De când au apărut, de circa 2 milioane de ani, oamenii s-au - TopicsExpress



          

De când au apărut, de circa 2 milioane de ani, oamenii s-au hrănit cu ceea ce le oferea natura. Aproximativ 95,5% din viaţa speciei noastre ei au trăit din vânătoare, pescuit şi cules. Această lungă perioadă de timp este numită de noi paleolitic (sau epoca veche a pietrei), perioadă care s-a terminat în urmă cu aproximativ 10 000 de ani, odată cu domesticirea animalelor şi plantelor şi apariţia primelor aşezări mari, moment din care începe neoliticul (sau epoca nouă a pietrei). În urmă cu circa 40 000 de ani oamenii erau practic identici cu noi din punct de vedere genetic. În timpul paleoliticului, toate populaţiile trăiau din vânatul animalelor şi culesul plantelor. Până în urmă cu aproximativ 10 000 de ani, nu existau societăţi care să cultive plante sau să crească animale. Deci, în paleolitic nimeni nu mânca cereale (grâu, orez, porumb etc) sau lapte. Mâncau totuşi varietăţi sălbatice ale cerealelor actuale, în zonele unde acestea creşteau. Ce mâncau oamenii dacă nu aveau cereale şi lapte? Aveau o gamă foarte largă de produse disponibile, în funcţie de zona geografică şi de anotimp: carne, peşte, scoici, ciuperci, tuberculi, fructe, miere etc. Acestea erau mâncate fie crude, fie fripte sau fierte. Spre deosebire de noi, care putem să mâncăm, de exemplu, căpşuni în toiul iernii (aduse din ţări mai calde), strămoşii noştri nu puteau să mănânce decât ceea ce aveau disponibil în acel anotimp într-un teritoriu anume. Însă şi cu aceste limite, oamenii din preistorie consumau o gamă largă de animale şi plante, mult mai multe decât noi, ceea ce le aducea un mai mare aport de glucide,vitamine, proteine, minerale şi alte substanţe importante pentru sănătate. Se crede că oamenii din paleolitic aveau un aport de proteine de două ori mai mare decât oamenii actuali şi un aport de vitamine de 3 până la 10 ori mai mare. Să reţinem faptul că animalele pe care le mâncau ei erau animale sălbatice, care nu sunt la fel de bogate în grăsimi ca de exemplu un porc actual de crescătorie. O altă sursă de proteine era reprezentată de peşte şi alte animale acvatice (scoici, crustacee etc), care de asemenea sunt sărace în grăsimi. Pe lângă carne, dieta oamenilor paleolitici includea multe plante, varietăţile sălbatice ale legumelor şi cerealelor actuale, de asemenea, fructe şi diferite tipuri de nuci şi alune iar când aveau ocazia miere. În prezent, noi ne luăm cea mai mare cantitate de calorii din alimente bazate pe cereale şi lactate. Însă vânătorii şi culegătorii din trecut şi din prezent nu dispuneau de aşa ceva. Drept urmare, ei îşi luau caloriile necesare din fructe, legume şi rădăcinoase sălbatice. Se presupune că ei consumau (ca şi populaţiile din prezent de vânători-culegători) o cantitate mai mare decât noi de substanţe nutritive şi fibre alimentare, în acelaşi timp având un aport foarte mic de sare (mai puţin de un sfert decât manâncă un om modern), ceea ce scade enorm riscul hipertensiunii arteriale. De fapt, populaţiile actuale de vânători-culegători din Africa, America de Sud şi Australia sunt aproape lipsite de bolile cu care se confruntă lumea occidentală „civilizată” şi care sunt provocate de alimentaţia nesănăsoasă în principal: boli de inimă, ulcer, osteoporoză, diabet, obezitate, cancer şi multe altele. Însă toate aceste afecţiuni sunt provocate nu doar de alimentaţia nepotrivită, ci şi de lipsa de activitate fizică, poluare, fumat, stres etc. Oamenii din culturile occidentale îşi iau mâncarea din magazine, fără prea mare efort fizic şi mulţi dintre ei duc o viaţă sedentară. Populaţiile de vânători-culegători, dacă vor să mănânce, trebuie să mergă la vânat sau să se deplaseze pe un larg teritoriu pentru a aduna produse vegetale. Studiul oaselor umane din paleolitic arată, în general, că acei oameni erau sănătoşi, puternici, înalţi şi bine făcuţi. Având în vedere că acest mod de viaţă a caracterizat oamenii pentru cea mai mare parte de timp din istoria omenirii putem trage concluzia că omul este făcut pentru a fi activ, a se mişca mult şi nu pentru o viaţă sedentară. Cu cât se sedentarizează mai mult, cu atât devine mai bolnăvicios. Cu aproximativ 10 000 de ani în urmă, oamenii au început să formeze aşezări stabile şi să domesticească plante şi animale. Au introdus astfel alimente noi în dieta lor, cum este laptele. În plus, au început să facă la scară mare vase de ceramică, ceea ce le-a permis să gătească fierturi. Odată cu aceste schimbări în hrană, a crescut enorm incidenţa cariilor, care în paleolitic erau extrem de rare. Cu toate acestea însă, acei oameni se hrăneau şi trăiau mai sănătos decât oamenii moderni. De vreo 200 de ani (doar 0,5% din evoluţia omului), am început să mâncăm alimente care nu se găsesc în natură ca atare şi ajung la noi în cutii şi pungi frumos colorate. Aceste alimente sunt foarte modificate, îmbogăţite în zahăr, sare, conservanţi, coloranţi, aromatizanţi, grăsimi dăunătoare şi alte produse industriale care duc la bolile moderne (carii, obezitate, diabet, ulcer, boli de inimă şi multe altele) de care strămoşii noştri nu auziseră. De ce hrana modernă nu e chiar potrivită pentru noi şi pe mulţi îi îmbolnăveşte? Pentru că organismul uman s-a obişnuit timp de milioane de ani cu mâncare naturală, iar de câteva sute de ani încearcă să se adapteze la substanţe noi, pe care nu le cunoaşte şi care nu-i fac tocmai bine. Secretul nu este să revenim în totalitate la hrana strămoşilor noştri, ceea ce ar fi imposibil, ci să avem un regim echilibrat în proteine, lipide, glucide, microelemente şi apă (să nu uităm de mişcare!), în acelaşi timp evitând să mâncăm ceea ce nu cunoaştem. Cu cât un aliment e mai modificat faţă de starea lui normală (de exemplu congelat, apoi prăjit, colorat artificial, conservat cu diverse substanţe industriale etc), cu atât e mai nociv. De ce? Pentru că tot ce era hrănitor în el a fost distrus de foc, frig, microunde sau ultraviolete, iar în plus are substanţe sintetice pe care nu le avea iniţial şi care se acumulează în corpul nostru. Rămâne doar o materie inertă cu miros, gust şi ambalaj atrăgător. Un fel de capcană, în care cazi dacă n-o cunoşti. Ţine de noi să fim mai deştepţi şi să evităm capcana!
Posted on: Sat, 13 Jul 2013 22:19:13 +0000

Trending Topics



-height:30px;">
Mela Muter (Maria Melania Mutermilch) xxx Painter, born in
I look at my FB newsfeed daily and it is littered with tons of

Recently Viewed Topics




© 2015