Despre colesterolemie si solutiile naturale pentru reglarea acesteia Când mergem la doctor şi aflăm ca avem prea mult colesterol în sânge, suntem mai degrabă nedumeriţi decât speriaţi. Puţini sunt cei care pot să aprecieze corect dacă valoarea comunicată reprezintă sau nu un risc pentru sănătate. Uimirea e mare mai ales când, în ciuda unei diete sărace în grăsimi, valoarea lui se încăpăţânează să nu scadă. Ce este colesterolul? Colesterolul este o componentă importantă a metabolismului. El pluteşte în sânge, este preluat de celule şi se localizează mai ales în membranele celulare. Un om „conţine” aproximativ 150 g colesterol. Substanţă vitală, el este folosit de organism ca material de construcţie în producerea de acizi, hormoni şi vitamina D. Colesterolul este un tip de grasime care poate fi gasita in aproape orice aliment de origine animala. In general, colesterolul este considerat daunator de majoritatea oamenilor, desi este indispensabil pentru anumite functii vitale. In organismul uman este deosebit de benfic pentru producerea hormonilor si mentinerea structurii membranelor celulare, dar o cantitate insemnata este utilizata si de catre ficat pentru producerea acidului biliar. Totusi, multe persoane trebuie sa-si supravegheze cu strictete colesterolemia datorata alimentatiei, deoarece ficatul singur produce o cantitate suficienta de colesterol pentru a acoperi necesitatile organismului. Colesterolul nu se dizolva bine in apa, din aceasta cauza transportul sau de catre sange se face cu greutate. Transportul particulelor de colesterol este facilitat de un invelis proteic, numit lipoproteina. Clasificarea diferitelor lipoproteine se face in functie de densitatea lor, cele mai importante fiind colesterolul de mica densitate (low density lipoprotein, LDL) si de mare densitate (high density lipoprotein, HDL). In sange, o mare parte a colesterolului este sub forma de LDL, iar acesta e transportat de la ficat la diferitele organe ale corpului, unde este utilizat. In cazul in care cantitatea de LDL din fluxul sanguin este prea mare, se pot forma depuneri aterosclerotice pe peretii vaselor sanguine, deoarece excesul de LDL din sange este preluat de fagocite, care apoi se integreaza in peretii vasculari. Astfel, in timp, pe peretele vascular se formeaza niste "pernite" mici care vor ingusta lumenul vascular si vor reduce irigarea tesuturilor. In general, o colesterolemie crescuta inseamna o hipercolesterolemie periculoasa de tip LDL. Exista insa si colesterol "bun". HDL inseamna particule de colesterol de diametru redus, care, spre deosebire de LDL, au capacitatea sa de a mobiliza si colesterolul deja depus pe peretii vaselor de sange si de a-l transporta la ficat, unde este eliminat si, astfel, nivelul colesterolului din sange scade iar organismul se dispenseaza si de efectul nociv al acestuia. Astfel riscul aparitiei aterosclerozei se reduce. Cercetarile clinice internationale au dovedit ca la bolnavii cu un nivel mai scazut al HDL-colesterolului apar mai frecvent complicatii ale aparatului cardiovascular si creste riscul infarctului miocardic. In concluzie, HDL-colesterolul protejeaza vasele sanguine de leziuni aterosclerotice. De aceea nu este suficient sa reducem doar nivelul colesterolului total, adica al LDL-colesterolului, ci, preventiv, este indispensabila si cresterea HDL-colesterolului. Riscul unui nivel ridicat de colesterol Colesterolul poate să pătrundă în pereţii arterelor unde, în timp, formează adevărate depozite. În felul acesta, apar aşa-numitele plăci de grăsime (ateroame), care se pot rupe brusc şi înfunda arterele. Este riscul ce face atât de periculoasă prezenţa în exces a colesterolului. Urmările pot fi fatale: infarct, atac cerebral, tulburări acute de circulaţie a sângelui în picioare. Închiderea bruscă a arterelor coronariene poate duce la moartea inimii. În mod frecvent, pereţii vaselor de sânge modificaţi din cauza colesterolului au şi depuneri de calcar, ceea ce duce la sclerozarea vaselor (arterioscleroză). Fumatul, hipertensiunea şi diabetul agravează acest proces şi sporesc riscul unor complicaţii în funcţionarea vaselor de sânge. De ce depinde mărimea valorii colesterolului? Conţinutul în colesterol al hranei pe care o consumăm influenţează doar în mică măsură valoarea grăsimii din sânge. Zilnic, absorbim cam 0,5 grame, ceea ce înseamnă 20-30% colesterol în sânge. Ficatul