Cultura Tudose se simţea bine în vizită la Natalia, stimulat de coniacul bun şi de discuţia interesantă până la un punct. Când, însă, femeia afirmă că nu dă doi bani pe preclasici, Tudose-şi aminti brusc de Rodion Romanovici Raskolnikov. Măcar că nu avea topor la el, se descurcă folosind un cuţitaş. Logic ar fi fost să fure din apartament şi să dispară, dar Tudose simţi ceva similar cu Oblomov şi merse-n dormitor să se culce, loc în care-l găsiră poliţiştii, alertaţi de vecinul de la etajul inferior. Gândindu-se la Werther, învinuitului i se păru că toate-s fleacuri şi lăsă lucrurile să curgă de la sine, devenind astfel inculpat. În timpul procesului, ar fi putut susţine că a suferit de nebunie temporară, ori să ceară judecarea în stare de libertate, deoarece nu reprezintă pericol social. Tudose, în schimb, fredona în minte Drumul spre eşafod din Simfonia fantastică de Berlioz, refuzând să se apere. Condamnarea la douăzeci de anişori de detenţie nu mai miră pe nimeni, iar condamnatul se simţi solidar cu Mitea Karamazov. - Nici prea multă cultură nu e bună! – conchiserăm noi în Dinar, discutând despre camaradul nostru. Sosind un nou rând de coniac, trecurăm în curând la alte subiecte. În primul rând, ne interesa înmormântarea regelui Cioabă.
Posted on: Tue, 20 Aug 2013 16:10:12 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015