Mediatizarea APIA în presa centrală Vineri, 20 septembrie 2013 Achim Irimescu (MADR): România nu ar trebui să încurajeze în noua PAC menținerea fermelor mici în actuala formă Agerpres România nu ar trebui să încurajeze, în noua Politică Agricolă Comună (PAC) 2014-2020, menținerea fermelor mici, de 1-5 hectare, în actuala formă, în condițiile în care, în prezent, doar 12.000 de ferme sunt economic viabile și produc pentru piață, consideră secretarul de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu. "Facem o mare greșeală dacă încurajăm în noua Politică Agricolă Comună (PAC) 2014-2020 plăți suplimentare pentru fermele între 1-5 hectare, pentru că acolo sunt 90% din beneficiari și din păcate acestea sunt ferme de subzistență. În prezent, în România, sunt doar 12.000 de ferme economic viabile, care utilizează însă 45% din terenul arabil al țării și produc în mod clar pentru piață. Sunt într-adevăr probleme sociale și nu putem să omorâm fermele mici, dar ar fi o greșeală, în opinia noastră, să încurajăm menținerea lor în această formă. De aceea avem în noua PAC sprijin pentru tinerii fermieri și o serie de măsuri ca fermele să se dezvolte ca dimensiuni economic viabile", a declarat, joi, Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, într-o conferință de profil. Acesta a precizat că speră să obțină acceptul Parlamentului European pentru acordarea de plăți mai mari pentru fermele care dețin între 5 și 30 de hectare și o plată diminuată pentru fermele între 1 și 5 hectare și peste 30 de hectare. "Sper să reușim să obținem în Consiliul Parlamentului acceptul să acordăm plăți mai mari prin noua PAC pentru fermele care dețin între 5 și 30 de hectare, iar pentru cele între 1 și 5 ha și peste 30 de hectare să acordăm o plată diminuată. O altă variantă ar fi ca plafonarea să rămână la latitudinea statului membru cu flexibilitate în aplicare și atunci am putea face și plata distributivă și plafonarea. Sper ca la Consiliul Miniștrilor Agriculturii de luni (22 septembrie n.r.) să se revină asupra poziției din iunie și să permită introducerea plafonării", a adăugat Irimescu. Oficialul MADR a precizat că plata distributivă este un element nou în PAC 2014-2020 prin care se dorește introducerea unei plăți suplimentare pentru ferme până în 30 de hectare în cazul României, iar în urma discuțiilor cu marii fermieri români a reieșit că pot fi acordate plăți suplimentare de 177 de euro pentru pentru ferme până în 30 de hectare și de 152 hectare pentru cele care depășesc această suprafață. în condițiile tăierii unui procent de 7,5% din plățile acordate marilor fermieri. Modificările Politicii Agricole Comune 2014-2020, implicațiile acestora în agricultura românească precum și importanța absorbției fondurilor europene pentru agricultură se află printre subiectele analizate, joi, în cadrul evenimentului Romanian Agribusiness Conference. De asemenea, tematica conferinței va cuprinde informații legate de strategia de dezvoltare a agriculturii românești pe termen mediu și lung, de evoluția prețurilor terenurilor agricole și despre perspectivele de dezvoltare a zootehniei românești. Achim Irimescu: În privința subvențiilor, a fost necesară găsirea unei soluții prin care OMC-ul și partenerii internaționali să fie „păcăliți” Recolta.eu Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu, a declarat că atât comisarul dacian Cioloș, cât și Comisia Europeană (CE) au fost nevoiți să găsească o soluție prin care să „păcălească” OMC-ul și partenerii internaționali în ceea ce privește subvențiile interne acordate, plăți care, în opinia celor de la OMC, ar distorsiona piața și concurența internațională. În noua Politică Agricolă Comună (PAC), „una complicată”, cum a și recunoscut Irimescu, prin