Iernarea în ţările nordice În ţările scandinave s-au importat albine italiene, care, într-o primă fază, nu s-au adaptat iernilor aspre din acele zone. Apicultorii au tras concluzia că aceste albine nu sunt atât de rezistente în comparaţie cu ecotipurile de albine existente în zonele unde pot trece 5-7 luni fără ca albinele să poată efectua zboruri de curăţire. Nu s-a ţinut însă cont de faptul că aceste familii au fost excesiv împachetate. Însă după ce s-a trecut la o bună aerisire a familiilor de albine, s-a constatat că şi albinele italiene pot rezista iernilor aspre nordice. În ajutorul acestor observaţii vine şi modelul natural. În natură, roiurile sălbatice se instalează în scorburi, unde protecţia oferită de acestea este relativă, dar beneficiază de o foarte bună aerisire. În condiţiile în care familia de albine este foarte puternică şi beneficiază de hrană din belşug, supravieţuieşte iernilor aspre. În urma tuturor cercetărilor, apicultorii nordici folosesc stupi cu pereţi simpli, deoarece nu se justifică folosirea stupilor cu pereţi excesiv de groşi: stupul cu Langhstroth (stupul multietajat) este plin de miere în corpul superior (cu o capacitate de 20-25 kg de miere), astfel încât rezervele sunt mai mult decât suficiente. Am făcut referiri la ţările nordice, doarece ele pot fi un etalon pentru o iernare dificilă
Posted on: Wed, 09 Oct 2013 09:50:08 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015