Ești SCLAV la Stat! ALEXANDRU ANITEI Ai citit bine, SCLAV. Nu cetățean, nu contribuabil, nu om, ci pur si simplu SCLAV! Nu mă crezi? Ti-o dovedesc imediat. Statul Român te lipsește de 80% din venituri in fiecare luna. Iată cum: La salariu 45% Data viitoare când iei salariul numără bine banii. Acum mai număra-i odată. A doua oara ai numărat banii pe care statul tocmai ti i-a luat sub forma de bir denumite eufemistic impozite, taxe sau asigurări. Nu te uita pe fluturaș ca nu o sa găsești acolo datele complete, ci o ficțiune contabila numita salariu brut. Întreabă însa pe patronul tău cat a virat la stat in luna asta si vei vedea cat plătești in mod real la stat. Pentru ca statul e perfid. Deși iți ia banii tai, nu ti-i ia pe fata. Nu te invita la un ghișeu sa-ti ia banii din buzunar. Nu, îl pune pe seful tău sa ii dea chiar înainte ca tu sa-i vezi. Mai exact, la un salariu net in mana decent de vreo 3000 RON iată cat iți ia statul din buzunare pentru privilegiul de a fi contribuabil in tara ta: Asigurări sociale: 1338.7 RON – Ăștia cică ar fi banii de pensii si alte pomeni sociale pe care trebuie sa-i plătești in numele solidarității sociale. Daca i-ai investi însa intr-un fond de pensii private cu un randament de numai 10% pe an te-ai putea retrage in numai 10 ani nu 40 cat iți cer ei sa lucrezi. Sau ai putea trimite cel puțin un copil la grădinița, școala, liceu privat. Sănătate: 457.64 RON – Ăștia sunt banii pe care-i plătești pentru servicii medicale infecte si medicamente compensate pe care nu le găsești. In schimb o asigurare privata excelenta găsești la jumătate din preț. Impozit: 571.41 RON – Ăștia sunt banii fără destinație, cu care statul poate sa facă ce vrea. Si chiar face, fără sa-ti dea ție vreo socoteala. Șomaj + diverse: 90.18 RON – Ăștia sunt banii pe care nu o sa-i vezi niciodată. In șomaj nu intri ca specializarea ta e căutata si oricum nu poți trai cu cele 400 RON de la stat, iar de restul taxelor nici n-ai auzit darmite sa aibă sens. De exemplu, ce e contribuția pentru concedii? Ti-a dat statul bani vreodată când ai fost in concediu? Sau garantarea salariilor? Singurul care-ti garantează salariul este patronul care aleargă după clienți. In total 45% din fondul de salarii se duce automat la stat. Fie ca vrei, fie ca nu vrei. La cumpărături 25% Te bucuri ca ai luat salariul, nu? Chiar daca e doar jumate din cat puteai sa ai. Te duci imediat la cumpărături, faci plinul cu benzina, plătești facturile si dările locale. Felicitări, statul ti-a mai luat o buna parte din venit: TVA 24% – printre cele mai mari din lume Accize pe benzina, alcool si alte produse de lux – “aliniate” la standarde europene Rovinieta, taxe de timbru, proprietate, taxa radio, taxe eco. Multe dintre ele nici măcar nu le știi deși sunt sub nasul tău. Vezi certificatele verzi si taxa radio care vin cu factura de la electricitate sau taxa pe punga de plastic. Peste 200 de taxe si impozite plătite de firmele de la care tu cumperi servicii si bunuri si care se adaugă la prețul de raft. TVA-ul iți mănâncă 20% din jumătatea din buzunar, adică 10% din total. Restul taxelor mărunte adunate cam tot pe-atât. Mașina si “luxul” restul de 5%. Prin căpușe 10% Statul își căpușează propria economie si te pune sa plătești mult prea mult pentru serviciile căpușate. Hai sa vedem căpușele: Blatul: Regiile si firmele de stat sunt de mult timp niște găuri negre ale economiei. Cat ne costa ele? Miliarde de Euro in fiecare an. De exemplu, anul trecut ai plătit fără sa știi un miliard de Euro pentru CFR, pentru ca așa a vrut pixul lui Ungureanu. Anul acesta o sa plătești 800 de milioane pentru Oltchim, dar din pixul lui Ponta. Ei au semnat, dar tu plătești. Glazura: Firmele private cu monopol de stat. Adică acelea care au plătit la stat pentru privilegiul de a avea zero competiție. Lipsa competiției duce la preturi mai mari. Pe care tot tu le plătești. Cireașa de pe tort: Birocrație, alt produs eminent al statului. Aprobări peste aprobări, aprobări pentru aprobări, procese interminabile, documentație stufoasa. O armata de funcționari, judecători, avocați, notari publici, contabili, experți de toate soiurile care produc doar maculatura câștigă o avere din jungla legislativa din România. Pe care tu o plătești. Statul controlează astfel direct sau indirect aproximativ o treime din economie. Pe care tu o plătești. Din aia 30% cat ii mai ai in buzunar statul iți mai ia așadar încă 10%. 