Cu părul nins, cu ochii mici Şi calzi de duioşie, Aieve parc-o văd aici Icoana firavei bunici Din frageda-mi pruncie. Torcea, torcea, fus după fus, Din zori şi până-n seară; Cu furca-n brâu, cu gândul dus, Era frumoasă de nespus În portu-i de la ţară... Căta la noi aşa de blând, Senină şi tăcută; Doar suspina din când în când La amintirea vreunui gând Din viaţa ei trecută. De câte ori priveam la ea, Cu dor mi-aduc aminte Sfiala ce mă cuprindea, Asemuind-o-n mintea mea Duminicii preasfinte...
Posted on: Sat, 16 Nov 2013 09:09:21 +0000