LUCRURI DE CARE POPORUL NU TREBUIE SA STIE; Varianta ..NEOFICIALA' a Scrisorii de intentie pt un nou MEMORANDUM cu TROIKA! STRICTLY CONFIDENTIAL ROMÂNIA: MEMORANDUM DE POLITICI ECONOMICE ŞI FINANCIARE PROIECT (AGREAT PE DATA DE 28 IULIE ŞI MODIFICAT ÎN 29 IULIE 2013) Evoluţii Economice Recente şi Perspective 1) Creşterea economică a căpătat avânt la începutul anului 2013, înregistrându-se o creştere a PIB-ului real de 0,6% (t-la-t) în T1: 2013, determinată de o revenire accentuată a exporturilor nete, în timp ce cererea internă a rămas slabă. Exporturile au fist susţinute de o creştere a vânzărilor de echipamente şi utilaje de transport şi de o mai mare cerere externă, inclusiv din ţările non-UE. În acelaşi timp, o scădere a investiţiilor şi o iarnă relativ uşoară au contribuit la o scădere a importurilor, mai ales a importurilor de energie. Inflaţia a început să slăbească după ce a atins un nivel de vârf de 6% în ianuarie 2013 pe fondul preţurilor volatile la alimente şi al creşterilor preţurilor administrate. Pe măsură ce efectele acestor şocuri s-au disipat, inflaţia a început să coboare la nivelul de 5,3-5,4% în intervalul aprilie-iunie. Inflaţia anuală de bază a scăzut şi ea uşor, de la 3,3% la finele anului 2012 până la 2,9% la finele lunii iunie. În luna iunie 2013, am ieşit de asemenea din Procedura de Deficit Excesiv a UE. 2) Anticipăm o creştere anuală de aproximativ 2% în anul 2013, determinată de exporturile nete şi de revenirea la o recoltă agricolă normală după seceta din anul trecut. Se proiectează o scădere drastică a inflaţiei şi o reîncadrare a acesteiă în intervalul ţintit de banca centrală până în luna septembrie, în principal datorită efectelor de bază favorabile. Se anticipează o îmbunătăţire semnificativă a deficitului de cont curent, până la 2% din PIB, de la 3,9% din PIB în anul 2012, creşterea importurilor şi temperarea exporturilor inversând soldul pozitiv al contului curent înregistrat în primele cinci luni ale anului. Riscurile aferente perspectivei economice sunt în ansamblu echilibrate. Recolta agricolă s-ar putea dovedi mai bună decât se anticipase, dar România continuă să fie vulnerabilă la riscurile unor evoluţii negative pe pieţele internaţionale şi ale unei creşteri reduse în zona euro. Implementarea unei politici prudente va fi aşadar esenţială pentru menţinerea încrederii şi asigurarea unor rezerve (buffere) de politici. Politica Fiscală 3) În anul 2013, se va menţine ţinta de deficit fiscal de 2,3% din PIB (In termeni cash, inclusiv PNDI), ţintă ce corespunde unei ţinte de deficit în termeni ESA de 2,4% din PIB. Aceasta va presupune o reducere a deficitului structural ESA de cel puţin 0,5% din PIB, în conformitate cu angajamentele asumate prin Pactul UE de Stabilite şi Creştere (PSC). În primul semestru al anului, deficitul a ajuns la 1,1% din PIB, în concordanţă cu proiecţiile. Cu toate acestea, veniturile au fost realizate la niveluri mai mici, acest lucru reflectând în principal pierderile din sectorul bancar, declinul importurilor şi creşterea rambursărilor de TVA aferente exporturilor. Nerealizarea veniturilor a fost în mare parte compensată de niveluri mai reduse decât cele anticipate la transferurile sociale şi cheltuielile cu corecţiile UE. Deşi cheltuielile rambursabile în cadrul proiectelor finanţate din fonduri UE continuă să se menţină scăzute, cheltuielile cu cofinanţarea naţională şi împrumuturile nete pentru proiectele UE sunt conform proiecţiilor. Arieratele au continuat să scadă la nivelul autorităţilor locale, dar au început să crească din nou în administraţia centrală. 4) Date fiind veniturile slabe şi presiunile de cheltuieli din ce în ce mai mari, întreprindem o serie de măsuri pentru realizarea ţintei de deficit. Numărul de angajaţi în sectorul public a fost menţinut în general stabil, datorită eliminării regulii de 1 la 7 şi înlocuirii acesteia cu regula de 1 la 1, în paralel cu restructurarea administraţiei publice. În luna iunie am aprobat Ordonanţa 77 prin care au fost eliminate posturile vacante din sectorul public, menţinând în acelaşi timp un control strâns asupra angajărilor noi şi transferurilor de posturi de la administraţia centrală către administraţia locală. Cu toate acestea, cheltuielile curente continuă să fie sub presiune, deoarece subvenţiile agricole au fost acordate în prima parte a anului şi cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut, chiar dacă implementarea Directivei a 7a, prin care se scurtează termenele de plată pentru facturile neachitate în sectorul farmaceutic, a fost amânată din iunie până în august. Totodată, am adoptat o Ordonanţă 42 prin care se majorează Venitul Minim Garantat şi alocaţia de familie şi am ridicat pragurile de eligibilitate şi ne propunem de asemenea să simplificăm condiţionarea de active pentru aceste prestaţii pentru a atenua impactul liberalizării preţului la gaze şi energie. Am prelungit de asemenea cu trei ani legislaţia existentă de acordare a veniturilor de completare a ajutorului de şomaj pentru concedierile de la anumite ÎS, iar până acum am acordat aceste venituri în cazul unei întreprinderi mari de stat. Angajamente de cheltuială la nivelul autorităţilor locale sunt şi ele în creştere, creştere reflectată de majorarea facturilor neplătite. Reducem de asemenea TVA-ul la pâine şi la produsele de pe lanţul de producţie a pâinii începând din luna septembrie. Pentru a compensa pierderea de venituri, vom majora accizele la alcool, la maşini alte mărfuri de lux. Alocările necheltuite pentru corecţiile aferente fondurilor UE vor asigura unele economii, impunându-se de asemenea şi alte reduceri ale cheltuielilor de capital finanţate din buget. Au fost totodată anulate toate contractele neexecutate pentru proiecte PNDI, în timp ce poiectele PNDI executate au fost preluate în buget. Se va efectua un audit independent al proiectelor angajate în cadrul programului PNDI, pentru a se asigura că acestea sunt corect executate şi facturate. 5) Pentru anul 2014, vor continua procesul de ajustare treptată şi vom elabora un buget care să corespundă unei ţinte de deficit principal de 2,0% din PIB în termeni ESA, în conformitate cu angajamentele pe care ni le-am asumat prin PSC, şi de 2% din PIB în termeni cash. ianuarie 2014 se va implementa a doua etapă a programatei majorări a Venitului Minim Garantat. Ne propunem de asemenea să emitem o reglementare privind programul de alocaţii de căldură în luna septembrie, care să includă noii parametrii pentru condiţionarea de active şi un ajutor suplimentar pentru familiile cele mai sărace. Pentru a contrabalansa aceste măsuri, vom explora măsuri pe parte de venituri, inclusiv în ceea ce priveşte taxele pe proprietate. Vom evalua de asemnea reforme în domeniul contribuţiilor sociale, pentru lărgirea bazei. 6) Pentru a asigura obţinerea de beneficii de pe urma eforturilor de ajustare, vor întreprinde eforturi pentru consolidarea instituţiilor fiscale.Domeniile cheie de reformă vor include: 7) Pactul Fiscal şi bugetul pe termen mediu: În conformitate cu prevederile UE privind guvernanţa fiscală, vom încerca să îmbunătăţim Legea Responsabilităţii Fiscale pentru a integra ţinte fiscale structurale şi măsuri corective în cazul abaterilor. Vom încerca să vizăm un efort structural de ½ procent din PIB până când se va realiza Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu (OTM), de a avea deficit structural al Bugetului General Consolidat de 1% din PIB. Urmând această traiectorie, ne aşteptăm să atingem OTM în anul 2015. Vom încerca de asemenea să trecem la un cadru bugetar pe termen mediu. 