introducerea componentei verzi, element care aduce numai bătăi de cap fermerilor din toată Europa și în special a românilor, Organizația Mondială a Comerțului nu ar mai pune presiune pe organismele europene vizavi de sprijinul intern. „Trebuie să știți cu toții că, la nivel internațional, există o presiune enormă pentru reducerea sprijinului intern, a sprijinului extern, a subvențiilor, în contextul în care, în Organizația Mondială a Comerțului (OMC), se consideră că subvențiile acordate pe plan intern și extern, la export, sprijin pentru firmele care exportă ș.a.m.d. distorsionează piața și concurența internaținonală”, a spus secretarul de stat. „ Ca urmare, și comisarul Cioloș, și Comisia Europeană (CE) au trebuit să găsească o soluție care să păcălească OMC-ul și partenerii internaționali. De aici, și introducerea componentei verzi care aduce numai bătăi de cap fermerilor din toată Europa și în special a românilor”. Chiar dacă cei din afara UE critică sistemul de subvenții european, în actuala formă, acesta prezintă distorsiuni. În ceea ce ne privește, România este doar de câțiva ani în UE (din 2007) și, consideră Irimescu, nici acum n-a învățat încă foarte bine să-și cunoască drepturile. Darămite în ceea ce privește PAC 2020. „Am discutat cu fermieri mari care nu știu ce drepturi au în perioada actuală, acum când PAC este mult mai simplă. Efectiv nu-și cunosc drepturile”, a declarat Achim Irimescu în cadrul conferinței Romanian Agribusiness Forum. În loc de SAPS vom avea șase componente de plată, plafonare cu cântec sau plăți redistributive În prezent, fermierii nu primesc decât o singură plată – SAPS-ul. Conform celor spuse de Irimescu, în viitor vor exista șase componente, adică șase belele pe capul fermierilor și al celor din Agenția de Plăți. „Asta spune de la sine. Practic, de șase ori s-au complicat lucrurile”, a declarat oficialul MADR. „Sigur, fiecare componentă, componenta verde, are trei cerințe și lucrurile sunt și mai complexe. Să nu mai menționăm ce înseamnă pentru Agenția de Plăți, ca sarcină, aplicarea viitoarei PAC. Vă imaginați că, va trebui să și controlăm ceea ce aplicăm și, de aici, la o complexitate și mai mare”. Pe de altă parte, încă din Consiliul de Miniștri ai Agriculturii din iunie 2013 s-a stabilit o poziție fermă, vizavi de plafonarea plăților directe, de sumele care se pot muta dintr-un pilon în altul, respectiv de reintroducerea plăților cuplate de producție. Din păcate însă, nici până acum nu s-a luat o decizie vizavi de plafonare, cu toate că luni, 23 septembrie, are loc un alt Consiliu de Miniștri și chiar dacă, până acum, au avut loc tot soiul de trialoguri între Comisie, Parlament și Consiliu. Ca informație de culise, pentru a se forța o decizie în Consiliu, miniștrii ar putea fi lăsați fără tehnicieni, într-o sală goală. „Chiar dacă Consiliul de Miniștri ai Agriculturii din UE au adoptat o poziție foarte fermă, Parlamentul European (PE) își dorește o plafonare de cinci la sută pentru plățile între 150.000 și 300.000 de euro și de 10 la sută peste 300.000 de euro. Aceasta ar fi o variantă. O altă variantă luată în calcul este cea cu 7,5 la sută peste 150.000 de euro”, a afirmat Achim Irimescu. „Germania (de Est – n.r.), care are ferme foarte mari ca și România, (...) de zeci de mii de hectare, se opune foarte serios acestei propuneri. Mai sunt și țările nordice care se opun pe principiul complicării lucrurilor – orice element nou introdus complică, desigur”, a mai zis Irimescu. Dacă ar fi fost să se aplice propunerea inițială a CE, plafonarea ar fi trebuit să aibă un maximum între 150.000 și 200.000, 200.000 – 250.000, respectiv 250.000 – 300.000 de euro, cu reduceri de la 20 la 70 la sută (20, 40, 70 la sută și 100% peste 300.000 de euro). Nici