Luat cu cele multe (și de loc mărunte) din aceste zile interesante pe care le trăiesc - „Să-ţi fie dat să trăieşti în timpuri interesante“, suna un vechi proverb, ori mai degrabă blestem?, chinez (real ori mai puțin real) - eram aproape să uit că astăzi este 23 august. Bine, știu data acestei zile de vineri, uitam semnificația ei istorică. Pentru că acum 69 de ani, la 23 august 1944, România ieșea din alianța cu Germania nazistă şi se alătura Aliaților, de fapt intra în sfera de influență a URSS. Până în 1989 ziua națională a României, sărbătorită cu mare fast - vă mai aduceți aminte de coloanele nesfârșite de demonstranți, de florile şi eşarfele fluturate, de steagurile roşii şi tricolore, de portretele liderilor comunişti - de fapt ale Tovarășului și Tovarășei, de cântecele patriotice şi revoluţionare, de acele mega - scenografii în care șoimi ai patriei, pionieri, uteciști, militari, oameni ai muncii, alături de Traian, Decebal, Mihai Viteazul și Cuza erau aduși să-și prezinte omagiile conducătorului mult iubit ? - dar și o zi când se celebra Marea Insurecție armată antifascistă și antiimperialistă de sub conducerea Partidului Comunist Român și a Tovarășului Nicolae Ceaușescu, astăzi ziua aproape că nu mai înseamnă nimic. Supralicitată în trecut, a devenit o zi ca oricare alta din perioada concediilor de vară. Nici nu știu dacă se mai face vreo referire despre ea în manualele școlare de istorie, chiar telegrafică (măcar de-ar fi sintetică dar concludentă). Data de 23 august 1944 a trecut într-o uitare, nedreaptă spun eu. Pentru că ceastă zi rămâne (ar trebui) o dată importantă în calendarul istoric al românilor alături de momentul 1 decembrie 1918 – Marea Unire, 24 ianuarie 1859 – Unirea cea Mică, 9 mai 1877 - proclamarea Independenței, dar și anul 1907 - ultima mare răscoală țărănească din Europa ( nu prea ne face cinste, poate de aceea am trecut în uitare această incredibilă baie de sânge petrecută atunci. Și nici nu cred că, pe termen lung, societatea românească a învățat ceva din acel eveniment istoric). Nu vreau să intru în polemică - dacă a fost trădare, ori, dimpotrivă, soluție salvatoare - pentru că jocurile, Marile Jocuri, sunt făcute la masa verde a Marilor Puteri. Cred însă că indiferent de care parte a baricadei ești, aniversarea unor zile istorice importante trebuie să rămână o preocupare principală. Așa este în toată lumea. Pentru că, în ultimă instanță, comemorările unor zile istorice importante sunt manifestările prin care un popor se afirmă. Și hai să închei mica mea digresiune pe tema actului de la 23 august cu celebrul Constantin Tănase și nu mai puțin celebrul lui cuplet - "Rău era cu der, die, das / Da-i mai rău cu davai ceas / De la Nistru pân la Don / Davai ceas, davai palton / Davai ceas, davai mosie / Harașo, tovărășie." De când s-a introdus Political correctness, mai are cineva curajul să se exprime așa liber?
Posted on: Fri, 23 Aug 2013 11:15:49 +0000