ICOANA Fecioara Maria, cu pruncul Iisus, Icoana aceasta nici azi n-a apus. Pictată în aur, pe-un cer de azur, Ce ploaie de raze revarsă în jur! Copilule drag, care nu ştii de teamă, De ce Te-ai desprins de la pieptul de mamă ? Pămîntu-i o junglă şi oamenii-s fiare, Un miel sfînt, ca Tine, nu are scăpare. Te-or prinde cîndva şi Te-or pune pe cruce, Tu mergi pe un drum ce la moarte va duce. Rămîi în icoană, la pieptul de nea Leoaică e mama şi Te-o apăra. Nu poate nimic de la sîn să Te ieie Ce forţă degajă această femeie! Te-a smuls însă soarta gravată în stele Aşa trebuia, să înduri cazne grele. Aşa era scris, ca pe umeri să iei Păcatele lumii şi bolile ei. Eroic destin, Dumnezeu Te-a ales Cuvîntul să-i predici, să-i dai înţeles. Te văd pretutindeni: pe mare, pe munţi Cum ştii pe Satana, viteaz, să-l înfrunţi. În Rîul Iordan Te zăresc, la botez La Nunta din Caana, sfios, Te urmez. În holda de grîu şi la ultima Cină Pe cruce Te văd, răstignit fără vină. Maria-i acolo, pierdută-n mulţime E martor umil al sălbaticei crime. De grea neputinţă ea mîinile-şi frînge Şi plînge amarnic, cu lacrimi de sînge. O Mamă şi-un Fiu au schimbat omenirea Aşa trebuia, s-a-mplinit proorocirea. Fecioara şi Pruncul divinului Tată Zîmbesc din icoana cu aur pictată. Ce suflu vital ! Ce fluid fără moarte Emană în tot Universul, departe ! Ce bine că, totuşi, El n-a fost răpus Atunci cînd Irod Îl vîna pe Iisus … Corneliu Vadim Tudor 21 noiembrie 2013
Posted on: Fri, 22 Nov 2013 22:46:29 +0000
Recently Viewed Topics
© 2015