Mediatizarea APIA în presa locală Luni, 16 septembrie 2013 Subvenţii pentru crescătorii de bovine Curierul Zilei Argeş Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Argeş informează fermierii că, în perioada 17 septembrie - 28 octombrie a.c., pot depune cererea de plată aferentă anului 2013, în cadrul ‘’Plăţilor naţionale directe complementare directe - sector zootehnic - specia bovine’’. Solicitanţii trebuie să depună cererea aferentă fiecărei exploataţii, la APIA - Centrul Judeţean, din Piteşti, Calea Cîmpulung nr. 8. Beneficiarii sprijinului financiar sînt producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care deţin, cresc şi exploatează animale de producţie, înscrişi în evidenţa APIA cu cod unic de identificare, cărora li se acordă prime o singură dată pe an, în funcţie de criteriile de eligibilitate, pentru următoarele scheme: schemă decuplată de producţie în sectorul de creştere a bovinelor pentru lapte; schemă decuplată de producţie în sectorul de creştere a bovinelor pentru carne. Crescătorii de vaci pentru lapte trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: exploataţia să fie înregistrată în Registrul Naţional al Exploataţiilor, la data solicitării primei; solicitantul să fie înregistrat în sistemul de administrare al cotei de lapte în anul de cotă 2012 - 2013; solicitantul să fi livrat şi/sau vîndut direct o cantitate de minimum 3 t lapte, în anul de cotă 2012 -2013.Proprietarii de bovine pentru carne trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: deţin un efectiv minim de 3 capete bovine cu vîrsta de cel puţin 16 luni, la data de referinţă 31 ianuarie 2013; exploataţia de bovine este înregistrată în Registrul Naţional al Exploataţiilor, la data de 31 ianuarie 2013 şi la data solicitării primei. Prima se acordă şi pentru tineretul mascul şi/sau femel cu vîrsta de minimum 7 luni, existent în exploataţie la data de 31 ianuarie 2013. CJAPIA Bihor - Controalele clasice prin teledecţie - finalizate Crişana Bihor Conform eşantionului stabilit pentru acest an, au fost verificate 193 de exploataţii prin control clasic pe teren, verificări care au vizat 1.269 de parcele. Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Centrul Judeţean Bihor informează că a finalizat activitatea de control clasic pe teren a fermierilor care au depus cererea unică de plată pe suprafaţă în anul 2013. Potrivit rapoartelor, s-au constatat nereguli la 30 de exploataţii din care 2 vor fi excluse de la plată, pentru alte 28 fiind calculate penalităţi. În perioada următoare se va efectua activitatea de supracontrol pe teren a fermierilor verificaţi prin controlul de teledetecţie, din numărul de 1.800 de exploataţii fiind stabilit un eşantion de 139 de exploataţii care vor face obiectul supracontrolului. Printre obiectivele verificărilor în tteren se află: determinarea limitelor şi suprafaţa parcelelor agricole; respectarea condiţiilor de ecocondiţionalitate, pe suprafaţa întregii ferme; speciile plantelor cultivate pe parcela agricolă declarată în solicitarea de sprijin sau tipul categoriei de folosinţă a terenului; respectarea cerinţelor specifice pachetelor de agro-mediu, pentru parcela solicitată. "Având în vedere că, în perioada imediat următoare, vor avea loc supracontroalele la exploataţiile verificate prin teledetecţie, atenţionăm fermierii care au depus cereri unice de plată să-şi îndeplinească angajamentele asumate, inclusiv cele cu privire la respectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu. Reamintim, în acest context, faptul că nerespectarea de către agricultori a normelor de ecocondiţionalitate poate conduce la reducerea plăţilor sau excluderea de la plată la una sau mai multe scheme de sprijin, pentru unul sau mai mulţi ani. De asemenea, sfătuim fermierii care vor fi verificaţi să dea curs solicitărilor funcţionarilor APIA de a se prezenta la terenul verificat deoarece este necesară prezenţa fermierului atunci când acesta a fost selectat pentru controlul măsurii de agromediu şi, de asemenea, pentru controlul cerinţelor de ecocondiţionalitate din domeniul cerinţelor legale în materie de gestionare, adică a SMR-urilor" - precizează ing. Florian