8) Managementul finanţelor publice: Vom căuta să progresăm cu reformele ce sunt in prezent în curs de implementare, având ca scop îmbunătăţirea sistemului de raportare fiscală, prevenirea arieratelor şi o mai bună gestionare a riscurilor fiscale. Pentru a asigura aducerea totală sub control a arieratelor, mai ales la nivelul autorităţilor locale, vom publica situaţii lunare privind arieratele şi măsurile corective adoptate de autorităţile locale şi centrale, pe entitate, trimestrial, începând cu finele lunii septembrie 2013 (criteriu de referinţă structural) structural). Vom încerca să menţinem arieratele autorităţilor locale şi centrale la un nivel redus, conform ţintelor din program. Curtea de Conturi va iniţia un audit al facturilor contestate prezentate autorităţilor locale (360 milioane lei) şi va întocmi un raport trimestrial privind stadiul constatărilor până la [mijlocul lunii septembrie 2013]. Vom evalua posibilitatea de a realiza transferuri de la Bugetul de Stat la autorităţile locale pentru a se achita facturile neplătite ce reprezintă obligaţii valabile verificate de Unitatea Centrală de Armonizare a Sistemelor de Management Financiar şi Control Corpul Controlorilor Delegaţi, sume ce vor fi utilizate la rândul lor pentru stingerea obligaţiilor fiscale ale furnizorilor. În aceste cazuri, autorităţile centrale vor realiza un control mai strict asupra cheltuielilor totale ale autorităţilor locale respective, in conformitate cu Ordonanţa 46/2013. Am realizat progrese în implementarea sistemului de control al angajamentelor. Avem în vigoare un control manual al angajamentelor pentru proiectele noi de investiţii ale autorităţilor locale. Vom aproba ordonanţă de guvern care să prevadă definiţiile standard pentru angajamente până la mijlocul lunii septembrie 2013 (acţiune prealabilă), astfel încât sistemul de control al angajamentelor aflat în curs de construcţie, susţinut de modificările legale şi procedurale care se impun, să fie pe deplin funcţional şi să acopere cheltuielile MFP şi cel puţin al unui alt ordonator din administraţia centrală şi din administraţia locală până la finele lunii ianuarie 2014 (criteriu de referinţă structural structural) şi să fie integral funcţional la nivelul tuturor entităţilor din BGC până la finele lunii iunie 2014. (criteriu de referinţă structural). Sistemul de raportare fiscală consolidată va fi lansat la toate entităţile guvernamentale până în luna iunie 2014 (criteriu de referinţă structural structural) şi va rula în paralel cu sistemul existent până la finele anului 2014. Situaţiile financiare accrual ale BGC şi raportările ESA95 vor fi generate de sistem şi vor fi publicate începând cu luna iunie 2015 (primele seturi de raportări vor fi pentru anul ce se încheie la 31 decembrie 2014), vor fi reconciliate între ele şi cu raportările de execuţie bugetară (criteriu de referinţă structural). Pentru a îmbunătăţi transparenţa fiscală şi a asigura o mai bună concordanţă cu ESA, vom solicita realizarea de către FMI a unei analize de transparenţă fiscală. Vom furniza datele fiscale necesare pentru transferarea integrală a bugetului 2014 în GFSM 2001. Ca parte a bugetului anual se va publica un raport cuprinzător privind riscurile fiscale. Aceasta va începe cu bugetul anului 2014 (criteriu de referinţă structural). Raportul va lua în considerare riscurile, inclusiv riscurile aferente prognozelor de venituri şi cheltuieli, obligaţiilor contingente, structurii datoriei, sistemului bancar, toturor PPP-urile, tuturor ÎS şi dezastrelor naturale. 9) Absorbţia fondurilor UE şi planificarea investiţiilor publice: O prioritate majoră a guvernului este cea de a îmbunătăţi planificarea bugetară şi prioritizarea proiectelor pentru a spori absorbţia fondurilor UE, în vederea creării spaţiului fiscal şi a susţinerii creşterii economice. Mai buna prioritizare a proiectelor de capital, mutând finanţarea de la resursele naţionale către sursele UE ar contribui la îmbunătăţirea deficitului fiscal, majorând în acelaşi timp absorbţia fondurilor UE. Vom ocupa schema de personal a Direcţiei de Evaluare şi Monitorizare a Investiţiilor Publice de la Ministerul Finanţelor până la finele lunii august 2013 şi o vom face funcţională cu ajutorul Băncii Mondiale. Această Direcţie va contribui la întărirea controlului calităţii în procesele de elaborare, prioritizare, evaluare şi gestionare a poiectelor noi semnificative de investiţii publice. Până la mijlocul lunii septembrie 2013, vom adopta o ordonanţă de guvern prin care se vor defini criteriile de prioritizare a proiectelor de investiţii publice (acţiune prealabilă). Până la mijlocul lunii octombrie 2013, vom adopta, prin Memorandum de Guvern, o listă cu proiectele prioritizate pe, baza criteriilor de prioritizare, care să ajute la elaborarea bugetului pe anul 2014 (criteriu de referinţă structural) şi a Perspectivei Financiare UE 2014-2020. În măsura posibilităţilor, vom încerca să trecem proiectele ce necesită confinanţare pentru proiectele autorităţilor locale pe proiecte cu finanţare UE. În acest sens, vom actualiza şi vom îmbunătăţi baza de date cu proiectele de investiţii prioritizate pentru administraţia centrală şi cu proiectele autorităţilor locale finanţate de la Bugetul de Stat şi din fonduri UE pe termen mediu şi vom publica lista proiectelor incluse în buget pe site-ul web, împreună cu alocările bugetare aferente acestora pe trei ani consecutivi. Începând din anul 2014, nu se va mai aproba nici un proiect nou de investiţii publice fără a fi mai întâi verificat de Direcţia de Evaluare şi Monitorizare a Investiţiilor Publice. Până la mijlocul lunii octombrie 2013, vom elabora un mecanism de implementare pentru verificarea eligibilităţii spre finanţare UE, ca parte a procesului nostru de planificare bugetară pe termen mediu. Pentru că autorităţile de management încearcă să impulsioneze cheltuielile, se va impune o mai bună planificare bugetară pentru a se face faţă unui nivel mai ridicat de cofinanţare şi de corecţii financiare. Vom elabora proiecţiile financiare pe termen mediu până la mijlocul lunii octombrie 2013, care identifică în mod adecvat implicaţiile fiscale ale proiectelor finanţate din fonduri UE (criteriu de referinţă structural) şi permite monitorizarea corespunzătoare de către autorităţile de management a cheltuielilor efectuate în cadrul proiectelor cu finanţare UE. Pentru a permite o mai mare flexibilitate în finanţarea proiectelor cu fonduri UE, având în vedere decalajul până la rambursare, se vor acorda împrumuturi nete pentru proiectele UE în limita împrumuturilor nete de 3 miliarde lei (limită stabilită ca ţintă indicativă). Vom asigura limitarea cheltuielilor pe proiecte neeligibile la 2 miliarde RON. Vom continua să implementăm integral Planul de Acţiuni Prioritare din aprilie 2011 pentru absorbţia Fondurilor Structurale şi de Coeziune. Înainte de contractarea de parteneriate public-privat ( PPP-uri) şi de a emite garanţii pentru PPP-uri şi concesiuni, Banca Mondială va evalua capacitatea MFP de (1) a oferi ajutor PM/ministerelor ordonatoare să elaboreze o metodologie de identificare şi evaluare a angajamentelor fiscale faţă de PPP-uri (2) a evalua caracterul acceptabil al angajamentelor fiscale aferente PPP-urilor ca o contribuţie la aprobarea oricărei iniţiative de acest fel, şi (3) elaborarea de ghiduri pentru incorporarea proiectului PPPP în procesul de luare a deciziilor la nivelul MFP în diferitele stadii ale ciclului de viaţă al proiectului PPP (identificare, pregătire, licitaţie, implementare). 