INTRE LEGENDA ŞI ADEVĂR. Satul PRODULEŞTI: Cercetările arheologice făcute de-a lungul timpului pe un areal mai mare şi în zona judeţului Dâmboviţa, au permis surprinderea unei locuiri intense şi o continuitate de vieţuire, în toate epocile, perioadele îstorice, de mii de ani. Şi în localitatea noastră există astfel de indicii. Aşa cum am arătat într-un alt capitol, în comuna Produleşti se regăsesc urme de locuire datând din epoca bronzului, mileniul al II-lea i.H.: este vorba de necropola din punctul Măgura. De asemeni şi o aşezare în punctul Movila, cu urme de locuinţe la suprafată, unde se presupune că ar fi existat o veche vatră a satului, dispărută ca urmare a năvălirii barbarilor. După cuceririle şi retragerea armatelor şi administraţiei romanilor din această zonă, se mai văd şi acum urme ale valului roman numit Brazda lui Novac de Nord, urme ce se găsesc pe teritoriul acestei localitati, dar şi în unele localităţi apropiate, cum ar fi Petreşti, Puţu cu Salcia, Odaia Turcului, Cornăţelul, Moara Nouă, Dobra, Finta etc. In momentul constituirii statului feudal «Tara Românească», documentar, se remarcă existenţa multor aşezări în imediata vecinătate a satului Produleşti, iar în urma unor evenimente economice, politice, militare şi cultural-religioase, capitala Tării Româneşti şi reşedinţă de scaun se concentrează timp de trei veacuri la Câmpulung, la Curtea de Argeş şi la Târgovişte; de la Voievozii Basarab I, Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş, până la Constantin Brâncoveanu. Aflându-se în apropierea acestor capitale, proprietatea pământului s-a concentrat la voievozi şi dregători, cu obârşia de aici sau alţii venetici, satul Produleşti fiind de multe ori disputa unor ocârmuitori în ceea ce priveşte proprietatea asupra sa, trecând de la un stăpân la altul şi vânduţi odată cu pământul. In judeţul Dâmboviţa, Biserica deţinea 25 de mânăstiri, inclusiv Mitropolia, şi aveau în proprietate, prin danii sau cumpărare, 82 de sate. Pe teritoriul Plasei Bolintinului de care aparţinea şi satul Produleşti, încă din anul 1537, Mânăstirea Găiseni [Strâmubu şi mai târziut Strâmbeanu], deţinea jumătate din satul Produleşti. Câteva amănunte despre Mânăstirea Găiseni: După secularizarea averilor mânăstireşti de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, aceasta decade, devenind în anul 1868 Schit pendinte de Eforia Spitalelor Civile şi de Mânăstirea Sărindarul a statului. Au mai fost: Mitropolia Târgovişte, care în 1671 avea în stăpânire 100 de stânjeni pe raza localitaţii Produleşti. Au circulat mai multe legende despre înfiinţarea acestor sate, unele au fost de mult uitate, altele apar abia acum ca urmare a apariţiei ”Monografia Comunei Produleşti”. Cei în vârstă, acum au început să-şi amintească crâmpeie din poveştile auzite la gura sobei, când bunicii le îndrugau tot felul de întâmplări ca să-i adoarmă sau să viseze frumos. 57 Sunt consăteni care spun că, în tinereţea lor, au încercat să scrie o monografie a comunei. Din discuţiile cu ei am înţeles că singurele lor surse erau spusele oamenilor şi legendele care circulau printre săteni, întrucât nu se ştia pe atunci despre existenţa unor arhive şi documente care, doar în parte s-au tradus şi care s-au publicat mai târziu. Voi reveni la legendele despre care am scris anterior, cea cu ciobanul mocan Prodan sau Preda, cu turma sa, care, plăcându-i locul, şi-a instalat aici o stână. După el au mai venit şi alţi mocani şi uite aşa s-a născut comuna Produleşti. Posibil, deoarece nu ştim încă de unde provine toponimul de Prodileşti, Produleşti; acest lucru s-ar fi putut întâmpla înainte de anul 1525, când apar primele documente cu această denumire. STIATI ACESTE LUCRURI DESPRE SATUL UNDE LOCUIM?????
Posted on: Fri, 01 Nov 2013 17:17:23 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015