Pavel, director executiv al CJAPIA Bihor. Un alt aspect important ce trebuie avut în vedere de solicitanţii plăţilor în cadrul Măsurii 214 - Plăţi de agromediu este acela că aceştia au obligaţia de a ţine o evidenţă a activităţilor agricole corelate cu implementarea cerinţelor de agro-mediu (Caietul de agro-mediu) pe o perioadă de 5 ani începând de la data la care a semnat angajamentul cu APIA. Toate înscrisurile trebuie actualizate ori de câte ori se realizează activităţi legate de angajamentul de agromediu asumat. Fermierul are obligaţia de a păstra acest caiet pe toată perioada angajamentului, pentru toate campaniile începând cu anul în care s-a semnat angajamentul şi 3 ani după încheierea acestuia şi, totodată, de a-l prezenta organismelor de control abilitate. Conform Ordinului MADR nr. 275/2011, lipsa Caietului de agro-mediu (pe anul în curs şi anii precedenţi), dar şi necompletarea sau prezentarea incompletă a acestuia, atrage după sine sancţionarea fermierului, sancţionare care poate ajunge până la excluderea de la plată pe pachet/măsură şi în plus returnarea tuturor sumelor primite în anii anteriori. Deputatul Stelian Dolha și specialiștii din agricultură s-au întâlnit cu fermierii de pe Valea Șieului Mesagerul de Bistriţa-Năsăud Prima întâlnire a Caravanei de Informare pe agricultură s-a desfășurat sâmbătă după-amiază la Căminul Cultural din Șieuț. Evenimentul a reunit fermieri de pe Valea Șieului, curioși să afle răspunsul la diferite probleme cu care se confruntă, de la deputatul Stelian Dolha care a venit însoțit de specialiști în agricultură de la APIA, APDRP și GAL-ul din zonă. De asemenea au fost prezenți primarii comunelor Șieu – Olimpiu Iuga Napeu și Șieuț - Ioan Dedean. ”Este prima caravană de informare pe agricultură, pe care am anunțat-o de multă vreme. Aici la Șieuț e de fapt o întâlnire a comunelor de pe Valea Șieului, respectiv Mărișelu, Șieu, Șieuț și Monor. Am vorbit despre tot ce înseamnă subvențiile de la Apia, care sunt și care o să vină, noile măsuri pe PNDR, care sunt ele și măsura în care sunt cunoscute. Am vorbit despre liberalizarea pieței funciare de la 1 ianuarie 2014, despre noul proiect pe care Ministerul Agriculturii l-a lansat deja și care sunt părțile bune și care sunt părțile slabe ale acestuia, pentru că urmează ca în calitate de deputat al acestui colegiu să depun amendamente pe acest proiect. De la această primă dezbatere am așteptat să văd care sunt dorințele fermierilor, a crescătorilor de animale, ca și așteptările pe care le au de la noi. Au venit la Șieuț alături de mine specialiști, tehnocrați, oameni care știu despre ce este vorba. Am venit la Șieuț cu directorul de la APIA – Florin Căpraru, directorul adjunct – Dana Avram, de la APDRP – domnul Liviu Râpan, domnul Cătinean de la Ardan care este reprezentantul Bistriței la București, acolo unde se face noul PNDR, iar de la GAL Ruralis este președintele Cristian Țetcu. Avem o echipă de profesioniști. Am discutat doar despre agricultură, despre agricultura pură. Eu cred în continuare că agricultura o să ne salveze, o să salveze județul Bistrița-Năsăud. Va trebui să fim pregătiți pentru tot ceea ce înseamnă exercițiul 2014-2020, și pe reconversie și pe creșterea animalelor”, ne-a declarat deputatul Stelian Dolha. La rândul său, Florin Căpraru, directorul APIA, a spus: ”Am venit pentru o informare în agricultură, față de subvențiile care se dau la APIA, față de problemele care sunt în teritoriu, având în vedere că avem un număr mare de fermieri și sunt și multe probleme care s-au cesionat prin intermediul agenției noastre. Am venit să clarific cât de cât anumite situații care pot genera pagube pentru dânșii și am vrut să preîntâmpinăm diverse probleme pentru ca pe viitor să poată accesa și alte măsuri care se derulează, să știe și la ce să se aștepte odată cu intrarea în noul exercițiu financiar din 2014. Cu alte cuvinte să fie informați, să știe cum se implementează măsurile de sprijin și dânșii să fie primii beneficiari ale tuturor măsurilor, să știe exact ce trebuie să facă ca să acceseze integral banii, să nu mai fie nevoie să dea plăți necuvenite înapoi”. Primarul comunei Șieu, Olimpiu Iuga Napeu, a