10) Legea Salarizării Unitare şi analizele funcţionale: Vom asigura sustenabilitatea cheltuielilor salariale din sectorul public şi vom implementa un sector public mai eficient şi mai echitabil. Pentru a realiza acest obiectiv, vom încerca să implementăm Legea Salarizării Unitare în sectorul public în limitele anvelopei bugetare existente. Ne angajăm să nu introducem un regim de stimulente la nici o agenţie guvernamentală şi vom amenda Ordonanţa 74 pentru a elimina stimulentele la ANAF. Am aprobat Ordonanţa 77 care vizează o reorientare a administraţiei publice către autorităţile locale. Se vor elabora planuri de personal pentru fiecare minister ordonator în concordanţă cu analizele funcţionale realizate de Banca Mondială şi cu strategiile ministerelor ce au fost elaborate ulterior. Ministerul Finanţelor Publice îşi va elabora propriile planuri de personal, bazate pe eforturile de modernizare aflate în derulate la Trezorerie şi ANAF. Se va elabora o metodologie de determinare a nivelurilor de personal la administraţiile sub-naţionale, asigurându-se un echilibru între responsabilităţile nivelului local şi prudenţa fiscală. Ne vom consulta cu IFI înainte de a aduce orice modificări politicii de ocupare în sectorul public sau Legii Salarizării Unitare. 11) Administrare fiscală: Ne vom continua reformele cuprinzătoare în administraţia fiscală (ANAF), cu scopul de a ridica nivelul de colectare a veniturilor şi de eficienţă. Ca parte a procesului de restructurare şi modernizare a ANAF, consolidăm actualul număr de 221 unităti fiscale în opt direcţii regionale până în luna septembrie 2013 şi 47 de unităţi fiscale locale până în anul 2015. Realocăm de asemenea aproximativ 1700 de angajaţi, mai ales din funcţiile suport către prevenţie şi inspecţie, şi vom creşte resursele Direcţiei Bucureşti pentru a combate frauda. [Până la data de 1 noiembrie 2013], ANAF va prelua atribuţiile Gărzii Financiare, aceasta încetând să mai existe, punând astfel încă 1.100 de angajaţi la dispoziţia ANAF. Noile posturi vor fi direcţionate către noua structură de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale şi fraudei vamale şi vor fi ocupate prin proceduri stricte de selecţie. Vom asigura instruire profesională suplimentară tuturor angajaţilor implicaţi în combaterea evaziunii fiscale. Am ratificat acordul de împrumut cu Banca Mondială pentru un proiect de susţinere a modernizării administrării fiscale. Continuăm să înregistrăm progrese în cadrul iniţiativei noastre privind Persoanele Fizice cu Averi Mari (PFAM). În primul semestru am finalizat 30 de verificări de birou pentru PFAM conform codului de procedură fiscală şi am relansat campania de notificare prin transmiterea de scrisori către 360 de contribuabili ce prezentau riscul de nedepunere a declaraţiei de venit din străinătate. Am publicat de asemenea programul nostru pe site-ul web al ANAF. Confomarea voluntară pare a se îmbunătăţi. Am îmbunătăţit în general calitatea verificărilor efectuate în cazul impozitului pe venitul persoanelor fizice. Vom continua să îmbunătăţim tehnicile noastre de control prin utilizarea metodelor indirecte de demonstrare a veniturilor, prin extinderea definiţiei veniturilor a căror sursă nu se cunoaşte şi prin clarificarea caracterului impozabil al plăţilor de dividende, care sunt în prezentfrecvent mascate ca rambursări neimpozabile de împrumuturi acordate companiilor. Pentru a ne ajuta să realizăm aceste obiective, am organizat programe de pregătire profesională cu asistenţa specialiştilor din administraţiile fiscale din ţări partenerem şi cu asistenţa tehnică a FMI, în luna aprilie. Vizăm de asemenea dezvoltarea serviciilor destinate contribuabililor, oferite spre exemplu prin portalul ANAF (considerat a fi un “ghişeu unic”) până la data de 30 iunie 2014, şi prin asigurarea unei interpretări lipsite de ambiguitate a legislaţiei fiscale. În acest scop, vom publica o procedură comună cu MFP şi vom înfiinţa un singur canal care să se ocupe de toate solicitările de interpretare a legislaţiei fiscale până la data de 31 decembrie 2014. Totodată, vom optimiza procedurile de rambursare a TVA pe baza unei analize de risc, pentru a reduce semnificativ timpul alocat controalelor fiscale în acest domeniu şi pentru a reduce timpul necesar soluţionării cazurilor de restituiri până în luna iunie 2014, şi vom crea o bază de date centrală care să ne permită să gestionăm şi să evaluăm împreună cu autorităţile locale datele privind impozitele, taxele şi contribuţiile datorate bugetului general consolidat, precum şi informaţiile despre proprietăţi. Aceasta va fi o sursă importantă de informaţii pentru contribuabili şi ar trebui să ducă şi la creşterea conformării până la 31 decembrie 2014. În final, vom depune toate eforturile pentru a ne asigura că IMM aflate în dificultate beneficiază de termene de plată eşalonate pentru a-şi putea achita arieratele fiscale. 12) Politica fiscală: Ne propunem să îmbunătăţim eficienţa şi capacitatea de colectare a veniturilor a sistemului fiscal. În luna ianuarie 2013, am adoptat măsuri de trecere la colectarea TVA-ului la încasare pentru companiile cu o cifră anuală de afaceri de sub 500.000 de Euro. Vom evalua rezultatele acestei noi prevederi. Vom reduce, iniţial ca măsură temporară, cota de TVA la pâine şi la produsele din lanţul de producţie a pâinii la 9% începând şi am identificat măsuri în domeniul accizelor care să contrabalanseze impactul bugetar, măsuri ce se vor implementa de la 1 septembrie 2013. În cursul anului 2014, vom analiza eficienţa acestor măsuri şi vom decide dacă acestea se vor permanentiza. Înainte de finalizarea bugetului pe anul 2014, vom revizui baza de impunere pentru taxele pe proprietate, bază ce va varia în funcţie de destinaţia proprietăţii şi nu de statutul juridic al proprietarului. Am demarat elaborarea unei strategii pentru un nou regim de taxare şi de redevenţe pentru petrol şi gaze, prin crearea unui grup de lucru interministerial.Vom elabora un nou regim ce va intra în vigoare din 2015 până în 2024, dacă toate părţile implicate vor fi de acord. Pentru ambele direcţii de lucru vom beneficia de asistenţă tehnică din partea FMI. 13) Vom analiza de asemenea cum ar putea fi majorată colectarea veniturilor şi cum ar putea fi redusă povară impozitării muncii prin lărgirea bazei sistemului de contribuţii sociale. Pentru bugetul anului 2015 vom implementa măsuri bazate pe raportul privind cheltuielile fiscale. Până la mijlocul lunii octombrie, vom pregăti un pachet de reformă pentru contribuţiile de sănătate, care să vizeze finanţarea sistemului public de sănătate pe baza unei combinaţii de taxă obligatorie, în concordanţă cu pachetul de bază, şi o contribuţie voluntară ce va fi plătită de cei de doresc să beneficieze de o asigurare medicală suplimentară. În acest scop, până la mijlocul lunii septembrie 2013 (acţiune prealabilă) vom aproba o Ordonanţă de Guvern, de lărgire a vazei de contribuţie, spre exemplu, prin care să se aplicarea unei o taxă e obligatoriie (contribuţie la fondul de sănătate) asupra veniturilor obţinute de persoanele fizice din chirii, care să fie implementată de la 1 ianuarie 2014. Vom aproba de asemenea legislaţia de restructurare a sistemului de asigurări sociale prin care se lărgeşte baza prin reducerea diferenţelor ce există în baza de pensii pentru diferitele activităţi derulate (activitate de natură salarială, activităţi de tipul PFA, drepturi de autor, etc). Înainte de a aduce orice fel de modificări sistemului fiscal ne vom consulta cu echipele FMI şi CE. 14) Sectorul sanitar: Suntem în curs de elaborare a unei reforme cuprinzătoare a sistemului sanitar, ce ar trebui să asigure sustenabilitatea financiară a acestui sistem, să crească eficienţa cheltuielilor din acest sector şi să îmbunătăţească rezultatele sale. Reformele vor