aceasta n-ar fi fost o idee bună, în viziunea lui Irimescu: „Cu calculul înverzirii și plăților efectuate către stat, salariile ș.a.m.d., Agenția de Plăți ar fi avut o muncă de sisif, prin ținerea unor evidențe extrem de complexe și de laborioase”. S-a dat plafonarea pe plată redistributivă Potrivit spuselor lui Irimescu, după discuțiile vizavi de plafonare, la nivelul Consiliui de Miniștri s-a introdus un element nou, care nu exista la 1 ianuarie 2013 – plata redistributivă, față de care există discuții serioase, mai ales în România. Din cauza acestei propuneri, fermierii mari, din cele 12.000 de exploatații care produc pentru piață, vor pierde din subvenții. Franța a propus plăți mai mari pentru primele 50 ha, iar „copilul mai sărac” - România – a rămas cu doar 30 de hectare. „Franța a solicitat ca, pentru fermierii cu până în 50 ha, să poată să acorde o plată mai mare. Sigur, și cine are 1.000 ha, pentru primele 50 ha primește o plată mai mare”, a zis Achim Irimescu. „În acest context, sigur că s-au avut în vedere și noile state membre dar, sigur, noi fiind copilul mai sărac, la noi s-au acceptat doar 30 ha, pentru că s-a zis că noi avem ferme mai mici”. Conforim spuselor secretarului de stat, analiza efectuată în urma discuției cu marii fermieri din România, a condus totuși la o concluzie, „cu acceptul agricultorilor”: tăierea a 7,5 la sută din plățile pentru „marii fermieri”, pentru tot ce este peste 30 ha, și să se dea plăți suplimentare. Irimescu: „Ar fi o greșeală încurajarea acordării de plăți suplimentare gospodăriilor între unu și cinci hectare” „Făcusem noi calculul, ar fi venit 150 de euro, în medie, peste 30 ha și 177 de euro sub 30 ha. Am avut o discuție cu ministrul (Agriculturii, Daniel Constantin – n.r.) și, în opinia mea, facem o mare greșeală dacă încurajăm cu plăți suplimentare exploatații între 1 și 5 ha, pentru că acolo sunt 90 la sută dintre beneficiari dar, din păcate, ei sunt ferme de subzistență și semisubzistență”, a mărturisit presei, Achim Irimescu. Și asta în contextul în care, la noi în țară, există doar 12.000 de ferme economic viabile, iar restul au mari probleme. Acest număr de exploatații utilizează 45% din terenul arabil al României și produc pentru piață, în mod clar. Însă, este de părere Irimescu, nici fermele mici nu trebuie totuși „omorâte”. „Sigur, din motive, sociale, nu putem să omorâm fermele mici, Doamne-ferește, dar ar fi, în opinia noastră, o eroare să încurajăm menținerea lor în această formă. De aceea avem sprijin pentru tinerii fermieri, avem o mulțime de măsuri prin care să încurajăm fermele să se dezvolte ca dimensiuni economic viabile”, a zis Achim Irimescu. „Ca urmare, ideea ar fi să reușim să avem acceptul Consiliului, Parlamentului, și să acordăm plăți între 5 și 30 ha, plăți mai mari, dar între unu și cinci și peste 30 ha să acordăm, la fel, o plată diminuată. Rămâne de văzut dacă vom reuși. Sigur, altă variantă ar fi ca plafonarea să se lase la nivelul statului membru, cu flexibilitate în aplicare. Și, atunci, am face ceva de acest gen”, a conchis secretarul de stat. Luni, 23 septembrie 2013, va exista un alt Consiliu de Miniștri. Rămâne de văzut ce decizie se va lua vizavi de plafonare sau plata redistributivă. Ca element de noutate, într-o discuție informală de la sfârșitul conferinței, Irimescu a afirmat că propunerea celor de la RO PAC privind plățile directe sunt imposibil de transpus în realitate. Probabil că lucrurile se vor clarifica după Consiliul și după lansarea variantei de PNDR propusă de RO PAC, ambele în 23 septembrie. Irimescu: Este o greşeală să încurajăm în noua PAC plăţi suplimentare pentru fermele de 1-5 ha AgroInfo România nu ar trebui să încurajeze, în noua Politică Agricolă Comună (PAC) 