Mi-e frig de frigul Mi-e frig de frigul celui ce-o sa plece şi nu va mai veni-napoi, în veci, şi haina din cuier devine rece şi mânecile la camaşi mi-s reci. Mi-e frig de frigul omului pe care, Îndata ce în glorie s-a frânt, Familia l-a dus la-nmormântare şi l-a lasat acolo, în pamânt. Mi-e frig de frigul lui, acum, că ploua si-n cimitir e apa cu prisos, În timp ce viata ne e data noua, El zace în sicriu acolo, jos. Mi-e frig de frigul nopţilor de iarna, Când respirând prin viscole, postum, Nameţii vor începe sa se-aştearna si el, sarmanul, se preface-n scrum. Mi-e frig de frigul ţurţurilor care Vor atârna plângând de crucea sa, Când lacrimile noastre funerare, În cinic scăzământ, se vor usca. Mi-e frig de frigul cerului pe unde Îşi joaca rolul ultim şi-i e greu, Ca îl priveste însuşi Dumnezeu, şi dintr-odata, prin schimbari profunde, Mi-e frig de frigul lui. Mi-e frig de frigul meu. trilulilu.ro/muzica-acustica/mi-e-frig-3
Posted on: Mon, 04 Nov 2013 18:22:33 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015