consolida baza de contribuţii; vor raţionaliza serviciile spitaliceşti reducând capacitatea redundantă de servicii prestate în spital în concordanţă cu strategia naţională de sănătate şi deplasând prestarea serviciilor medicale din spitale către ambulatoriu şi furnizorii de servicii de asistenţă medicală primară; vor dezvolta capacitatea de Evaluare a Tehnologiilor în Sănătate şi a protocoalelor bazate pe evidenţe; şi vor aloca resurse mai mari către asistenţa primară şi secundară preventivă. În locul adoptării unei noi legi cadru, am decis să adoptăm o abordare mai graduală, prin modificarea legislaţiei existente. Aceasta ar trebui să permită diferitelor iniţiative să evolueze cu viteze diferite şi să fie finalizate fără a depinde neapărat de succesul tuturor celorlalte iniţiative. În luna aprilie am formulat un plan strategic de acţiune pentru acest an. Vom publica planul asumat pe site-ul web al ministerului ca declaraţie a politicii guvernamentale convenite cu IFI la finele lunii august, vom respecta termenele stabilite şi, în mod special, vom elabora pachetul de servicii medicale de bază în interiorul anvelopei existente de cheltuieli până la finele lunii septembrie 2013 (criteriu de referinţă structural), ce va defini de asemenea şi sfera asigurărilor private de sănătate în sistemul sanitar în viitor. Vom elabora împreună cu MFP şi o strategie sanitară cuprinzătoare care să acopere şi partea de venituri, inclusiv un calendar de implementare a modificărilor legislative, şi indicatorii de progres. 15) În paralel cu elaborarea şi ca parte a unei strategii sanitare cuprinzătoare, vom implementa următoarele măsuri de remediere a dezechilibrelor financiare din sectorul sanitar şi de modernizare a operaţiunilor sale: Pentru a creşte ponderea cheltuielilor pe serviciile primare şi în ambulatoriu în totalul cheltuielilor din sectorul sanitar, vom revizui până la [finele lunii decembrie 2013] lista de servicii ce pot fi contractate cu furnizorii de asistenţă medicală primară ca parte a acordului cadru pe anul 2014. Vom publica până la finele lunii decembrie 2013 o listă revizuită de medicamente compensate ce va fi aprobată prin ordonanţă de guvern, având la bază metodologia furnizată de nou înfiinţata unitate ce efectueză evaluări ale tehnologiilor în sănătate. Sistemul centralizat de achiziţii publice pentru produse farmaceutice şi dispozitive medicale pentru spitale a devenit funcţional în primul semestru al anului 2013. Vom evalua rezultatele sistemului la finalul anului 2013 şi vom avansa pe linia proiectării unui sistem IT centralizat. Pentru a evita acumularea pe viitor de arierate în sectorul spitalelor, am transferat anumite resurse financiare de la spitalele cu competenţe limitate către cele din reţeaua spitalelor judeţene de urgenţă. Acest obiectiv va fi realizat prin ajustarea tarifelor pe caz ponderat, asigurându-ne în acelaşi timp că nu apar arierate la spitalele la care a scăzut finanţarea. În luna iunie 2013, am amendat contractele managerilor de spitale, astfel încât aceştia să fie automat înlocuiţi în cazul în care spitalul înregistrează arierate trei luni consecutive. Vom continua să monitorizăm bugetele spitalelor publice pentru a ne asigura că acestea corespund cheltuielilor programate în Bugetul General Consolidat, vom colecta şi analiza date despre costul furnizării de servicii de la un spital la altul cu scopul de a elabora nişte niveluri de referinţă în viitor şi din octombrie 2012 publicăm situaţiile financiare la zi ale tuturor spitalelor publice. Am semnat un contract cu Imprimeria Naţională pentru tipărirea a 7½ milioane de carduri de pacient până la finele anului 2013, şi a restului de carduri pentru populaţia eligibilă până la mijlocul anului 2014. Până în luna septembrie vom decide asupra unui mecanism de distribuire a acestor carduri. Sistemul de reţete electronice este acum în funcţiune, până la finele lunii iunie 2013 fiind produse 34 milioane reţete. Pentru a promova conştientizarea şi a încuraja utilizarea medicamentelor generice, pe reţetele tipărite se vor imprima, începând din luna ianuarie 2014 drepturile clienţilor în ceea ce priveşte obligaţia farmaciştilor de a oferi informaţii complete despre medicamentele disponibile. 16) Managementul datoriei: În concordanţă cu strategia noastră de managementul datoriei, ne îmbunătăţim managementul riscurilor şi am redus ponderea datoriei pe termen scurt. Am căutat să continuăm consolidarea rezervelor fiscale, pentru a ne atinge obiectivul de a dispune de o acoperire a necesarului brut de finanţare pe patru luni, pentru a ne proteja de şocuri externe neprevăzute. Dobânda netă plătită pentru aceste rezerve constituie un cost necesar al asigurării împotriva şocurilor. Ne continuăm eforturile de lărgire a bazei de investitori şi de sensibilizare a comunităţii internaţionale investiţionale. Întreprindem un proiect finanţat din fonduri UE şi implementat cu asistenţă de la Banca Mondială al cărui scop este acela de consolidare a departamentului nostru de management al datoriei. Ne vom asigura că majorarea garanţiilor emise se menţine prudentă, şi nu vom emite în anul 2013 garanţii pentru PPP-uri şi concesiuni şi nici pentru împrumuturi bancare acordate IMM-urilor în scopul achitării obligaţiilor lor fiscale. Politica Monetară şi Valutară 17) Politica monetară în cadrul ASB va fi ghidată de cadrul BNR de ţintire a inflaţiei. Progresele în direcţia realizării ţintei oficiale de inflaţie vor fi monitorizate printr-o clauză de consultare pe inflaţie, cu intervale de consultare stabilite simetric în jurul traiectoriei proiectate pentru inflaţia principală IPC (vezi MTÎ). Programul îşi propune de asemenea să menţină o acoperire adecvată prin rezerve. Majoritatea sistemelor standard de măsurare a rezervelor apreciează nivelul rezervelor noastre actuale ca fiind în general suficient. Se va stabili un criteriu de performanţă privind Rezervele Internaţionale Nete care să corespundă acestui obiectiv. 18) Ne menţinem angajamentul de a reduce până în septembrie inflaţia până în interiorul intervalului nostru de ţintire pe termen mediu, de 2,5±1 puncte procentuale, şi să menţinem după aceea inflaţia în intervalul ţintit. Inflaţia a început să scadă la [5,4] procente în [iunie] 2013 după ce o ofertă de alimente a indus o creştere în a doua jumătate a anului 2012 şi a continuat să fie foarte volatilă, reflectând ponderea mare a articolelor alimentare (38 % în termeni IPC) şi efectele nerecurente ale modificărilor preţurilor administrate. Din raţiuni de transparenţă şi comunicare, vom continua să ţintim inflaţia principală, dar vom monitoriza îndeaproape inflaţia de bază ca o măsură a inflaţiei de fundamentare. Anticipăm acum că inflaţia principală va reintra în intervalul ţintit până în luna septembrie, mai ales datorită inversării efectelor de bază şi unei recolte considerabil mai bune decât cele din anii precedenţi, ce va exercita presiuni de scădere a preţurilor la alimente. Inflaţia de bază a fost de [2,9] procente în [iunie] 2013. 19) Am scăzut rata de politică cu 25 de puncte de bază până la 5 procente în luna iulie, pentru că anticipăm că inflaţia îşi va continua tendinţa de scădere. Ca urmare a recentei reduceri a coridorului de rată a dobânzii în jurul ratei de politică, ratele dobânzii pentru facilităţile de credit şi de depozit ale BNR se situează la 8 şi, respectiv, 2 procente. Ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste şi contracararea fluxurilor internaţionale de capital volatile continuă să impună o poziţie prudentă de politică monetară susţinută de implementarea consecventă a mixului de politici macroeconomice. Actuala poziţie de politică monetară pare a fi în linii mari adecvată. Vom avea în vedere scăderea treptată a ratei de politică în eventualitatea în care inflaţia scade către intervalul ţintit de noi, conform proiecţiei, anticipaţiile inflaţioniste rămân ferm ancorate şi condiţiile de piaţă permit acest lucru. Vom continua operaţiunile periodice de piaţă deschisă după cum vor fi necesare pentru a asigura niveluri de lichiditate suficiente în sectorul bancar, susţinând în acelaşi timp buna funcţionare a pieţelor de capital şi minimizând divergenţa între ratele interbancare şi rata de politică pentru a consolida transmiterea ratei dobânzii. Anticipăm o menţinere a rezervelor minime obligatorii în lunile ce urmează. Pe mai departe, BNR va menţine ecartul între rezervele minime obligatorii pentru pasivele în valută şi cele pentru pasivele în moneda naţională. Totodată, orice modificare luată în considerare va fi implementată treptat şi va ţine seama de anticipaţiile inflaţioniste, precum şi de considerentele de lichiditate şi de prudenţialitate. 20) Pe perioada ASB, fără aprobarea Fondului nu vom introduce sau intensifica restricţii aferente efectuării de plăţi şi de transferuri pentru tranzacţiile internaţionale curente, şi nici nu vom introduce sau modifica vreo practică multivalutară, şi nu vom încheia acorduri bilaterale de plăţi care să contravină Articolului VIII din Statutul FMI. Totodată, nu vom introduce sau intensifica restricţii de import din raţiuni de balanţă de plăţi. Sectorul Financiar 21) Sectorul bancar din România menţine rezerve de capital şi provizioane confortabile, dar se confruntă cu presiuni continue în ceea ce priveşte calitatea activelor şi scăderea nivelului de îndatorare (deleveraging) a băncilor străine, fiind în continuare vulnerabil la şocuri externe. Creşterea anuală a creditului acordat atât companiilor cât şi populaţiei se menţine negativă. Împrumuturile neperformante (ÎNP) au crescut la [20,3] % din totalul împrumuturilor la finele lunii 2013 (comparativ cu 14,3% la finele anului 2011), reflectând contextul economic dificil, creşterea lentă a creditului, deteriorarea calităţii împrumuturilor şi dificultăţile de eliminare a ÎNP din bilanţuri. Provizioanele au fost însă (cu un filtru prudenţial) suficiente pentru a acoperi un nivel confortabil de [88,3]% din ÎNP, în timp ce rata de provizionare IFRS s-a situat la [62,8]% la finele lunii iunie . Nivelurile obligatorii de provizionare şi baza mare de cost a dus la o pierdere în sistemul bancar în anul 2012, dar a permis un mic profit în primul semestru al anului 2013. Având în vedere contextul economic în continuare dificil, mai ales în ceea ce priveşte bilanţurile companiilor şi populaţiei, precum şi cererea redusă de credite, perspectivele de profitabilitate bancară rămând problematice. Capitalizarea sectorului bancar se menţine puternică, cu [15] % la finele lunii martie 2013, deşi există unele diferenţe între bănci. În ansamblu, depozitele companiilor şi populaţiei în sistem au crescut cu doar aproximativ [9] procente de la finele anului 2011. Deşi situaţia lichidităţilor sistemului bancar s-a îmbunătăţit, condiţiile de finanţare sunt încă inegale între bănci. Ritmul de scădere a îndatorării băncilor străine s-a accelerat, în concordanţă cu evoluţiile din regiune, dar procesul se menţine ordonat până în prezent, finanţarea de către băncile mamă scăzând cu [24½] procente din anul 2011. Riscurile decurgând din retragerea în continuare a finanţării băncilor mamă se menţine ridicat şi ar putea constitui un impediment pentru redresarea creşterii creditării în cazul în care cererea de credite ar creşte considerabil. Raportul împrumuturi/depozite la nivelul întregului sistem s-a menţinut în jurul valorii de [114] procente la finele lunii iunie 2013, în scădere de la 117 procente la finele lui 2012 şi finele lui 2011. 22) BNR va continua să supravegheze cu intensitate sistemul bancar şi va adopta toate măsurile necesare pentru a se asigura că băncile menţin suficient capital şi lichidităţi, având în vedere contextul economic incert ce ar putea ridica şi alte probleme legate de calitatea activelor, profitabilitate, şi retragerea finanţării băncilor mamă pentru majoritatea băncilor. În acest sens, şi în strânsă coordonare cu FMI şi CE, BNR va continua să efectueze periodic teste de stress de solvabilitate de sus-în-jos şi de jos-în-sus precum şi teste de stress de lichiditate pentru sectorul bancar. 23) BNR şi Fondul de Garantare a Depozitelor (FGD) vor continua să coordoneze implementarea planurilor de pregătire operaţională şi a aranjamentelor pentru competenţele dobândite conform atribuţiilor acestora. Un amendament la Ordonanţa de Guvern nr. 99/2006 îi va oferi BNR mai multă flexibilitate şi autoritate pentru a stabiliza sistemul financiar, a proteja deponenţii şi a menţine încrederea publicului în sectorul bancar. După clarificarea noilor reguli UE privind ajutorul de stat pentru măsuri de stabilizare a băncilor, Ordonanţa de Urgentă nr. 99/2006 modificată şi Ordonanţa nr. 139/1996 vor fi aprobate până la finele anului 2013 în conformitate cu termenul limită de implementare a CRDIV. În baza legii bancare amendate, BNR va modifica procedurile interne pentru băncile punte (bridge-banks) până la finele anului 2013. Detaliile cadrului actualizat de planificare a situaţiilor neprevăzute al BNR vor fi agreate cu echipele FMI şi CE. BNR elaborează planuri detaliate de situaţii neprevăzute în permanenţă. 24) Pentru a se evita orice conflict de interese astfel perceput în rândul conducerii sale de vârf, principiile de guvernanţă corporativă ale FGD vor respecta cele mai bune practici internaţionale. 25) BNR va continua să supravegheze îndeaproape practicile bancare pentru a evita practica de reîntinerire (evergreening), astfel încât să se asigure că provizionarea pentru pierderi din credite şi evalua rea garanţiilor conform IFRS, precum şi evaluarea riscului de credit al creditelor restructurate, continuă se menţine prudentă şi în concordanţă cu cele mai bune practici internaţionale. În mod special, BNR va examina în detaliu în cursul inspecţiilor la faţa locului toate practicile de restructurare a împrumuturilor bancare precum şi cât de adecvate sunt sistemele IT pentru a lucra cu active deteriorate. Până la finele lunii octombrie 2013, se va transmite la FMI şi CE un raport exhaustiv privind practicile băncilor de restructurare a împrumuturilor şi calitatea activelor, cu informaţii granulare, matrice de migrare şi o analiză a vechimii ÎNP. Analiza nivelului de adecvare a sistemelor IT ale băncilor va fi finalizată până la finele anului 2013 pentru un eşantion reprezentativ de bănci. În consultare ci FMI şi CE, se va conveni apoi un plan de lichidare a ÎNP. BNR se va asigura că, după auditarea din acest an a ganaţiilor colaterale, băncile cu orice diferenţă estimată pentru garanţiile colaterlae vor asigura cu celeritate provizionarea adiţională. 26) BNR va continua să colecteze date de supraveghere periodice şi detaliate privind creditele restructurate, inclusiv cele acordate ÎS, cu frecvenţă trimestrială, până la finele lunii septembrie. Spre a asigura transparenţă, BNR va publica date agregate. 