Femeia inorog -glossa ciocârliei Doar trupul, ars de lacrimi, am să îţi las zălog, Când timpul meu va sparge luciri de colivie, Voi fi prima femeie, sortită, inorog, Să măntrupez, cu aripi, sub bolta colilie. Voi coborî, doar, noaptea, venind pe după lună, Prin frunzele, în foşnet, iubirii să mă rog Şi-n zăvorârea rece, uscată şi nebună Doar trupul, ars de lacrimi, am să îţi las zălog. N-ai să îmi pui, vreodată, pe inimă căuş, Rămâi în pat cu tina, blestemul tău să fie, Am să mănalţ în vise, can mai, un cărăbuş Când timpul meu va sparge luciri de colivie. Am să mă torc, prin raze, cu odihniri în buchii Şi poezia caldă, ca hrană şi ca drog, Am să o port pe buze şin versul fără muchii Voi fi prima femeie, sortită, inorog. Iubesc şi poate datul e doar un ultim vis, Vorbesc dar parcă-n buze am tril de ciocârlie, Ştiu c-a venit sorocul, la naştere prezis, Să mă-ntrupez, cu aripi, sub bolta colilie. Să mă-ntrupez,cu aripi, sub bolta colilie... Voi fi prima femeie, sortită, inorog. Când timpul meu va sparge luciri de colivie Doar trupul, ars de lacrimi, am să îţi las zălog.
Posted on: Sun, 17 Nov 2013 05:06:41 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015