considerat utilă această întâlnire: ”Am participat la acest eveniment pe care îl consider benefic, la care au participat reprezentanții APIA, APDRP, ai Parlamentului României prin deputatul Stelian Dolha. Consider că sunt benefice astfel de întâlniri pentru că principalul scop, sau mai bine zis principala noastră carență, de fapt a poporului este lipsa de informare. Ori aceste întâlniri au rostul de a informa populația, de a aduce la cunoștință toate noutățile legislative din domeniul agricol. Și sunt importante lucrurile acestea”. Ioan Dedean, primarul comunei Șieuț, așteaptă pe viitor și mai mulți fermieri la astfel de întâlniri: ”M-am bucurat pentru această întâlnire. Într-adevăr a fost o acțiune benefică pentru fermieri. Demult a fost așteptată o astfel de întâlnire de către fermierii noștri. În această după-amiază au avut ocazia să pună întrebări specialiștilor, lămurindu-se în privința anumitor probleme cu care se confruntă. Cu siguranță o să mai organizăm astfel de întâlniri. Sper ca viitor să fie și mai mulți fermieri prezenți care să pună și mai multe întrebări specialiștilor care știu și cunosc legile și care să-i lămurească pe oameni în problemele și noutățile care apar legat de agricultură”. La Câmpia Turzii începe distribuția alimentelor provenite de la Uniunea Europeană Turda News Așa cum anunța Consiliul Județean în aceaste zile, începe distribuirea ajutoarelor alimentare în județul Cluj. Potrivit acordului încheiat în acest sens între forul administrativ judeţean şi APIA Cluj, cele nouă categorii de alimente ce urmează a fi distribuite persoanelor defavorizate din judeţ în cadrul programului din acest an sunt făina albă, făină de mălai, paste făinoase, ulei, roşii în suc propriu, zacuscă, conserve din carne de porc, miere şi zahăr. Excepție nu face nici municipiul Câmpia Turzii, care prin Serviciul Public Local de Asistență Socială, distribuie produsele alimentare, care provin din stocurile de intervenţie comunitară, la Cantina socială, situată în Câmpia Turzii, str. Laminoriștilor, nr.115, după următorul program, începând cu data de 23.09.2013: LUNI, MARȚI, MIERCURI între orele: 8,00–12,00 și 12,30–15,30 (pauză 12,00 -12,30). Persoanele beneficiare: pensionari cu un venit cumulat până la 400 lei, persoane cu handicap grav și accentuat, adulți și copii, șomeri îndemnizați și neîndemnizați, beneficiari ai venitului minim garantat, copii cu pensii de urmaș până la 400 lei. A luat sfârşit aşteptarea! Crescătorii constănţeni de bovine îşi pot cere primele Cuget Liber Constanţa Ministerul Agriculturii a publicat Ordinul pentru stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice, a criteriilor de eligibilitate şi termenii de referinţă pentru aplicarea schemelor de plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic la specia bovine. Potrivit Ordinului, cererea de solicitare a primelor aferentă fiecărei exploataţii cu cod ANSVSA se depune la centrul local / judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură în perioada 17 septembrie - 28 octombrie 2013. Aceasta trebuie să fie însoţită de următoarele documente: copie de pe buletinul de identitate / cartea de identitate / codul unic de înregistrare / certificatul de înregistrare; copie de pe paşaportul fiecărui animal pentru care se solicită primă / copie de pe documentele care atestă ieşirile din efectiv. Depunerea cererilor se poate face individual sau prin reprezentant legal în baza documentelor notariale. „Producătorii agricoli care deţin un efectiv de minim 20 capete vaci în exploataţie la data depunerii cererii, în termen de 3 luni de la data limită de depunere a cererilor vor înscrie întreg efectivul de vaci în Registrul genealogic al rasei deţinut de asociaţia / agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea Registrului genealogic. După înscrierea efectivului de vaci în Registrul genealogic al rasei, solicitanţii vor depune până la data de 29 ianuarie 2014 inclusiv la centrul local / judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti, unde au depus cererea de solicitare a primei, o adeverinţă eliberată de asociaţia / agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea Registrului genealogic, care confirmă înscrierea animalelor în Registrul genealogic al rasei”, se mai arată în Ordin. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură întocmeşte şi transmite Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, până în data de 1 martie 2014, situaţia centralizatoare cu efectivele de bovine, în vederea stabilirii cuantumului primelor pentru anul 2013. Prima se acordă pentru minimum trei capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni, precum şi pentru tineretul bovin mascul şi/sau femel cu vârsta de minimum 7 luni, existent în exploataţie la data de referinţă 1 ianuarie 2013. APIA anunță noi depuneri la subvențiile pentru bovine Observator de Covasna Toți fermierii din județ vor trebui să se prezinte la sediul județean al instituției pentru a depune documentele necesare. Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA) va începe de marţi, 17 septembrie, preluarea cererilor pentru subvențiile acordate crescătorilor de vaci, cu data de referință 31 ianuarie 2013. Ordinul Ministerului Agriculturii a fost publicat la finele săptămânii trecute, după vizita ministrului Daniel Constantin în județul Covasna, în cadrul întâlnirii acestuia cu agricultorii cerându-i-se actualizarea datelor, deoarece subvențiile se acordau cu data de referință 2008, aceasta fiind deja depășită. Directorul APIA Covasna, Angela Negoiță, a declarat că, prin urmare, toți fermierii din județ vor trebui să se prezinte la sediul județean al instituției pentru a depune documentele necesare. Angela Negoiță a arătat că eligibli pentru a primi aceste subvenții sunt toți fermierii care în data de 31 ianuarie 2013 aveau în exploatație minim trei capete de bovine, cu vârsta de minim 16 luni, sumele urmând să se acorde însă și pentru tineretul bovin de minim șapte luni. În plus, cei cu minim 20 de capete de bovine vor trebui ca de la data depunerii cererilor să se înscrie în Registrul Național Genealogic. „Este important ca exploatația de bovine să fie înregistrată în Registrul Național al Exploatațiilor la data de 31 ianuarie 2013 și la data depunerii cererii. În plus, cererile vor trebui să fie însoțite de copie după CI sau buletinul fermierului, copie după pașaportul fiecărui animal și copii ale documentelor care atestă ieșirile din efectiv ori livrările pentru carne, precum și copii ale dovezilor înregistrării beneficiarilor în sistemul de colectare de lapte”, a subliniat Angela Negoiță. Șefa APIA Covasna a mai spus că vor colabora cu asociațiile astfel încât adeverințele referitoate la cotele de lapte să ajungă direct la Agenție, pentru ca fermierii să nu fie nevoiți să străbată alte drumuri pentru ele. „Încercăm să facem totul cât mai simplu pentru fermieri, iar ei trebuie să respecte un singur lucru: să se prezinte la noi atunci când îi chemăm, în baza programărilor pe care le vom face. E foarte important acest lucru, dacă vor banii, nu credem că le cerem prea mult, ci să respecte programările, deoarece cererile se vor prelua manual, dosarele sunt stufoase și va dura ceva vreme până la finalizarea lor”, a mai spus Angela Negoiță. Programările APIA Covasna arată că pe 19 septembrie se primesc cererile fermierilor din Vârghiș, pe 20 septembrie se vor primi cele din Arcuș, Valea Crișului și Ojdula, pe 23 septembrie de la Ghidfalău, pe 25 septembrie cele din Chichiș și Dobârlău, pe 29 cele de la Zagon și pe 30 septembrie de la Herculian și Aita Seacă, urmând ca în octombrie să fie programate restul localităților. APIA controlează datele zonelor defavorizate Observator de Covasna Conducerea Agenției pentru Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA) Covasna va demara o serie de controale, acestea vizând pe de-o parte suprafețele și culturile declarate de agricultorii covăsneni și pe de altă parte vaca defavorizată. Directoarea APIA Covasna, Angela Negoiță, a declarat că echipele Agenției vor controla în teren datele prezentate de agircultori în cererile de finanțare, deoarece au mai fost detectate probleme în care suprafețele de teren nu corespundeau cu culturile, ori invers. Astfel, controalele se vor face printr-o teledetecție inițială, iar cele mai mari probleme se pare