27) Având în vedere povara substanţială reprezentată de ÎNP, autorităţile vor elimina, acolo unde este posibil acest lucru, impedimentele în calea restructurării extrajudiciare a datoriilor companiilor şi populaţiei şi a lichidării ÎNP. BNR a precizat într-o scrisoare către sectorul bancar că în confromitate cu cadrul IFRS, băncile nu trebuie să epuizeze toate mijloacele legale pentru a elimina ÎNP integral provizionate din bilanţurile lor. BNR va încueraja aşadar băncile cu cadru IFRS să elimine ÎNP integral provizionate din bilanţuri (mai ales în cazul împrumuturilor de consum negarantate) înainte de o astfel de epuizare (în conformitate cu prevederile IAS 39 privind de-recunoaşterea activelor financiare). Pentru a menţine o atitudine de provizionare prudentă în ceea ce priveşte tratamentul garanţiilor colaterale, BNR nu va lua în considerare deduceri suplimentare ale garanţiilor colaterale decât dacă se realizează progrese considerabile în eliminarea ÎNP ale băncilor pentru creditele (de consum) negarantate. Orice modificare adusă pe viitor actualului regim va fi agreată cu FMI şi CE. Ca parte a aranjamentelor prudenţiale ce vor continua să se aplice în anul 2013, filtrul prudenţial se va menţine în forma sa actuală, în concordanţă cu evoluţiile în desfăşurare în materie de reglementări UE. 28) Pentru a stimula dezvoltarea unei pieţe a datoriilor viabile, fără probleme, vor soluţiona posibilele discrepanţe între reglementările codului fiscal şi regulile de contabilitate IFRS privind tratamentul ÎNP vândute companiilor naţionale de gestionare a datoriilor în conformitate cu rezultatul procesului de nerespectare a legislaţiei UE (infringment) aflat în curs de derulare [criteriu de referinţă structural, până la finele lunii decembrie 2014]. Vom realiza de asemenea un studiu de impact al costurilor fiscale pe care pe implică deductibilitatea fiscală a cesionării creanţelor intra-grup (până la finele lunii decembrie 2013) şi a creanţelor nebancare (până la finele lunii august 2014). 29) Pentru a crea posibilitarea apariţiei atât de necesarelor intrumente de finanţare bancară pe termen lung, autorităţile vor aproba cu celeritate legislaţia privind obligaţiunile acoperite până la finele lunii decembrie 2013, ca Ordonanţă de Guvern, implementând în acelaşi timp măsurile asiguratorii necesare pentru a menţine stabilitatea financiară. 30) După finalziarea actualului program Prima Casă în luna septembrie, o posibilă continuare se va aplica doar împrumuturilor în RON. Aceasta va ajuta la dezvoltarea pieţei creditelor ipotecare în RON şi va contribui la obligaţiuni acoperite în RON pe viitor. De asemenea, vom spori eficienţa şi operabilitatea fondul de garantare pentru IMM mai ales în ceea ce priveşte maturitatea, preţul şi rollover-ul creditelor garantate, precum şi procesul de implementare al executării garanţiilor. 31) Ne vom asigura că aranjamentele legislative şi instituţionale ale ASF vor fi amendate până la finele lunii septembrie, pentru a fi armonizate cu cele mai bune practici internaţionale. Acestea privesc în esenţă dimensiunea consiliului de administraţie şi a celui director (un maxim de 9 în total), calificările profesionale minime necesare pe care trebuie să le aibă membrii consiliului ASF, protecţia prevăzută de lege pentru personalul şi instituţia de supraveghere, şi evitarea conflictului de interese, în mod deosebit legătura acestor membri cu membrii Parlamentului şi cu partidele politice. Conducerea superioară şi membrii consiliului vor trebui să respecte principiile de guvernare corporativă amendate. ASF va spori de asemenea transparenţă şi comunicare publică a tuturor onorariilor şi comisioanelor percepute de la entităţile supravegheate. 32) Pentru că menţinerea disciplinei creditării în rândul debitorilor contribuie în mod semnificativ la îmbunătăţirea stabilităţii financiare, vom face toate eforturile pentru a evita adoptarea de iniţiative legislative care ar submina disciplina creditării. Totodată, pentru a evita ameninţarile la adresa stabilităţii financiare, BNR a finalizat evaluarea impactului pe care l-ar avea noile prevederi privind clauzele abuzive în lege a de aplicare a codului de procedură civilă şi se va consulta pe larg cu toate părţile implicate relevante. Pentru a asigura o aplicare armonizată a acestor prevederi, autorităţile vor asigura judecarea cazurilor ce implică astfel de clauze abuzive de către instanţe superioare sau de către o instanţă specializată unică şi vor lua toate măsurile ce se impun pentru a asigura o aplicare armonizată a acestor prevederi, cum ar fi instruirea judecătorilor. 33) Pentru a creşte transparenţa şi pentru că situaţiile de insolvenţă a companiilor alimentează tot mai mult deteriorarea activelor încă în curs, BNR împreună cu Asociaţia Română a Băncilor vor explora posibilităţile de creare a unei baze de date a acţionarilor companiilor aflate în insolvenţă precum şi de implementare a unui sistem mai eficient de raportare a datelor de către Asociaţia Practicienilor din Domeniul Insolvenţei. 34) Vom implementa cu celeritate recomandările Băncii Mondiale privind ROSC, şi în urma unei consultări publice exhaustive în luna august 2013, precum şi în urma consultării cu FMI, CE şi Banca Mondială, vom trimite proiectul de lege a insolvenţei la parlament până la finele lunii septembrie 2013. Înainte de adoptarea de către parlament a mmodificării legii insolvenţei, vor fi consultate toate părţile implicate. Reformele în sectorul energiei și transporturilor 35) Reformele cuprinzătoare în sectoarele energiei și transporturilor reprezintă un element central al obiectivului nostru de a consolida creșterea în România. Dorim să susținem investițiile și livrarea de servicii mai bune în aceste sectoare prin aducerea prețurilor la un nivel mai apropiat de forțele pieței și consolidarea performanței operaționale și financiare a întreprinderilor de stat care domină aceste sectoare. Aceste măsuri ne vor permite și să valorificăm poziția geografică favorabilă a României. 36) Anul trecut a m întreprins unele reforme importante la întreprinderile de stat (ÎS) și în domeniile energie și transporturi. Spre exemplu, arieratele cumulate ale întreprinderilor deținute de administrația centrală și locală au fost reduse cu 1 procent din PIB prin plasarea voluntară a anumitor întreprinderi în insolvență sau lichidare, prin conversia de datorii și prin măsuri de restructurare. Reformele cheie în sectoarele energiei și transporturilor au inclus: Sectorul energiei: Am transpus cea de-a treia directivă privind energia a Uniunii Europene în legislația națională și am promulgat o lege pentru a asigura independența autorităţii de reglementare în domeniul energiei (ANRE). ANRE a început implementarea foii de parcurs a liberalizării prețurilor la electricitate în septembrie 2012 și a continuat programul trimestrial în ianuarie, aprilie și iulie 2013. După o întârziere inițială, ANRE a început implementarea hărții de liberalizare a prețurilor la gaze și a ridicat prețul producătorului național de gaze cu aproape 40%, în conformitate cu foaia de parcurs. Producătorul de energie hidroelectrică, Hidroelectrica, a ieșit din procedura de insolvență la data de 1 iulie 2013. În cadrul procedurii de insolvență,Administratorul judiciar a anulat sau renegociat contracte bilaterale încheiate sub preţul pieței cu electricitatea eliberată din contracte vândute pe Bursa de Energie OPCOM. Administratorul a mai anulat și sute de contracte mai mici și proiecte de investiții considerate a nu fi în interesul Hidroelectrica. Sectorul transporturilor: Am inițializat un contract de vânzare-cumpărare pentru vânzarea unui pachet de 51% din acţiuni la compania feroviară de transportde marfă aparţinănd statului (CFR Marfă) pentru 905 milioane RON și am adoptat o hotărâre de guvern pentru aprobarea contractului de vânzare-cumpărare. În luna iunie am aprobat de asemenea o schemă de eliminare a arieratelor prin care arieratele CFR Marfă vor fi reduse cu peste 90% după momentul încheierii vânzării. Pentru a contrubui la îmbunătățirea performanțelor societății de stat de transporturi feroviare de persoane (CFR Călători), am modificat formula de calcul a subvenției pentru obligațiile de servicii publice (OSP) și am eliminat trenurile internaționale și intercity din OSP. Am închis și majoritatea rutelor neprofitabile de trafic de călători. 