2014-2020, menţinerea fermelor mici, de 1-5 hectare, a spus secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu. „Facem o mare greşeală dacă încurajăm în noua Politică Agricolă Comună (PAC) 2014-2020 plăţi suplimentare pentru fermele între 1-5 hectare, pentru că acolo sunt 90% din beneficiari şi din păcate acestea sunt ferme de subzistenţă. În prezent, în România, sunt doar 12.000 de ferme economic viabile, care utilizează însă 45% din terenul arabil al ţării şi produc în mod clar pentru piaţă. Sunt într-adevăr probleme sociale şi nu putem să omorâm fermele mici, dar ar fi o greşeală, în opinia noastră, să încurajăm menţinerea lor în această formă. De aceea avem în noua PAC sprijin pentru tinerii fermieri şi o serie de măsuri ca fermele să se dezvolte ca dimensiuni economic viabile”, a declarat Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, într-o conferinţă de profil. Plata distributivă, un element nou în PAC Acesta a spus că speră să obţină acceptul Parlamentului European pentru acordarea de plăţi mai mari pentru fermele care deţin între 5 şi 30 de hectare şi o plată diminuată pentru fermele între 1 şi 5 hectare şi peste 30 de hectare. „Sper să reuşim să obţinem în Consiliul Parlamentului acceptul să acordăm plăţi mai mari prin noua PAC pentru fermele care deţin între 5 şi 30 de hectare, iar pentru cele între 1 şi 5 ha şi peste 30 de hectare să acordăm o plată diminuată. O altă variantă ar fi ca plafonarea să rămână la latitudinea statului membru cu flexibilitate în aplicare şi atunci am putea face şi plata distributivă şi plafonarea. Sper ca la Consiliul Miniştrilor Agriculturii de luni (22 septembrie n.r.) să se revină asupra poziţiei din iunie şi să permită introducerea plafonării”, a adăugat Irimescu. Oficialul MADR a precizat că plata distributivă este un element nou în PAC 2014-2020 prin care se doreşte introducerea unei plăţi suplimentare pentru ferme până în 30 de hectare în cazul României, iar în urma discuţiilor cu marii fermieri români a reieşit că pot fi acordate plăţi suplimentare de 177 de euro pentru ferme până în 30 de hectare şi de 152 euro pentru cele care depăşesc această suprafaţă. în condiţiile tăierii unui procent de 7,5% din plăţile acordate marilor fermieri. Fermele care au intre 5 și 30 de hectare ar putea obţine plăţi mai mari de la stat Agroazi Romania spera sa obțina în Consiliul Parlamentului acceptul să acorde plăți mai mari prin noua PAC pentru fermele care dețin între 5 și 30 de hectare, a declarat Achim Irimescu, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. "Sper să reușim să obținem în Consiliul Parlamentului acceptul să acordăm plăți mai mari prin noua PAC pentru fermele care dețin între 5 și 30 de hectare, iar pentru cele între 1 și 5 ha și peste 30 de hectare să acordăm o plată diminuată. O altă variantă ar fi ca plafonarea să rămână la latitudinea statului membru cu flexibilitate în aplicare și atunci am putea face și plata distributivă și plafonarea. Sper ca la Consiliul Miniștrilor Agriculturii de luni (22 septembrie n.r.) să se revină asupra poziției din iunie și să permită introducerea plafonării", a adăugat Irimescu. Oficialul MADR a precizat că plata distributivă este un element nou în PAC 2014-2020 prin care se dorește introducerea unei plăți suplimentare pentru ferme până în 30 de hectare în cazul României, iar în urma discuțiilor cu marii fermieri români a reieșit că pot fi acordate plăți suplimentare de 177 de euro pentru pentru ferme până în 30 de hectare și de 152 hectare pentru cele care depășesc această suprafață. în condițiile tăierii unui procent de 7,5% din plățile acordate marilor fermieri. Detaliile privind reforma PAC sunt încă nerezolvate Recolta.eu Miniștrii Agriculturii se vor reuni luni, 23 septembrie