că sunt pe zonele Covasna, Boroșneul Mare și Zagon. „Există peste 1.000 de parcele cu probleme, unde nu corespund culturile și suprafețele declarate. La Cernat sunt 451 de fermieri cu probleme – adică aproape toți, în vreme ce zona Întorsurii Buzăului are cei mai puțini fermieri cu probleme, adică 21. Prin urmare, este necesar ca fermierii care vor fi chemați la APIA pentru clarificări să se prezinte, căci dacă nu vor veni, vom înțelege că nu-i interesează să primească banii”, a punctat Negoiță. Potrivit acesteia, județul nostru are 34 de localități încadrate ca fiind defavorizate, iar acestea includ și vacile defavorizate – pentru care se primesc anumite sume de susținere, însă fără dreptul de a aplica pentru alte subvenții. Există însă și aici anumite nereguli, drept pentru care se vor organiza în perioada ce vine supracontroale, pentru a stabili clar cine a respectat documentațiile și a aplicat pentru o singură formă de ajutor și cine nu, și pentru a afla totodată efectivele clare de animale. Credite pentru cei care fac produse BIO Gazeta de Sud Sucursala CEC Bank din Craiova a organizat, ieri, o conferinţă prilejuită de lansarea în regiunea Oltenia a protocolului de finanţare a proiectelor de investiţii pentru trecerea de la agricultura convențională la agricultura ecologică certificată sau modernizarea fermelor BIO existente. Au fost prezentate facilitățile de creditare acordate agricultorilor care produc ecologic, precum și condițiile de accesare a creditelor subvenționate. Au fost prezenţi la eveniment, pe lângă persoane din staff-ul băncii, şi reprezentanţi ai Asociaţiei BIO România, ai Bursei Române de Afaceri, preşedinţi ai Grupurilor de Acţiune Locală (GAL-uri) din Dolj, Olt şi Mehedinţi, fermieri şi chiar un nutriţionist care are o fermă de produse ecologice în zonă. Preşedintele Fundaţiei pentru Dezvoltarea Economiei Sociale, Nicolae Cuţă, a arătat că, din păcate, agricultorilor care accesează fonduri europene le lipseşte finanţarea de început, cu care îşi iniţiază afacerile şi de aceea apelează la bănci, urmând a restitui banii din fondurile europene. Practic, acesta este motivul principal al întâlnirii de ieri între agricultori şi finanţatori. Pot accesa credite agricultorii care produc ecologic, iar avantajele - faţă de un credit normal pentru agricultură - sunt acelea că dobânda este mai redusă cu 0,5% şi comisionul de analiză - cu 50%. La solicitarea GAL-urilor şi ONG-urilor care spuneau că nu au garanţii pentru credite, unul dintre directorii din cadrul CEC Bank Bucureşti, Cristian Nae, a explicat: „Acordăm mai multe credite agricultorilor, iar implicarea în zona BIO era firească. O bancă acordă credit nu neapărat dacă există o sursă de garanţie, ci în funcţie de existenţa unei surse de rambursare a creditului. Garanţiile pot fi stocuri, echipamente şi alte garanţii aduse de GAL-uri“. Creditele pentru investiţii destinate fermierilor ce produc ecologic se acordă doar în lei, până la valoarea de maximum 50.000 de euro (echivalent în lei) şi contribuţia proprie este de 15% din valoarea totală a investiţiei. Produsele BIO, la mare căutare Preşedintele Asociaţiei BIO, Marian Cioceanu, care a venit ieri la Craiova cu o desagă confecţionată din cânepă, a spus că „nu pot exista noutăţi în agricultură fără surse de finanţare“. Cioceanu a evidenţiat faptul că România are mult mai multe avantaje în ceea ce priveşte producţia de produse ecologice, faţă de alte state europene. „Avem contracte cu un supermarket mare din ţară şi nu mai facem faţă la comenzi, dar micii producători de produse BIO intră cu greu pe piaţa supermarketurilor. În 2012 existau în România 26.700 de fermieri care produceau ecologic, cu 450.000 de hectare, plus fâneţe şi păduri. În total, aproape un milion de hectare. Pe locul I în Europa la suprafeţe cultivate cu produse ecologice stă Spania, cu 1,3 milioane de hectare“, a mai spus Cioceanu. De asemenea, au fost prezentate, ieri, modalităţi de certificare BIO şi oportunități de desfacere a produselor certificate pe piaţa din România sau chiar la extern. Criterii pe care trebuie să le îndeplinească un fermier BIO pentru a obţine credite bancare la CEC: - firma să