80% statul, 20% tu – cine pe cine slujește? Cum se numește o relație in care cineva iți ia patru cincimi din cat produci si-ti lasă o cincime, doar atât cat sa mănânci si sa te-mbraci? Caută bine in istorie si vei găsi o singura definiție: SCLAVAGISM. Doar pentru ca nu vezi lanțurile cu care ești legat de către stat, nu înseamnă ca ele nu sunt acolo. Ia încearcă sa nu-ti plătești taxele. Poți? Poți sa te duci la magazin si sa zici vreau sa cumpăr produsul asta dar refuz sa plătesc TVA? Sau poți sa zici, eu am asigurare privata de sănătate, nu mă interesează sa mai plătesc la stat? Sau poți sa zici ca nu mai ești “solidar social” si sa nu mai plătești CAS-ul? Sau poți sa te duci in control la CFR sa vezi pe ce arunca banii? E timpul sa devii din nou stăpân pe banii tai. E timpul ca statul sa te slujească pe tine, nu tu pe el. Pentru asta am creat Mișcarea Antitaxe. Pentru ca tu sa faci ce vrei cu banii tai! Citește si Carta Libertatii Fiscale Nu există buzunarul statului. Există doar buzunarele noastre. Oamenii se nasc liberi, nu egali unii cu alții. Libertatea este starea noastră naturală; egalitatea este artificială și impusă de politicieni și guverne. De aceea, bunăstarea pe care orice om o creează în timpul vieții sale, este a lui și numai a lui. Nu a Statului, nu a poporului, sau a altcuiva. Orice transfer de bunăstare de la un om la altul, fără voia lui, este un simplu furt și trebuie denunțat ca atare. O țară devastată. Ignorarea acestor lucruri simple a dus în ultimii 60 de ani la suferințe cumplite, crime și nenumărate abuzuri. Pe măsură ce Statul comunist devenea mai puternic, oamenii deveneau mai slabi. Dar tocmai prin slăbirea acestui popor, Statul si-a dat singur lovitura de moarte: odată cu prigonirea întreprinzătorilor curajoși, afacerile au dispărut și banii s-au împuținat. Iar Statul a ajuns acum în pragul falimentului – din propria lui vină și orbire. Pentru că nu există țară puternică, făcută din oameni slabi. „Mămăliga nu explodează”. Vedem azi peste tot o resemnare generală, încurajată de mafia partidelor. Ni se spune intenționat că nu există șanse de reformă, că poporul îndură orice, că nici măcar foametea care se arată la orizont nu va clinti nimic. Mișcarea Antitaxe nu crede aceste lucruri. Credem că ne aflam in pragul unor răsturnări globale și că întreaga clasă politică, vinovată de subminarea economiei naționale, și-a pierdut sprijinul și este pe cale sa plătească pentru faptele ei. Pe scurt, noi credem că „se mai nasc in România oameni”. Investițiile străine. Mișcarea Antitaxe afirmă că România nu-și va reveni niciodată fără investiții străine. Iar în ultimii 5 ani, investițiile au scăzut de 9 ori! Practic, astăzi nu se mai poate vorbi de investiții în România. Ce vor investitorii străini, ca să vina într-o țară? Ce vrea orice patron: tribunale necorupte, sindicalism slab și taxe mici. Corupția. În ultimii ani, tot mai mulți bani au intrat la bugetul Statului, dar țara a devenit tot mai săracă. Cheltuielile au crescut, taxele la fel, dar salariile au scăzut – și la fel și nivelul de trai. Cu cât Statul primește mai mult, cu atât corupția devine mai mare. România are printre cele mai mari taxe din Europa și în același timp e cea mai coruptă țară din Europa, pentru că cele două sunt legate. Toate partidele care au fost la putere de 22 de ani, au crescut taxele – pentru că bugetul statului a devenit proprietatea lor. Și cu cât se încasa mai mult la buget, cu atât luxul lor devenea mai țipător. Vor românii stârpirea corupției? Sigur că da! Toate sondajele arată asta. Atunci nu e decât o singură soluție logică: sa dea cât mai puțini bani la Stat. Taxele. De-a lungul vremii, românii au blestemat „zeciuiala” și lăcomia fanarioților. Iată ca acum, în secolul 21, sub așa-zisa democrație, Statul ia firmelor nu 10, ci 75% din cât câștigă! Acest jaf trebuie să înceteze. Dispariția completă