la Bruxelles, pentru a încerca să iasă din impasul ultimelor detalii bugetare care au mai rămas de pus la punct în noua Politică Agricolă Comună (PAC). Reprezentanții Statelor Membre și negociatorii Parlamentului European au ajuns pe 26 iunie la un acord în privința PAC pentru 2014 – 2020, dar nu au fost stabilite elementele de legătură cu bugetul pe termen lung al UE pentru această perioadă. Cele mai importante aspecte care vor fi dezbătute la întâlnirea de săptămâna viitoare vor fi legate de problema degresivității, transferarea fondurilor între pilonii pentru plățile directe și dezvoltare rurală, precum și nivelurile de cofinanțare și alocările naționale. În cursul întâlnirii desfășurate la începutul acestei săptămâni între europarlamentari și reprezentanții Statelor Membre s-au realizat progrese nesemnificative. Paolo de Castro, care prezidează comitetul pentru agricultură al Parlamentului European a arătat într-o scrisoare deschisă că pe 30 septembrie comitetul său va vota întregul pachet referitor la PAC, chiar dacă părțile prezente la discuții nu au ajuns la un acord deplin. “Situația ar putea genera oarecare incertitudini legale, ale căror efecte vor fi dificil de pronosticat. După cum am arătat în luarea de cuvânt din cadrul consiliului informal pentru agricultură, desfășurat la Vilnius, Parlamentul în calitatea sa de co-legislator are dreptul să negocieze toate aspectele reformei PAC”, a notat Paolo de Castro. Pe de altă parte însă, Dacian Cioloș, comisarul pentru Agricultură s-a arătat “mulțumit că Parlamentul European a dat semnale puternice de flexibilitate”. Comisarul european a adăugat că este important ca în zilele următoare Statele membre să demonstreze aceeași flexibilitate și să se ajungă la un rezultat final până la sfârșitul lui septembrie, astfel există riscul ca anumite plăți să nu poată fi făcute în 2014. Noutăţi la Agribusiness Conference România Liberă România a pierdut în ultimii 7 ani peste un miliard de euro pentru că nu a cultivat, dar a importat soia modificată genetic, a declarat, joi, Valeriu Steriu, preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Politici Publice de Dezvoltare a Agriculturii în România. Declaraţiile au fost făcute cu ocazia evenimentului ”Romanian Agribusiness Conference”, ediţia a V-a, organizat de Medien Conferences, divizia de evenimente a grupului ce editează şi cotidianul România liberă. Steriu a opinat că România trebuie să îmbrăţişeze modelul polonez, respectiv o orientare nu atât spre exportul de produse agricole, cât spre cel de alimente. Astfel, a spus el, vom deveni mai indepedenţi faţă de fluctuaţiile internaţionale ale preţurilor la produse agricole. România ar trebuie să profite de două puncte forte, anume de producţia bio şi de biotehnologii, a spus el. România nu ar trebui să încurajeze, în noua Politică Agricolă Comună (PAC) 2014-2020, menţinerea fermelor mici, de 1-5 hectare, în actuala formă, în condiţiile în care, în prezent, doar 12.000 de ferme sunt economic viabile, consideră secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu. Plăţile suplimentare ar trebui să meargă în principal către fermele ce deţin între 5 şi 30 de hectare, a opinat acesta. În cadrul conferinţei s-a mai prezentat schema de funcţionare a viitoarelor fonduri mutuale din agricultură care vor oferi de anul viitor fermierilor despăgubiri impotriva unor evenimente neasigurate de către societăţile de asigurări. Fondurile vor fi formate prin contribuţii ale fermierilor, Uniunii Europene şi statului. Alianţa RO PAC prezintă, în 26 septembrie, propria propunere pentru PNDR 2014-2020 AgroInfo Ce vor producătorii agricoli din România de la PNDR 2014-2020? Paisprezece organizaţii ale producătorilor agricoli din România, membre ale Alianţei RO PAC 2014-2020, au finalizat un document comun ce cuprinde viziunea membrilor Alianţei asupra agriculturii României după 2013, document menit să ajute demersurile MADR de a concepe noul PNDR 2014-2020. Propunerea de PNDR realizată de organizaţiile de producători agricoli din România membre ale Alianţei RO PAC va fi prezentată public în 26 septembrie 2013, la USAMV Bucureşti, Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală, începând cu ora 12.00. Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR, va prezenta orientările strategice ale agriculturii României în perioada 2014-2020, Claudiu Frânc, preşedintele FCBR va prezenta structura plăţilor directe, în viziunea membrilor Alianţei RO PAC, iar Avram Fitiu, secretar general FNAE, va prezenta măsurile de dezvoltare rurală. La eveniment vor fi invitaţi reprezentanţi ai autorităţilor şi ai producătorilor agricoli. Evenimentul se va încheia cu o conferinţă de presă, programată să înceapă la ora 14.00. Datorită numărului limitat de locuri, cei care doresc să participe la evenimentul din 26 septembrie, sunt rugaţi să se înscrie până în data de 20 septembrie - email: aliantaropac@yahoo Membrii Alianţei RO PAC sunt: Federaţia Crescătorilor de Bovine din România (FCBR), Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică (FNAE), Liga Asociaţiilor producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Uniunea Naţională a Crescătorilor de Păsări din România (UNCPR), Federaţia Agricultorilor de Munte Dorna (FAMD), Federaţia Naţională de Produse Tradiţionale, Federaţia ,,Romovis 10 mai 2006”, Sindicatul crescătorilor de ovine din România, Asociaţia naţională profesională legume-fructe din România, Confederaţia Asociaţiilor Ṭărăne[ti din România (CATAR), Forumul Montan din România (FMR), Asociaţia Naţională pentru Dezvoltare Rurală-Montană „Romontana”, Asociaţia AGROM-RO şi Organizaţia Interprofesională a Producătorilor şi Procesatorilor de In şi Cânepă din România. Peste 400 de pagini cu propuneri şi „soluţii pentru probleme foarte spinoase” pentru agricultura României Ultima întâlnire a membrilor Alianţei RO PAC a avut loc în 14 şi 15 septembrie 2013 la Sibiu. Aproape 60 de reprezentanţi ai celor 14 organizaţii membre RO PAC au lucrat timp de 18 ore la forma finală a documentului, ce are peste 400 de pagini, ne-a spus Claudiu Frânc, preşedintele FCBR. „S-au găsit soluţii pentru probleme foarte spinoase. Una dintre ele priveşte rezerva pentru introducerea la plată a bovinelor şi ovinelor. Soluţia este foarte simplă: în toată lumea se merge pe hectarul de păşune cu o unitate vită mare şi făcând acest lucru vom scoate din plată o suprafaţă destul de importantă de păşuni, pentru care şi-aşa sunt luaţi banii numai de şmecheri şi vor rămâne pentru crescătorii de vaci şi de oi care într-adevăr folosesc păşunile. S-a definit foarte clar fermierul activ, care iarăşi va mai face o economie din plăţile pe suprafaţă, s-a definit foarte clar lista neagră a celor care nu mai pot primi bani pe suprafaţă. În pilonul II, de dezvoltare rurală, o chestiune foarte importantă este programul subtematic propus pentru instalarea tinerilor, care dacă va fi agreat şi adoptat de Ministerul Agriculturii, prin propunerea noastră am putea să instalăm 13 – 14 mii de tineri fermieri în şapte ani, pe când prin modelul actual avem bani doar pentru instalarea a maxim 1.200 -1.300 de tineri fermieri în şapte ani. De asemenea, insistăm pe plăţile cuplate în locul plăţilor redistributive, deoarece considerăm că aşa se susţine producţia fiscalizată şi vom arăta cât este puterea agriculturii în PIB-ul României şi multe altele”, a detaliat preşedintele FCBR.
Posted on: Fri, 20 Sep 2013 22:47:59 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015