IMNUL BIBLIOTECII O linişte clară şi slova din faţă Îţi poartă privirea spre zări nebănuite, De parcă trăieşti chiar acum altă viaţă, De parcă şi zgomote-n preajmă sunt mute În rafturi stau vieţi, orizonturi, ispite, În jur e tăcere ori zumzet de gând, Te-aşteaptă destine, idei risipite Iar tu le-mpleteşti, drumul lumii văzând. Refren> Eminescu îţi dă mâna Iar Arghezi povesteşte Cum reinventă româna, Cum o limbă se înnoieşte Uite-l şi pe Caragiale Ca un cavaler plebeu, Anton Pann printre zicale Şi Nichita ca un zeu. O bibliotecă-i viaţă E trecut fără uitare, Loc ce-ndeamnă la speranţă Generaţii viitoare. Târziu, către orele nopţii tihnite, Se-apleacă spre tine, zâmbindu-ţi sfios, Şi cărţile zilei, în voie citite, Şi cerul ce pare acum mai frumos. O s-adormi liniştit, printre vise rotunde, Şi mâine-i o zi, altă carte la rând Te ştie, te-aşteaptă şi nu se acunde. Iubeşte-o şi vino spre ea surâzând. Dan Mucenic Giurgiu, septembrie 2013
Posted on: Thu, 05 Sep 2013 08:15:57 +0000