tolerează fără probleme o cantitate zilnică de 1 până la 2 grame de colesterol. Producerea de colesterol este programată prin gene. O valoare înaltă a lui este deci în mare măsură înnăscută, dar sporeşte sensibil prin supragreutate, lipsa mişcării şi diabet. Cu toate acestea, există şi sportivi supli, care nu mănâncă aproape deloc alimente grase şi totuşi prezintă valori ridicate ale colesterolului. Ce valori sunt normale? În principiu, un total de 200 mg/dl colesterol este considerat drept normal. Riscul de a evolua către o arterioscleroză este în acest caz redus. Preventiv, valorile colesterolului trebuie măsurate în fiecare an. Sângele pentru analiză se ia pe stomacul gol, ceea ce presupune să nu fi mâncat nimic cu 5 ore înainte, şi să nu fi băut lichide cu calorii. Colesterolul „bun” şi colesterolul „rău” Totalul de colesterol din sânge se compune din colesterol LDL şi colesterol HDL. Valorile mari de LDL sunt considerate rele, pentru că LDL-ul se depune în artere şi duce la arterioscleroză. Valorile mari de HDL sunt considerate în schimb bune, pentru că HDL-ul combate depunerile de calcar pe pereţii vaselor. Când valoarea totală a colesterolului depăşeşte 200 mg/dl, medicul e dator să măsoare separat valorile LDL-ului şi ale HDL-ului, pentru a aprecia mai corect riscul instalării arteriosclerozei. Nivelul de LDL mai mare de 160 mg/dl este considerat crescut, iar cel de peste 190 de mg/dl, periculos. Valorile HDL-ului sunt considerate prea scăzute atunci când coboară sub 40 mg/dl. Când trebuie să ne tratăm? Când nu există dovezi despre existenţa unei boli venoase, valorile mari ale colesterolului pot rămâne netratate cu medicamente, lucru care nu mai e valabil dacă există o boală a venelor, ca de pildă îngustarea vaselor coronariene sau a arterei carotide sau când există alţi factori de risc, ca de pilda fumat, hipertensiune, diabet sau tensiuni familiale. În lipsa lor, valorile în jurul a 200 mg/dl nu necesita tratamente dure, medicamentoase. Dar, dacă există riscul ca starea de sănătate să se agraveze cu 30% pe durata a 10 ani, se recomandă tratamentul cu medicamente. În principiu, specialiştii apreciază că aproape întotdeauna circa 30% dintre cei care prezintă exces de colesterol ajung în timp de 10 ani la suferinţe grave ale vaselor de sânge, un risc ce dă simţitor înapoi, dacă nivelul colesterolului scade cu circa o pătrime. Fiţi activi! Un mod sănătos de viaţă ne poate ajuta să scădem nivelul colesterolului cu 20%, la fel ca atunci când apelăm la medicamente. Trei factori sunt deosebit de importanţi: Mişcarea: cel puţin 30 de minute pe zi de mers alert, de alergat sau de mers pe bicicleta. Normalizarea greutăţii corporale: kilogramele în plus cresc nivelul colesterolului. De aceea, slăbitul este absolut necesar. Indexul masei corporale (BMI) ar trebui în mod ideal să se afle sub 25 kg/m2. El se calculează în felul următor: greutatea în kilograme se împarte la pătratul înălţimii în metri. De exemplu, un bărbat de 90 de kilograme cu o înălţime de 1,76 cm are un BMI egal cu: 90 kg : 1,76 x 1,76 = 29 kg/m2. Alimentaţia corectă: o hrană sănătoasă se compune din alimente bogate în fibre şi sărace în grăsimi saturate. Consumul de alimente fripte sau prăjite sunt interzise, la fel şi carnea grasă, mezelurile şi lactatele cu conţinut mare de grăsimi. Zilnic trebuie consumate fructe, legume şi cereale complete. Sunt admise uleiul de măsline, de rapiţă şi fructele cu coaja tare. Consumaţi fibre! Fulgii de ovăz sunt o sursă excelentă de fibre solubile, care tapisează pereții intestinului cu un soi de gel, care reduce absorbţia grăsimilor ingerate. Consumul în fiecare dimineaţă al unui castron cu fulgi de ovăz amestecaţi cu iaurt degresat produce un efect hipocolesterolemiant semnificativ. Prunele, fasolea uscată, vinetele şi sparanghelul sunt de asemenea surse bune de fibre solubile. Boabele de muştar, înghiţite cu apă antrenează o scădere a LDL-ului cu circa 7%. Suc de portocale la micul dejun. Proaspăt stors, sucul de portocale ingerat dimineaţa are un efect benefic asupra echilibrului lipidic. Într-un studiu recent, persoanele cărora li s-a cerut să bea trei pahare de suc pe zi au înregistrat o scădere a valorilor colesterolului de 21%. Trebuie să beţi sucul imediat ce l-aţi stors, pentru că lumina zilei distruge vitamina C. Atenţie la pâinea industrială! Nu este chiar aşa de lipsită de lipide pe cât