Gata .... Am terminat cu preluarile de impresii. E cazult sa le pun succint si pe ale mele. :) Ieri - Duminica 8 Septembrie am alergat la Transmaraton distanta de 42KM in timpul (cel putin cel de pe ceasul meu) de 5:45. Asta inseamna ca timp de 6 ore sa urci cam 7 KM din zona sudica a Transfagarasanului, sa traversezi in alergare un tunel de 860de metri, sa treci de Balea Lac si nebunia de targ de duminica de acolo, si apoi sa cobori pe versantul nordic (spre Cartita si Sibiu) pana la Balea Cascada. Tot ce am spus pana acum inseamna 21KM. Ca sa termini maratonul trebuie apoi sa te intorci pe acelasi drum inapoi la Cabana Capra de unde s-a dat startul. Cea mai dificila parte este sa te intorci de la Balea Cascada si sa incepi un urcus de 14 KM pana inapoi la Balea Lac. "Zidul" il lovesti in ultimii 3 kilometri inainte sa ajungi din nou sus. Aici m-a ajutat permanent gandul ca daca sora mea a reusit sa alerge cu o zi inainte 84KM, (a alergat aproape 13 ore fara intrerupere, incepand la 6 dimineata cand erau zero grade afara, pana la ora 18:45 cand a terminat ultimele din cele 1480 de trepete, fara pauza de toaleta, dar pe baza unui plan exceptional de alergare, hidratare si nutritie) atunci POT SI EU macar 42KM. Nu stiu cat ar fi durat cursa daca nu as fi avut ajutorul lui Adrian Papuc - devenit in scurt timp prieten, antrenor si mentor de alergare. Adrian care cu o zi in urma (Sambata) alergase 84KM la Ultramaraton, a hotarat sa alerge cu mine de la jumatatea traselui inapoi in sus si sa ma duca pana la destinatie. A fost alaturi de mine 21KM invatandu-ma din nou sa respir, sa tin ritmul, sa nu ma sperii, sa ma bucur de cursa, sa tin privirea spre destinatie si nu spre drum. Greul a fost pana la Balea Lac si tunelul de intoarcere, din cauza epuizarii si frigului din tunel, dar dupa aceea, pe coborare am inceput o cursa de zile mari, unde picioarele mele au schimbat grupele de muschi utilizate si am ajuns cu bine la destinatie. Cred ca pozele de la finish nu sunt cele mai reusite. :) Plangeam de fericire si de inspiratie. Am terminat primul maraton din viata mea. Direct intr-o cursa montana. Direct pe Transfagarasan. Dupa doar 2 luni de pregatire. Cea mai mare parte din pregatire fiind gandita pentru o cursa de doar 21KM. Pe drum m-am gandit la fiecare membru al familiei, la fiecare prieten in parte (unii isi sarbatoreau ziua de nastere sarind de la 4,000m iar altii alergau maratonul de la Bordeaux ), la fiecare sustinator si donator al cursei mele, si la profunzimea si semnificatia actului de a te autodepasi. Am avut parte de sprjinul unei echipe tehnice incredibile (doua surori si un frate, Ioana Sanda Munteanu esti o sora nu doar o cumnata :)!!!!) colegii din Scoala de Valori (Dragos Petru Belduganu, Denisa Ioana Speriatu, Dinu Andreea, Bejan Cristian) care asistau toti alergatorii din cele doua masini oferite suport de catre prietenii si inspirationalii frati Marius Stefan si Dan de la Autonom. Am mai avut parte de intreaa familie a alergatorilor Scoala de Valori - ii puteti gasi la transmaraton.org/ro/projects/view?id=5 in partea de jos. La final mai vreau sa spun un singur lucru: ORICINE POATE ALERGA. SI ORICINE POATE ALERGA UN MARATON. In fiecare an proba de maraton Transmaraton este castigata de oameni care s-au apucat de alergare de aproximativ un an de zile. IAR DUPA PRIMUL MARATON ALERGAT, ESTI UN ALT OM!!! Multumesc mult voua tuturor!
Posted on: Mon, 09 Sep 2013 08:15:51 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015