Localitatea CUSMA: Situata pe Dc 6, pe Valea Cusmei, la circa 17 km de comuna de resedinta, avind forma vetrei liniara cu structura adunata. Numele satului Cusma dateaza din timpuri stravechi, fiind gasit in unele documente din anul 1498, unde intalnim denumirea de Vallis Cusma adica Valea Cusmei, iar in documentele din anul 1585 intalnim denumiri ca "Rupem Cusma" si "Pradeum Cusma" adica Rapa Cusmei si Mosia Cusmei, ca fiind posesiuni ale baronului Lowenhaldt. De aici reiese denumirea latina a satului si totodata originea daco-romana a populatiei. In jurul anului 1800, in Cusma erau 10 - 12 familii de sasi iar restul populatiei era preponderent romana. La recensamantul din 1850 erau 433 romani, 81 sasi si 3 unguri. In jurul anului 1800, in Cusma erau 10 - 12 familii de sasi iar restul populatiei era preponderent romana. La recensamantul din 1850 erau 433 romani, 81 sasi si 3 unguri.Gotlleb Schaller, baron de Lowenhaldt, magistru Intr-un document din 1805 satul era atestat ca facand parte din domeniul lui Iohnn al Districtului Bistrita, an in care este permisa construirea unei biserici evanghelice pe proprietatea lui din Cusma. Acesta denota ca satul Cusma exista iar populatia germana nu avea biserica. Aflam de la batranii satului ca prin anul 1670 si taranimea din Cusma a fost iobagita ; ei trebuiau sa muncesca pe mosia stapanului, ingradindu-li-se drepturile si libertatile, fiind obligati sa plateasca impozite si taxe militare armatei imperiale. Multi iobagi erau luati cu sila si dusi la oaste pentru o perioada de 7 ani ; stapanii acestor pamanturi au fost baronii din familiile Schaler - Lowenhardt, instalati la Cusma prin anul 1470 si Charl Schaler - Lowenhardt decedat in 1870 si care a detinut un minunat castel in mijlocul satului, inconjurat de un parc frumos "gradina curtii" denumire ce se pastreza si astazi; pe langa curte erau cateva case sasesti. Se spune ca in padurile Cusmei la Cetatea de stanca,astăzi Cetăteaua Cusmei isi avea culcusul o ceata de haiduci coboriti dinspre Maramures, care bagasera groaza in asupritori. In anul 1622 Stefan Voda Tomsa al Moldovei trimite o scrisoare bistritenilor prin care le multumeste ca l-au ajutat in urmarirea si prinderea unor talhari la Birgau, dintre aceia care au pradat Manastirea Putna. In anul 1689, Ioan Bologh si Ioan Vaydadin Budacul Mic scriu Bistritenilor sa ia masuri de oprire a trecerii in Moldovape la Pietris ; deducem prin acest document ca drumul talharilor era pe langa Cusma pe Valea Budacelului. La Adunarea de la Blaj din anul 1848 au venit pentru prima data mii de tarani din partile cele mai indepartate ale Transilvaniei, chiar de la poalele Calimanilor, ca delegati ai iobagilor din Cusma au participat trei barbati; primarul satului Jeican Toaderas, Toncean Ioan si Biligan Vasile, cand s-au intors de la Balaj, au fost ridicati de slujitorii baronului, legati si trimisi la Notariatul din Budus unde au fost impuscati. Cele do ua razboaie Mondiale au adus multe victime in randul locuitorilor Cusmei. Satul Dorolea afla la circa 5 km de resedinta de comuna, situata pe ambele maluri ale Vaii Tanase, avand forma vetrei liniar - tentaculara; Originea satului actual este saseasca, pe teritoriul actual al satului au locuit pana in jurul anului 1300, romanii satului Cusma, care odata cu venirea sasilor au migrat spre est, pe locul actual al satului Cusma. In satul Dorolea s-au instalat sasii care au format satul "Klain Bistritz,adică Mica Bistrită. Cușma (în dialectul săsesc Kuschma, în germană Kuschma, Kusen, Auen, în maghiară Kusma, Kucsma) este o localitate în județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. • Obiective turistice: Rezervația naturală “Piatra Cușmei” (5 ha). Cabana Dealul Negru ,aflată la distanta de 6 km de satul Cusma. Populatia satului Cusma este de 667 locuitori si un număr de 235 locuinte. Ocupatia principală :cresterea animalelor si lucru la expoatării forestiere unde lucrau multi locuitori din satul Cusma. In trecut o ocupatie principală erau cărbuni ,obtinuti in milere si care ii vindeau la Livezile si Bistrita pentru a-si cistiga o piine. Din pacate la ora actuală ,lucrează putini la pădure nefiind asa mult de lucru,ca o ocupatie poate fi numită si vinzarea de material lemnos de foc s-au constructi In satele vecine Dorolea,Satu Nou si Livezile. Acest sat de munte este amplasat intr-o zonă pitorească la poalele muntilor Călimani,legătura spre sud cu loc.Satu Nou,drum pietruit,la vest cu loc.Dorolea tot pe drum pietruit.Legătura la nord cu loc.Bistrita Birgăului prin drum forestier neamenajat iar la sud-est legatura cu Dealul Negru prin drum forestier amenajat foarte bine. Cusma ar fi o zonă foarte bună pentru turism si pensiuni dar ne stric drumurile Care lasă de dorit si este păcat. Cabana „Dealul Negru” la distantă de aprox.6 km de Cusma. În anii 80, Cabana Dealul Negru a fost ridicată într-un timp foarte scurt fiindcă Nicolae Ceauşescu vroia neapărat să vină toamna la