a taxelor o fi o utopie. Dar scăderea lor nu. Socialiștii ne zic că Statul cheltuiește taxele noastre pe apărarea țării și pe garantarea proprietății. E o minciună! În realitate, armata nu mai are bani să scoată tancurile din garaje, iar România ajuns sa fie apărată de aviația ungară. Cât despre proprietate, tribunalele îi eliberează pe bandă rulantă, pe hoții care-ți calcă casa; în schimb, te condamnă pe tine, victima, dacă îndrăznești să te aperi și să-l lovești pe „sărmanul” hoț. Deci ce apărare și ce garantare? Uitați-vă la bugetul pe 2013: 90% din bani nu sunt cheltuiți pe serviciile de bază ale statului. Ci pe protecție socială, contracte guvernamentale oneroase, plata împrumuturilor vechi și pe salariile unui aparat birocratic greoi, arogant și umflat peste orice necesitate. Deci putem foarte bine să tăiem bugetul statului cu 90%, iar serviciile lui de bază nu vor suferi, ba chiar din contră. Socialiștii urlă că și reducerea taxelor cu 90% e la fel de utopică, și că Statul nu-și poate tăia cheltuielile așa de mult: dar din păcate pentru ei, cifrele arată invers. Dați-ne zeciuiala înapoi! Sindicatele. Sindicatele, împreună cu clasa politică și justiția coruptă, sunt principalele piedici în calea revenirii economice a României. Sindicatele nici măcar nu mai reprezintă pe nimeni: liderii sindicali au ajuns niște bogătani, dar nu din afaceri proprii, ci tot din parazitarea bugetului de stat. Autoritatea lor în rândul angajaților e zero: dovada că de 22 de ani, sindicatele au încercat de mai multe ori să organizeze o grevă generala în toată țara: dar n-au reușit nici măcar o dată! Nu numai angajații din sectorul privat îi ignoră, ci și angajații din sectorul de stat. De aceea Mișcarea Antitaxe vrea interzicerea grevelor și eliminarea sindicatelor din firme. Dacă angajații vor să se asocieze, sunt liberi s-o facă acasă, pe proprietatea lor. Iar dacă vor grevă, s-o facă in stradă: nu pe proprietatea patronului care-i plătește. Reforma muncii. Statul nu trebuie să se bage între angajator și angajat. Nu e treaba lui să stabilească un salariu minim, sau să impună un contract de muncă. Fiecare firmă știe mai bine ce salarii poate să ofere, în ce condiții, și pe cine trebuie să concedieze. Statul – firmă. Statul nu e altceva decât o întreprindere în care băgăm bani, ca să obținem anumite servicii. Plătitorii de taxe sunt acționari ai statului. Și, ca orice acționari, trebuie să-și poată controla oricând investiția, să decidă singuri destinația banilor, să se retragă din afacere dacă doresc. Responsabilitatea Justiției. Prea multe decizii judecătorești s-au dovedit abuzive și ilegale, iar acum România plătește din greu aceste greșeli. Judecătorii trebuie sa răspundă financiar pentru ce hotărăsc, așa cum noi toți răspundem pentru deciziile noastre. Biserica. In România, Biserica este parte a Statului, pentru că ia bani din bugetul Statului. Dar mai rău: Biserica este scutită de taxe pentru toate afacerile pe care le face. Și sunt nenumărate! Are firme de turism, joagăre, firme de obiecte religioase, hoteluri și multe altele. Statul îi ia unui medic privat și pielea de pe el. În schimb, unui preot nu-i ia absolut nimic, ba chiar îi dă o felie din banii medicului. Mișcarea Antitaxe luptă pentru taxe mici: dar acele taxe sa fie plătite de toată lumea. Dacă cineva nu plătește, altcineva o să plătească dublu, în locul lui. Parlamentul. Dintre toate instituțiile statului, Parlamentul are cea mai scăzută popularitate. De fapt, în cazul lui nici nu mai poate fi vorba de popularitate, ci de ură. Pentru că a ajuns un cuib de infractori, cu dosare penale în curs, care s-au pus la adăpostul imunității. Mișcarea Antitaxe nu vrea doar reducerea masivă a numărului de parlamentari. Asta e oricum inevitabil. Dar vrem ca un parlamentar să poată fi concediat oricând, dacă alegatorii lui consideră că nu face treabă. Pentru ca parlamentarul este de fapt un simplu angajat, nimic altceva. Iar dacă un angajat te fură, nu aștepți 4 ani: ci îl zbori de nu se vede, imediat cum l-ai prins! Pedeapsa cu moartea. Pedepsele legilor românești nu îi sperie pe hoți. Din contră. Un partid a ajuns sa fure cam 