se spune. În ea sunt adăugate grăsimi sub formă de ulei hidrogenat, pentru a-i ameliora gustul şi a-i prelungi valabilitatea. Peşte, pentru Omega-3. Substitut ideal pentru carne, peştele, mai ales cel oceanic, conţine acizi graşi Omega-3, care duc la scăderea colesterolului rău. Ideal ar fi să mâncăm de 3 ori pe săptămână, de preferinţă macrou, ton, somon, sardele. Ca supliment nutritiv, folosiţi capsule cu ulei de peşte. Conţin formele cele mai active de acizi graşi Omega-3. Ceapa roşie. Este bogată în sulf, care creşte nivelul colesterolului bun, şi în quercitină, un antioxidant care combate colesterolul rău. Ceapa roşie îşi datorează culoarea flavonoidelor, de asemenea benefice pentru organism. Seminţele de in. Sunt o sursă bogată de Omega-3 şi fibre solubile. După ce sunt date prin râşniţa de cafea, se amestecă cu iaurt şi cu cereale, la micul dejun. Un studiu realizat în Olanda a dovedit că inul (2 linguri de seminţe pe zi) duce la scăderea colesterolului cu 20%! Mestecaţi-le bine căci, nefărâmiţate suficient, străbat tubul digestiv fără a-şi livra conţinutul. Uleiul de măsline. Numeroase studii au dovedit că el scade valorile LDL-ului (colesterolul rău) şi le creşte pe cele ale HDL-ului (colesterolul bun). E suficient să consumăm 2 linguri de ulei de măsline pe zi pentru a scădea nivelul colesterolului, în mod semnificativ, într-o singură săptămână. Utilizaţi-l cât mai frecvent, atât la gătit, cât şi în preparatele netrecute prin foc. Fructe cu coaja tare. Sunt foarte bogate în grăsimi nesaturate, deci şi în Omega-3. Mai ales nucile şi migdalele produc scăderea colesterolului. Mâncaţi în fiecare zi un pumn de fructe pe post de desert, înlocuind prăjiturile. Dar nu exageraţi, pentru că sunt bogate în calorii. Puneţi cruce grăsimilor rele Renunţaţi definitiv la alimentele care conţin grăsimi saturate, principala sursă de colesterol: mezeluri, carne grasă de porc, vită, oaie, brânzeturi grase, fermentate. Dacă nu puteţi renunţa la carne, alegeţi vânatul. Carnea de cerb, mistreţ sau căprioară e mult mai puţin grasă decât cea de vită. Ca să se frăgezească, marinaţi-o timp de 48 de ore înainte de a o prepara. Alegeţi produse lactate uşoare: lapte degresat, brânză de vaci, iaurt fără grăsimi, preferabil de la ţară. Un pahar de vin. Alcoolul creşte nivelul colesterolului bun, cu condiţia să fie băut cu măsură, ceea ce înseamnă: un pahar pe zi pentru femei şi două pahare pentru bărbaţi. Prin „un pahar” se înţelege 25 ml alcool tare, 125 ml vin şi 250 cl bere. Dacă depăşiţi aceste doze, neajunsurile sunt mai mari decât beneficiile. Vinul roşu, datorită conţinutului în resveratrol, mai are şi avantajul că furnizează antioxidanţi extrem de benefici pentru inimă. Usturoiul. Mâncaţi zilnic cel puţin un căţel de usturoi. Bulbii conţin un compus al sulfului numit alicină, care răspândeşte un miros caracteristic, dar scade semnificativ colesterolul. O băutură anticolesterol. Pentru a prepara o băutură anticolesterol, vărsaţi o cană de lapte de soia în bolul mixerului, adăugaţi două linguri de seminţe de in înmuiate în prealabil şi câteva fructe roşii, proaspete sau congelate. Mixaţi toate ingredientele. Proteina din soia şi seminţele de in fac să scadă nivelul colesterolului rău şi îl ridică pe cel bun, în vreme ce fibrele conţinute de fructele roşii duc la scăderea valorilor generale ale colesterolului. Alte metode de scădere a colesterolului Un tratament naturist deosebit de eficient pentru reducerea colesterolului este uleiul de germeni de porumb, cu condiţia ca acesta să fie utilizat crud, deoarece prin prăjire sau fierbere îşi pierde proprietăţile curative. Îl puteţi folosi cu succes atât la salate, precum şi la mâncăruri gătite, dar în acest caz, uleiul se adaugă la sfârşit, după prepararea la foc. De trei ori pe zi, cu 30 de minute înainte de masă, se înghite câte o linguriţă cu boabe de muştar. Le puneţi pe limbă şi le luaţi ca pe medicamente, cu apă, fără a le zdrobi. După circa trei săptămâni, colesterolul va ajunge la normal, iar după circa 4 luni şi lipidele din sânge se normalizează. Un foarte bun remediu naturist este ceaiul de ventrilică. Se beau doua căni pe zi de infuzie preparată din o linguriţă de plantă la cană. Nu în ultimul rând, consumaţi foarte multă salată verde, dar de la ţărani, netratată cu îngrăşăminte chimice.
Posted on: Thu, 11 Jul 2013 06:43:14 +0000
Recently Viewed Topics
© 2015