Inainte de culcare.... Acum, tot ce vad in jurul meu e nou..sau mai bine spus, strain. E momentul, cand poate un lucru ce in trecut ma irita, acum mi-ar face o asa de mare placere.. Sufletul meu, tanjeste dupa normalitate, insa eu zilnic il alimentez cu noutati. Ma termin...ma consum. Oo..ce straniu sentiment. Stai sa-mi inchipui mansarda. Patul, masa, scaunul, suportul de creioane si scara ce duce spre o camera mai sus. Sa mai aprind lumina, sa mai scriu o foaie sau macar un rand, sa mai citesc, sa mai rezolv un test, sa mai studiez un capitol, sa ma mai intind dupa o carte din biblioteca apoi sa strang nervos din dinti ca am varsat ceaiul fara miere...ce buna e mierea. Genunchii sa-mi mai simta odata mocheta gri si-n dorul meu dupa tine sa strang puternic de marginile scaunului, suspinand. Sa opresc ceasul inainte de culcare,caci ma deranjeaza ticaitul. Si sting lumina..si vad pe geam spitalul! Sunt acasa! am reusit! Imaginatia s-a prefacut in realitate. Sting becul si ma indrept spre pat lovind usor cu piciorul in scaun,apoi zambind ca am uitat traseul..pot de-acum sa adorm linistit, cu gadul in Tine.
Posted on: Sun, 01 Dec 2013 10:51:12 +0000