7 miliarde de euro pe an, cât este la putere; adică 28 de miliarde pe mandat. Iar dacă fac închisoare (deși de regulă nu îi prinde nimeni) nu fac decât maximum 2 ani și nici aceia întregi. Deci, de-o parte avem 28 de miliarde de euro, iar de alta avem 2 ani de închisoare. Atunci nu e de mirare ca în România corupția a explodat. Furtul este pur și simplu încurajat de lege! Mișcarea Antitaxe vrea echilibrarea balanței. Dacă un hoț întinde mâna să ne mai fure, măcar să știe că își pune viața la bătaie! Garantarea proprietății. În 22 de ani, România a schimbat trei Constituții. Iar acum vine a patra! Toate făcute de comuniști și toate la fel de proaste. Nici măcar una din ele nu garanta proprietatea. Rezultatul? Mii de procese de restituire a pământurilor, haos în agricultură, case confiscate de comuniști și vândute acum abuziv de Stat, România condamnată la CEDO sa plătească 16 miliarde de euro despăgubiri. Iar dacă cineva îți încalcă proprietatea, drept s-o aperi practic nu ai. Această bătaie de joc trebuie să se oprească. Pentru Mișcarea Antitaxe, garantarea proprietății e o chestiune de viață și de moarte. Fără plasa de protecție socială! Aproape o treime din banii statului se duc pe pomeni. Nu e doar anti-economic: e pur si simplu o prostie. A devenit mai rentabil să zaci acasă pe banii statului (sau pe banii părinților, care iau pensie tot de la stat), decât sa muncești. Aici soluția e simplă: protecția socială trebuie sa dispară. În întregime. Externalizare totală. Aproape toate serviciile statului, în afară celor de bază (ca apărarea), pot fi imediat externalizate pentru reducerea costurilor și creșterea calității. Externalizarea înseamnă desființarea monopolului statului: în loc să înghițim cu forța niște servicii mizerabile, putem să plătim unde ne place nouă. Așa se creează competiția între furnizorii de servicii. Iar noi devenim din clienți captivi, clienți reali. Sănătatea: nimeni nu are dreptul să ne oblige, pe banii noștri, să mergem la spitalele de stat, dacă noi nu vrem. Învățământul: acum statul ne ia banii și îi dă el școlilor, după cum i se pare lui. E o aberație. Elevul știe mai bine ce-i trebuie, decât un ministru. Deci banii să meargă direct la elevi, sub forma de vouchere, cu care se pot duce la ce școală vor ei. Iar profesorii se pot asocia în școli private, unde cei mai buni vor fi ceruți de toată lumea și vor câștiga imens, față de cât câștigă azi. ANAF: în loc să combată evaziunea fiscala, a ajuns sa fie centrul evaziunii și corupției. Soluția nu e decât una: desființarea completă. La ANAF, cancerul a pătruns deja peste tot și reforma este imposibilă. Instituția trebuie reclădită de la zero, cu alți oameni, care să fie inspectori privați și nu funcționari publici. Poliția Română: am văzut cu toții cum polițiștii sunt direct implicați în traficul de droguri, cămătărie, proxenetism. Iar rețelele de infractori din Poliție ajung până la ministru, indiferent cine este ministru. Daca vrem o viață normală și siguranță autentică, Poliția trebuie descentralizată. Fiecare comunitate să aibă polițiștii ei, pe care să-i cunoască și să-i voteze în fiecare an. Iar dacă nu fac treabă, să știe că în anul următor ajung șomeri. Altul la rând! Un om, un cuvânt! Ne-am saturat cu toții de partidele care promit și, după ce ajung la putere, fac exact pe dos. În România nici nu există partide de dreapta. Pentru că absolut toate sunt disperate să cheltuiască banii noștri. De aceea am scris și semnăm această Cartă, spre obligarea noastră și știința publică. Aceia dintre noi care o vor încălca și vor trece în tabăra dușmanului comunist, să știe ca se exclud singuri din rândurile noastre. Noi credem în respectarea contractului și a cuvântului dat. Noi credem în adevărul spus pe față, chiar dacă nu este pe placul poporului. Credem că și cel mai sărac om are dreptul să-și caute bogăția: dar trebuie oprit, dacă și-o găsește în buzunarul altuia. Carta a fost semnată la congresul de constituire al Mișcării Antitaxe (16 februarie 2013) și ulterior, de fiecare membru care aderă. Carta este Constituția Mișcării.
Posted on: Sun, 28 Jul 2013 20:51:19 +0000
Recently Viewed Topics
© 2015