fie constituită conform legii; - să nu se afle în litigiu cu banca de la care cere credit sau cu o altă bancă sau instituţie a statului, pentru neîndeplinirea unor obligaţii contractuale anterioare; - să figureze în evidenţele Centralei Riscurilor Bancare cu sume mai mici de 50.000 de lei la momentul analizei; - să nu figureze în CIP cu interdicţie de emitere de cecuri; - să nu fie constituite popriri pe conturile clientului respectiv; - firma să nu fie în insolvenţă etc. In acest an, peste 7.000 de apicultori au beneficiat de Programul National Apicol E-Maramureş Mai mult de 7.000 de apicultori au beneficiat de Programul National Apicol, in acest an, plafonul alocat pentru 2013 fiind de aproape sapte milioane euro, a declarat, azi, 13 septembrie, Cristina Surlea, consilier superior in cadrul Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA), in conferinta de deschidere a celei de-a noua editii a Targului National al Mierii de la Bucuresti. “Un numar de 7.076 de apicultori au beneficiat de Programul National Apicol, in acest an. Acestia detin un numar aproximativ de 550.000 de familii de albine. Plafonul alocat pentru acest an in acest program a fost de aproape sapte milioane de euro, din care 3.446.343 euro alocate de la Comisia Europeana si restul bani nationali. Acesti peste 7.000 de apicultori sunt organizati in 147 de forme asociative, la nivel national. Am plecat cu 65 de forme asociative, in 2008, primul an de derulare a programului, apoi a crescut la 90, la 110 etc.”, a mentionat Surlea. La randul sau, secretarul de stat in Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), Daniel Botanoiu, a precizat ca alocarea viitoare pe Programul National Apicol (2014-2016) se va situa in jurul valorii de 6,6 milioane de euro. “Pentru urmatorii trei ani - 2014, 2015, 2016 - pe Programul National Apicol vom avea alocate 3.341.845 euro contributia europeana, iar contributia Romaniei tot in jur de 3.341.000 euro. Este vorba despre 30 de milioane de lei in fiecare an, mai putin decat in programul national trecut, cu 60%. Ideea este ca noi cand ne-am dus cu propunerea catre Comisie /Comisia Europeana, n.r./, aveam noua milioane de euro contributie europeana. De la noua milioane, am ajuns la 3,3 milioane, si nu numai noi, ci si celelalte state europene. In functie de asta, acum trebuie sa renegociem ce anume sustinem cu acesti bani: mergem pe medicamente 100%, mergem pe elemente nutritive cu 2,30 lei sau cu cat sau mergem pe material biologic ? Banii acestia trebuie sa mearga catre producatori, nu catre alte forme asociative”, a explicat Botanoiu. Pe de alta parte, oficialul MADR a afirmat ca sectorul apicol din Romania are nevoie de un Observator al preturilor pentru a determina daca mierea provine dintr-o stupina autorizata. “Avem nevoie de acel Observator al preturilor, pentru ca atunci vom sti exact ca mierea care a plecat de la un producator cu un pret A si a ajuns la consumator cu un pret B, provine dintr-o stupina autorizata sau daca ea este adusa pe cai oculte si pusa pe masa consumatorului. Important, din punct de vedere al preocuparii viitoare, este sa definim, odata pentru totdeauna, ceea ce inseamna un apicultor, asa cum vom face si cu fermierul activ incepand din 2014, deoarece asa ii vom incuraja pe cei care fac o activitate corecta, pentru cei care respecta, in primul rand, consumatorul din Romania. Este important sa emitem o legislatie in domeniu care sa fie valabila pe o perioada mai lunga de timp, care sa permita apicultorilor sa aiba continuitate in afacerile lor si sa nu mai schimbam de la o zi la alta proceduri, legislatii si documente”, a spus Botanoiu. Bucurestenii sunt asteptati, in perioada 13-15 septembrie, la cea de-a noua editie a Targului National al Mierii, organizat pe platforma apicola Baneasa, de Asociatia Crescatorilor de Albine din Romania. Apicultorii vor oferi o diversitate sortimentala de miere si produse apicole, incepand cu mierea de salcam, tei sau poliflora, pana la mierea de padure sau din Delta, mierea de sulfina, de albastrele, mierea de zmeura sau de maracini, precum si miere de coriandru sau cimbrisor. 