37) Cu toate acestea, efortul de reformă rămâne nefinalizat. Reformele de guvernanță corporativă sunt incomplete și proiectul de lege privind Guvernanța Corporativă în Întreprinderile de Stat continuă să stagneze în parlament. Ofertele publice inițiale planificate în întreprinderile de stat au fost întârziate și, dispunând de un consiliu și o conducere cu caracter interimar, Hidroelectrica riscă să-și piardă câștigurile pe care le-a obținut în cursul perioadei cât s-a aflat în insolvență. În sectorul feroviar, acumularea de arierate rămâne o problemă semnificativă și vânzarea CFR Marfă trebuie să fie finalizată. În plus, au apărut noi provocări pentru agenda de reforme. Se acumulează presiuni de întârziere a implementării foilor de parcurs pentru liberalizarea prețurilor la energie și situaţia financiară precară a producătorilor de electricitate și energie termică cu costuri ridicate amenință să submineze strategia extinsă în domeniul energiei. 38) În cadrul noului program, propunem o abordare pe trei axe pentru a îmbunătăți în mod decisiv poziția financiară, eficiența în exploatare și transparența generală a ÎS și a cadrului de prețuri în sectoarele energiei și transporturilor. Prima parte este compusă din măsuri consolidate de reducere a arieratelor întreprinderilor de stat. Acest angajament va fi reflectat printr-o țintă trimestrială indicativă privind arieratele cumulate ale tuturor întreprinderilor deținute de administrația centrală. Aceasta reprezintă o lărgire substanţială a sferei de acoperire a țintei privind arieratele ÎS faţă de programul anterior. Pentru asigurarea raportării la timp pentru țintă, toate ministerele de resort convin să asigure faptul că toate ÎS din portofoliile lor vor depune, în conformitate cu reglementările existente, informații financiare trimestriale la MFP până în ziua de 25 a lunii următoare încheierii trimestrului. Măsurile potențiale de reducere a arieratelor includ utilizarea conversiilor de datorii, inclusiv o măsură de eliminare a arieratelor pe care le are compania CFR Călători la compania de operare a rețelei feroviare (CFR Infrastructură), plasarea societăților în insolvență sau lichidare ca subsidiare ale CFR Călători și CFR Infrastructură și măsuri de restructurare pentru îmbunătățire a performanțelor financiare. Convenim de asemenea să stabilim o țintă trimestrială indicativă privind rezultatele operaţionale ale societăților feroviare cele mai mari și ale filialelor acestora pentru a asigura faptul că măsurile de eliminare a arieratelor sunt completate de reforme care îmbunătățesc viabilitatea acestor societăți (CFR Infrastructură, CFR Călători și CFR Marfă). 39) Cea de-a doua axă va continua măsurile de îmbunătățire a guvernanței, transparenței și monitorizării ÎS. Am reținut observațiile făcute despre noile consilii desemnate recent la ÎS din sectorul energiei. Vom desemna un consiliu profesionist în Hidroelectrica până la finele lunii noiembrie 2013(criteriu de referință structural) în baza literei și a spiritului procedurilor specificate în ordonanța privind guvernanța corporativă a ÎS (109/2011). Între timp, actualul consiliu interimar desemnat la ieșirea Hidroelectricii din insolvență, va continua să asigure conducerea și la următoarea Adunare Generală a Acționarilor din data de 14 august vom autoriza actualul consiliu interimar să ia decizii (acțiune prealabilă). În linii mai generale, vom efectua şi vom publica o evaluare la nivel de administrație a modului în care este implementată ordonanța (109/2011). În urma evaluării, vom elabora linii directoare pentru implementarea acestei ordonanţe în toate ministerele. Vom încerca de asemenea să adoptăm în parlament legea privind guvernanța corporativă în ÎS până la finele lunii septembrie 2013, ce conferă MFP autoritatea legală de a supraveghea implementarea adecvată a acestei legi. Consiliul Fiscal îşi propune să realizeze un raport asupra operaţiunilor şi implicaţiilor sale fiscale la nivelul ÎS. Mai mult, vom adopta, cu susținere din partea Băncii Mondiale, măsuri de îmbunătățire a funcției de monitorizare a direcției de supraveghere a ÎS din Ministerul Finanțelor Publice. 40) Vom continua măsurile de consolidare a transparenței operațiunilor ÎS. Toate contractele bilaterale noi ale producătorilor de electricitate vor fi încheiate într-o manieră transparentă și nediscriminatorie prin bursa de energie OPCOM și rapoartele anuale privind performanța ÎS vor fi publicate în conformitate cu prevederile ordonanței privind guvernanța corporativă a ÎS. În mod conex, ministerele de resort vor face eforturi ca toate ÎS din portofoliile lor să-și transmită bugetele pe anul 2013 spre aprobare până la finele lunii august 2013 şi bugetele pe anul 2014 la o lună după aprobarea bugetului de stat. 41) Cea de-a treia parte va fi continuarea îmbunătățirii cadrului de prețuri și a eficienței sectoarelor energiei și transporturilor. Suntem determinaţi să implementăm foile de parcurs pentru prețurile la electricitate și gaze și se va aplica în continuare mecanismul de transmitere pentru achizițiile de electricitate și gaze de către societățile de furnizare. Pentru electricitate, dereglementarea completă a prețurilor la electricitate pentru consumatorii industriali va fi realizată până la data de 1 ianuarie 2014 și pentru consumatorii casnici până la data de 31 decembrie 2017. Pentru gaze naturale, intenționăm să implementăm restul foii de parcurs pentru dereglementarea prețurilor la gaze conform planificării pentru a realiza dereglementarea completă pentru consumatorii industriali până cel târziu la data de 31 decembrie 2015 şi pentru consumatorii casnici până la data de 31 decembrie 2018. Vom continua să luăm măsuri de consolidare a OPCOM ca platformă de tranzacționare a energiei și gazelor. Ne propunem, de asemenea, să vindem majoritatea portofoliului de societăți din subordinea Ministerului Economiei și să finalizăm următoarele cinci privatizări ale societăților energetice de stat pe perioada programului, vânzare ce va genera resurse pentru societăți și administrație și va susține dezvoltarea piețelor locale de capital. Pentru privatizările majoritare, pentru care căutăm investitori strategici, vom face acest lucru cu scopul de a atrage noi investiții și a asigura expertiză profesională pentru consolidarea viabilității operațiunilor și livrării serviciilor. Ne angajăm să nu divizăm și/sau fuzionăm societățile sau activele societăților programate pentru OPI-uri, cu excepţia celor prevăzute în planul de reorganizare a Hidroelectrica sau conform celor specificate în continuare. 