vânătoare de urşi în zonă. Auzise că aici era cea mai mare concentraţie de urşi bruni din Europa. Din acest motiv, cabana nu are finisaje care să stârnească invidia. „Aşa şi era pentru că în zonă au locuit saşii care au plantat livezi până la 7 km de ultima localitate. Cum urşilor le plac mult fructele s-au adunat aici în zonă. De altfel şi noi (pădurarii- n.r) am făcut eforturi foarte mari să nu-i lăsăm să devină carnivori. Când eram şef de district silvic aici, căram cu maşinile tone de mere”, inginer la Direcţia Silvică Bistriţa. Drumul până la cabană nu este asfaltat fiindcă, ar fi fatal pentru animalele din zonă. „Un fost ministru a venit aici la vânătoare şi a zis că mă dă afară din cauza felului în care arată drumul, dar i-am explicat că, în cazul în care l-am asfalta, toţi ar urca cu maşinile la plimbare şi animalele nu ar mai avea linişte şi ar pleca din zonă şi atunci la ce ne-ar mai folosi cabana de vânătoare? Mi-a dat dreptate şi tot aşa a rămas drumul şi nici nu m-a mai dat afară. Cel forestier l-am mai întreţinuit noi, dar este o bucată între Cuşma şi drumul forestier unde nu intervine nimeni. Noi dacă l-am pietrui s-ar considera că e deturnare de fonduri. Oricum,. Ceauşescu nu a fost afectat de drum că el venea cu elicopterul,inginer Directia Silvică Bistrita. La circa 300 de metri de cabană, sunt nu mai puţin de trei piste pe care pot ateriza elicoptere. Cea mai mare era folosită de Nicolae Ceauşescu, iar celelalte de Securitate. De acolo şi până la Cabana Dealul Negru drum este asfaltat. Pistele sunt folosite şi în prezent mai ales de vânătorii străini care vin cu avionul până la Cluj şi de acolo închiriază elicoptere cu care survolează zona, superbă, de altfel. Cei care aleg drumul cu maşina trebuie să urmeze traseul Bistriţa- Livezile-Dorolea- Cuşma, iar în drum au ocazia să vadă un molid superb numit de pădurari „Regele Brazilor”. Copacul are o înălţime de peste 25 de metri şi o coroană de toată frumuseţea.,dar din pacate acum este uscat.La cabană, oaspeţii au parte de un peisaj desprins parcă din poveste. Clădirea este construită pe o colină, este îngrădită, iar aleile sunt pietruite. Două lacuri sunt în curte, iar în ele sunt păstrăvi. În faţa clădirii este un foişor unde familia prezidenţială obişnuia să joace, potrivit cabanierilor,„Popa prostu”, iar fix în faţa intrării este o masă din lemn care se aseamănă cu cea a Tăcerii de la Târgu Jiu din Complexul Brâncuşi. La parterul cabanei este o blană de urs întinsă pe un perete întreg şi mai multe animale împăiate. Nicolae Ceauşescu avea camera la etajul întâi, iar vizavi dormea Elena Ceauşescu. Niciuna din camere nu apre a fi specială fiindcă în afară de pat, dulap şi câte un birou mic din lemn nu are nimic deosebit. Angajaţii cabanei nu aveu voie să intre nici măcar pentru a pune lemne pe foc, aşa că există camere speciale folosite şi pentru ca fumul să nu ajungă în camerele celor doi. Masa era servită atunci, ca şi acum, în veselă pictată cu animale din pădure: cerbi, mistreţi, urşi şi lupi. Deşi au peste 20 de ani vechime, farfuriile din porţelan şi-au păstrat culoarea şi strălucirea de altădată. La cabană nu se serveşte vânat. „Vânătoarea înseamnă fericirea de a obţine un trofeu, nu mâncatul cărnii. Vânătorii plătesc mii de euro pentru 5 minute cât au animalul în bătaia puştii şi apoi îl văd doborât. Trofeul este important”, „În total a împuşcat de aici peste 250 de urşi. În ultima vreme nu-i prea nimerea. Şi animalele furioase se repezeau printre gonaci şi-i atacau. Erau mulţi răniţi, dar nu mai spunea nimeni nimic pe vremea aceea. Noi adunam oamenii din satele din jur, destul de curajoşi, poate chiar inconştienţi, şi-ai aduceam la goană. Urşii veneau în bătaia puştii, iar el trăgea. Nu este adevărat că împuşcau alţii în locul lui”, La câteva sute de metri de cabană, se mai păstrează chiar şi foişorul din care trăgea cu arma Nicolae Ceauşescu. Acesta se află într-o vale şi este înconjurat de altele unde se aflau securiştii atenţi ca nu cumva să i se întâmple ceva fostului dictator. „Era un om simplu. De multe ori vorbea cu noi şi ne spunea ;stai să ne fotografiem aici cu pădurarii”, dar nu-l lăsau securiştii ziceau că nu-i momentul. Eui aveam misiunea să fiu pregătit că se ştia că-şi schimbă des hainele la vânătoare, dar nu era aşa. Venea cu o haină şi cu aceea mergea tot timpul”. Toate aceste informaţii ajung la urechile turiştilor care aleg să-şi petreacă un sfârşit de săptămână la cabana fostului dictator. De altfel, în zonă, Direcţia Silvică a început să pratice aşa numitul „turism cinegetic”. Oaspeţii pot vedea animalele care vin la ţarcurile special amenajate pentru hrăniorea lor. Urşii sunt mai greu de văzut însă fiindcă nu ies decât dimineaţa în jurul orei 4 sau seara când se face linişte. Căprioarele şi mistreţii sunt însă prezenţe zilnice prion zonă, iar turiştii pot chiar să le filmeze.
Posted on: Thu, 26 Sep 2013 16:53:59 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015