10 miliarde de euro – plăţi directe către fermieri Ziarul Prahova Uniunea Europeană a acordat sectorului agricol din România 10 miliarde de euro sub formă de plăţi directe către fermieri şi proiecte de investiţii. Cu toate acestea, însă, indicatori importanţi arată că agricultura de la noi este în scădere. „Avem mult mai mulţi bani după 2007 direcţionaţi către agricultură şi o scădere a numărului vacilor mult mai mare. Unul din motive îl reprezintă faptul că proprietarul trebuie să fie prezent, zi de zi, acolo. Tinerii nu au niciun fel de dorinţă să fie în fermă zi de zi. Rămânem o ţară dependentă de climă, iar tendinţa de creştere a productivităţii şi de scădere a numărului de capete din Europa nu se regăseşte şi în România, la noi scade şeptelul şi scade şi productivitatea“, a declarat Valeriu Steriu, preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Agricultură. Iar potrivit acestuia, după anul 2007, în conturile fermierilor au ajuns circa patru miliarde de euro sub forma plăţilor directe şi alte circa şase miliarde de euro pe linia proiectelor de investiţii în agricultură. Avans de 75% din subvenţia pe suprafaţă, pentru înfiinţarea culturilor de toamnă Crai Nou Suceava Fermierii care au depus cereri de plată în cadrul campaniei 2013 privind acordarea sprijinului pe suprafaţă pot primi un avans de 75% din suma cuvenită, anunţă Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava. Potrivit directorului executiv Eugen Mogoş, banii respectivi sunt acordaţi inclusiv în pentru facilitarea înfiinţării culturilor de toamnă. „Acordarea plăţilor este justificată de necesitatea pregătirii unor măsuri administrative care să asigure efectuarea plăţilor către toţi solicitanţii, până la finalul implementării PNDR 2007-2013, dar şi pentru a veni în sprijinul fermierilor, în vederea acoperirii cheltuielilor necesare pentru înfiinţarea culturilor de toamnă şi a încurajării respectării bunelor practici agricole şi de mediu” a precizat Eugen Mogoş. El mai informează că, în 2013, numărul cel mai mare de cereri, 57.724, a fost adunat în judeţul Suceava. Conform APIA, plata în avans se efectuează şi pentru beneficiarii Măsurii 2.1.1 „Plăţi pentru zona montană defavorizată”, Măsura 2.1.2 „Plăţi pentru zonele defavorizate, altele decât zona montană” şi Măsura 2.1.4 „Plăţi pentru agromediu”. În scopul efectuării respectivelor plăţi, la nivel naţional APIA ar putea disponibiliza suma de 300 de milioane de euro. Mii de apicultori au beneficiat de Programul Naţional Apicol, în acest an Monitoru de Vrancea Mai mult de 7.000 de apicultori au beneficiat de Programul Naţional Apicol, în acest an, plafonul alocat pentru 2013 fiind de aproape şapte milioane euro, a declarat, vineri, Cristina Şurlea, consilier superior în cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură /APIA/, în conferinţa de deschidere a celei de-a noua ediţii a Târgului Naţional al Mierii de la Bucureşti. ‘Un număr de 7.076 de apicultori au beneficiat de Programul Naţional Apicol, în acest an. Aceştia deţin un număr aproximativ de 550.000 de familii de albine. Plafonul alocat pentru acest an în acest program a fost de aproape şapte milioane de euro, din care 3.446.343 euro alocate de la Comisia Europeană şi restul bani naţionali. Aceşti peste 7.000 de apicultori sunt organizaţi în 147 de forme asociative, la nivel naţional. Am plecat cu 65 de forme asociative, în 2008, primul an de derulare a programului, apoi a crescut la 90, la 110 etc.’, a menţionat Şurlea. La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale /MADR/, Daniel Botănoiu, a precizat că alocarea viitoare pe Programul Naţional Apicol (2014-2016) se va situa în jurul valorii de 6,6 milioane de euro. Pe de altă parte, oficialul MADR a afirmat că sectorul apicol din România are nevoie de un Observator al preţurilor pentru a determina dacă mierea provine dintr-o stupină autorizată. ‘Avem nevoie de acel Observator al preţurilor, pentru că atunci vom şti exact că mierea care a plecat de la un producător cu un preţ A şi a ajuns la consumator cu un preţ B, provine dintr-o stupină autorizată sau dacă ea este adusă pe căi oculte şi pusă pe masa consumatorului’, a spus Botănoiu.
Posted on: Tue, 17 Sep 2013 16:04:51 +0000