42) Nuclearelectrica (producător de energie nucleară): Lansarea unei o ferte publice inițiale (OPI) de 10% din acțiunile guvernului până la finele lunii septembrie 2014. Romgaz (producător de gaze naturale): Lansarea unei OPI de 15% din acțiunile administrației până la finele lunii octombrie 2013 (criteriu de referință structural). În prealabil, vom obține aprobarea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) pentru listarea duală şi vom efectua un studiu de impact asupra mediului. A fost luată deja o decizie de extindere a dimensiunii consiliului de la Romgaz în urma OPI. Ca acțiune prealabilă, vom clarifica tratamentul fiscal pentru valorile mobiliare Romgaz achiziţionate ce sutn tranzacţionate pe o bursă din străinătate şi vom adopta baza legală necesară, dacă este cazul. Electrica (distribuție, furnizare și întreținere electricitate): Lansarea unei oferte publice inițiale pentru un pachetul majoritar din acțiunile Statului, în urma majorării de capital planificate, până la finele lunii mai 2014 (criteriu de referință structural). În pregătirea acestei acțiuni, vom angaja un consultant de tranzacție pentru OPI până la finele lunii august 2013. Se lucrează în prezent la stabilirea a ce trebuie făcut cu cinci dintre cele șase societăți regionale de întreținere ale Electrica. Cel puțin trei dintre ele, dar posibil toate cinci, ar trebui poate să fie separate de Electrica în vederea unei posibile lichidări. Deţinerile de pachete minoritare de acţiuni de către Electrica la societăți de distribuție deja privatizate ar putea reprezenta o zonă majoră de incertitudine pentru OPI și aceste participații vor fi scoase din Electrica înainte de OPI. Vom aborda și problema neplății de către CFR a achizițiilor sale de electricitate de la Electrica înainte de OPI. Oltenia (generator de energie termică și electrică): Având în vedere necesarul de investiții de la Oltenia, am planificat ca înainte de privatizarea majoritară să organizăm o OPI pentru 15% din acțiunile Statului, anterior majorării de capitalul programate, până la finele lunii octombrie 2013 și în luna mai 2013 am angajat în acest scop un consultant de tranzacție. Ulterior, am decis să amânăm OPI până la finele lunii iunie 2014 după ce devin disponibile siutuaţiile financiare auditate pentru 2013 și este efectuat un studiu al rezervelor de cărbune. Hidroelectrica Am planificat o OPI pentru 10% din acțiunile Statului, după majorarea de capital planificată, până la finele lunii octombrie 2013. Totuși, contestarea în instanță a hotărârii de guvern de efectuare a OPI și recursul ulterior al guvernului împotriva hotărârii judecătorești au întârziat procesul. Până la mijlocul lunii august, Ministerul Economiei şi Secretariatul General al Guvernului vor depune în instanţă cererea de retragere a recursului. Vom adopta o nouă hotărâre de guvern pentru o OPI de 10%, în conformitate cu toate procedurile necesare. Guvernul va semna un contract cu consultantul de tranzacție selectat deja prin intermediul unui proces competitiv din 2012 pentru OPI (criteriu de referință structural) ce va fi lansată până la finele lunii iunie 2014, cu condiţia ca hotărârea judecătorească să fie pronunţată până la finele lunii septembrie 2013. 43) În sectorul transporturilor, intenționăm să lucrăm îndeaproape cu Banca Mondială și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru a reforma sectorul feroviar cu scopul de a îmbunătăți performanțele financiare și operaționale ale ÎS din sectorul căilor ferate și a calității serviciilor feroviare. Ne propunem să revizuim termenii Contractului Multianual de Infrastructură. În prezent, acest contract nu este în echilibru financiar. Sumele plătite societății de stat de infrastructură feroviară (CFR Infrastructură) nu sunt în concordanţă cu responsabilitățile de întreţinere şi exploatare a reţelei pe care le conferă. Va fi probabil nevoie de o combinație de eficientizare, reduceri de rețea și posibile majorări ale subvențiilor pentru a se ajunge la un echilibru. Banca Mondială lucrează la o analiză care să ajute la cuantificarea a ceea ce trebuie făcut. Ne propunem de asemenea să facilităm plata mai bună a accesului la infrastructură și a facturilor de electricitate de către compania de stat de stat de transport feroviar de persoane (CFR Călători) și CFR Marfă prin reforme ale acelor întreprinderi și prin stingerea datoriilor restante între cele trei societăți feroviare principale. Măsurile de îmbunătățire a performanțelor operaționale și financiare a acestor societăți ar putea include: CFR Marfă: Ne vom îndeplini obligațiile asumate prin contractul de vânzare-cumpărare a pachetului ajoritar la CFR Marfă și vom încheia tranzacția (schimbul de plată contra acțiuni) până la finele lunii septembrie 2013. În acest context, se va urmări obținerea aprobării controlului fuziunii de la autoritatea relevantă de reglementare. Dacă procesul de privatizare se lovește de obstacole insurmontabile, vom redeschide licitația pentru privatizarea majoritară a CFR Marfă, respectând un proces care urmează cele mai bune practici internaționale. CFR Infrastructură și CFR Călători: Vom oferi consiliilor desemnate la aceste societăți posibilitateasă de a implementa fără interferenţe planurile administrative aprobate. Vom finaliza procesul de desemnare a unei noi conduceri la CFR Infrastructură în conformitate cu litera și spiritul procedurilor specificate în ordonanța privind Guvernanța Corporativă a ÎS (109/2011). Intenționăm de asemenea să închiriem încă 1.500 de km de şine de cale ferată inoperabile, să majorăm tarifele de transport pasageri în septembrie 2013 și să modificăm din nou formula de calcul a OSP pentru a da, începând din luna ianuarie 2014, o pondere mai mare kilometrilor tren-pasageri parcurşi. Mai pe larg, vom continua să explorăm măsuri de raționalizare a rețelei, de îmbunătățire a absorbției fondurilor UE, de consolidare a procesului de achiziții și de reducere a costurilor. Vom rezolva problema neplății de către CFR Infrastructură către Electrica înainte de Oferta Publică Iniţială de la Electrica, în caz contrar aceasta fiind subminată. 44) O rețea de drumuri de bună calitate și extinsă reprezintă o componentă de infrastructură esenţială a unui mediu de afaceri care să atragă investițiile și a unei economii funcționale. Pentru a ne concentra eforturile asupra creșterii absorbției fondurilor UE în perioada de finanțare 2014-2020 vom înfiinţa în cadrul guvernului o agenție dedicată dezvoltării de autostrăzi eligibile spre a fi finanțate din fonduri UE. Compania naţională de drumuri intenționează totodată să reducă cheltuielile de capital aferente proiectelor în derulare în anul 2013, cu scopul de a reduce arieratele către zero. Compania nu va prelungi procedurile de certificare a facturilor în afara provederilor legale. Pieţele Muncii 45) Noul Cod al Muncii a îmbunătăţit în mod semnificativ funcţionarea pieţei muncii. Contractele pe durată determinată au contribuit la creşterea gradului de ocupare, acestea crescând de a 6% din totalul contractelor active la finele lunii iunie 2011 la 9% la finele lunii iunie 2013. Vom continua monitorizarea implementarea Legii Dialogului Social, asigurându-ne ca toate amendamentele vor fi impementate prin consultare cu părţile implicate printr-un proces legislativ normal. Ne vom continua cooperarea cu Organizaţia Internaţională al Muncii (OIM) pentru a ne asigura că noua legislaţie respectă convenţiilor OIM. 46) Având în vedere şomajul ridicat în rândul populaţiei tinere din România, am demarat modificarea legislaţiei actuale pentru a îmbunătăţi tranziţia tinerilor către piaţa muncii sub umbrela noului Plan Naţional de Locuri de Muncă, pentru a impulsiona ocuparea în muncă a tinerilor în 2013 şi pe mai departe. Se va elabora un plan de acţiune pentru implementarea măsurilor care s-ar putea califica pentru a fi susţinute în cadrul Iniţiativei Ocuparea Tinerilor, în conformitate cu concluziile Consiliului European din iunie 2013. A fost adoptată Legea Uceniciei ce introduce un model dual de ucenicie şi anticipăm finalizarea legislaţiei secundare necesare până la finele lunii septembrie. O lege ce facilitează etapele de pregătire profesională a tinerilor absolvenţi de studii superioare a fost adoptată de guvern şi va fi transmisă spre aprobare Parlamentului până la finele lunii octombrie 2013.
Posted on: Wed, 07 Aug 2013 15:07:20 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015