorghe Schwartz a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX că filialele regionale ale ICR ar putea fi reînfiinţate după forma regiunilor administrative care se prefigurează, reprezentanţii regionali fiind "în stand-by" până la o decizie definitivă. "Activităţile filialelor din ţară ale ICR au fost stopate şi am două explicaţii pentru acest lucru: criza financiară şi faptul că viitoarea împărţire teritorială a ţării va reaşeza aceste filiale, pentru că, de pildă, noi ne-am numit Banat-Crişana, iar Crişana nu va mai fi, după toate probabilităţile, în juridiscţia noastră", a spus Schwartz. Potrivit acestuia, "cel mai probabil Guvernul şi Parlamentul vor reanaliza această situaţie şi vor găsi o modalitate ca filialele să existe în continuare". "Deocamdată, stăm în stand-by, pentru că avem foarte multe proiecte care aşteaptă (…) În toamnă, când Parlamentul va începe din nou să lucreze, se va găsi o soluţie pentru reluarea activităţii, pentru că e foarte necesar să se realizeze dezideratul de a exporta ce este mai bun în străinătate din punct de vedere cultural, iar filialele regionale ştiu cel mai bine ce se petrece în teritoriu", a mai spus fostul director. Schwartz este de părere că "filialele şi-au dovedit utilitatea, pentru că au reuşit cu bani extrem de puţini, aproape deloc, să realizeze o serie de proiecte". Gheorghe Schwartz mai spune că şi sediul din Arad al filialei ICR, aflat în Teatrul Clasic "Ioan Slavici", va mai rămâne funcţional, "până la o decizie definitivă". La filiala ICR Banat-Crişana era un singur angajat, directorul adjunct, în timp ce Schwartz lucra ca voluntar, alături de alţi doi voluntari. Proiectul înfiinţării filialelor Institutului Cultural Român în provinciile istorice ale României a aparţinut fostului preşedinte al ICR, Andrei Marga. Iniţial, la sfârşitul lunii septembrie 2012, fosta conducere a ICR a anunţat că va deschide patru noi filiale în România - la Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara şi Craiova -, ca parte a "efortului de a face activitatea Institutului Cultural Român cât mai accesibilă celor interesaţi din întreaga ţară". Filialele din ţară ale ICR au fost deschise în cooperare cu primăriile şi consiliile judeţene respective. Fiecare dintre filiale a fost condusă de un director şi un director adjunct, desemnaţi de Institutul Cultural Român. Directoratul era asistat de 3-5 referenţi. Astfel, Filiala Moldova, cu sediul la Iaşi, a fost inaugurată pe 14 ianuarie 2013 (director: Cassian Maria Spiridon; director adjunct: Marius Chelaru), Filiala Dobrogea, cu sediul la Tulcea, a fost inaugurată pe 16 ianuarie 2013, Filiala Banat-Crişana, cu sediul la Arad, pe 24 ianuarie 2013 (director: Gheorghe Schwartz; director adjunct: Lucian Alexiu), Filiala Oltenia, cu sediul la Târgu-Jiu, pe 25 ianuarie 2013 (director: Ion Deaconescu; director adjunct: Marilena Pârvulescu). Filialele cu sediul la Craiova, Cluj-Napoca şi Baia Mare au fost deschise în luna februarie. Filiala Oltenia, cu sediul la Craiova, l-a avut ca director pe Gabriel Coşoveanu şi ca director adjunct pe Marcel Voinea, Filiala Transilvania, cu sediul la Cluj-Napoca, a avut-o ca director pe Irina Petraş, iar directorul adjunct a fost Pompei Cocean, iar Filiala Maramureş, cu sediul la Baia Mare, a avut-o ca director pe Florica Bud. Printre obiectivele filialelor nou înfiinţate se numărau: diseminarea informaţiilor referitoare la programele Institutului Cultural Român şi oportunităţile oferite de ICR creatorilor români şi operatorilor culturali din România; încurajarea şi sprijinirea formelor de cultură din provinciile istorice ale ţării; cooperarea cu institutele culturale româneşti din străinătate în vederea promovării valorilor competitive create în aceste spaţii; cooperarea cu teatre, opere, edituri, universităţi, institute de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică sau companii, pentru o mai bună vizibilitate a produselor culturale româneşti la nivel naţional şi internaţional. Conducerea Institutului Cultural Român s-a schimbat pe 25 iunie, odată cu numirea lui Lilian Zamfiroiu în funcţia de preşedinte al instituţiei. Misiunea Institutului Cultural Român este promovarea culturii şi civilizaţiei naţionale în ţară şi în afara ei, potrivit site-ului instituţiei. Creşterea vizibilităţii valorilor culturale româneşti în lume constituie scopul principal al activităţilor desfăşurate de ICR. Activitatea Institutului Cultural Român este înţeleasă ca o modalitate complementară de atingere a obiectivelor strategice ale României, alături de iniţiativele externe de factură politică şi economică. O direcţie prioritară de acţiune a ICR priveşte comunităţile din ţările vecine în care limba româna este vorbită ca limbă maternă. În prezent, reţeaua institutelor culturale româneşti din străinătate cuprinde 17 institute - Berlin, Bruxelles, Chişinău, Istanbul, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Paris, Praga, Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varşovia, Veneţia, Viena şi Budapesta, care a primit, în decembrie 2007, o extensie la Seghedin. Sursa:Mediafax
Posted on: Fri, 02 Aug 2013 10:33:30 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015