Multe prorocii se împlinesc în acest timp, în care trăim noi. Mai întâi trebuie să fim îndreptaţi spre aceste prorocii din Scriptură, şi apoi trebuie să înţelegem că noi nu putem tâlcui aceste prorocii din Scripturi, după cum ne place. Este nevoie de un proroc trimis de Dumnezeu să vorbească desluşit tainele lui Dumnezeu. Aşa cum fratele Branham a şi spus: “Dumnezeu este propriul Său interpret”. El interpretează Cuvântul Său, prin faptul că lasă să se împlinească ceea ce El a vorbit. Acei ce doresc să înţeleagă ce face Dumnezeu, înaintea celei de-a doua veniri a lui Hristos, trebuie mai întâi să înţeleagă modul Lui de a acţiona, înainte de prima venire a lui Hristos. În Vechiul Testament, vedem adesea cum Cuvântul a venit la proroci. Prorocii vedeau, prin descoperire şi în vedenii, ceea ce voia Dumnezeu să spună poporului Său. În Amos 3:7, noi citim textul binecunoscut al Scripturii: “Nu, Domnul Dumnezeu nu face nimic fără să-Şi descopere taina Sa slujitorilor Săi, proroci”. Nu scrie că tainele lui Dumnezeu sunt descoperite unui evanghelist sau unui predicator, ci doar "slujitorilor Săi proroci". Pavel scoate în relief acest lucru în Noul Testament, şi scrie în Efeseni 3:3-5: “Prin descoperire dumnezeiască am luat cunoştinţă de taina aceasta... despre taina lui Hristos, care n-a fost făcută cunoscut fiilor oamenilor în celelalte veacuri, în felul cum a fost descoperită acum sfinţilor apostoli şi proroci ai lui Hristos, prin Duhul.” Noi trebuie să învăţăm să respectăm ordinea divină, şi să-L chemăm pe Dumnezeu să ne ajute să înţelegem corect lucrarea Lui din acest timp. Un adevărat proroc a lui Dumnezeu nu vorbeşte propriile sale gânduri şi nici nu va vesti părerile unei denominaţii, ci mai curând vorbeşte cu autoritatea dată de Dumnezeu, în Numele Domnului. În acest loc, trebuie să cităm o afirmaţie din cuvântul lui Dumnezeu, care se află în 2Cronici 20:20: “Iosafat a venit şi a zis: ,,Ascultaţi-mă, Iuda şi locuitorii Ierusalimului! Încredeţi-vă în Domnul, Dumnezeul vostru, şi veţi fi întăriţi; încredeţi-vă în prorocii Lui, şi veţi izbuti.” Desigur, noi credem că aceste cuvinte au fost vorbite prin inspiraţia Duhului Sfânt. Să nu trecem peste ele cu uşurinţă, ci să medităm la ceea ce a fost spus în partea a doua a versetului: “Încredeţi-vă în Domnul, Dumnezeul vostru, şi veţi fi întăriţi; încredeţi-vă în prorocii Lui, şi veţi izbuti.”. În Hagai 1:12-13, citim: “…marele preot, şi toată rămăşiţa poporului, au ascultat glasul Domnului, Dumnezeului lor, şi cuvintele prorocului Hagai, fiindcă Domnul Dumnezeul lor, îl trimisese. Şi tot poporul s-a temut de Domnul. Hagai, trimisul Domnului, a zis poporului, după porunca Domnului: ,,Eu sunt cu voi, zice Domnul.” Acest verset de asemenea este dat prin inspiraţia Duhului şi este de folos pentru învăţătură. Aici citim despre mesagerul Domnului, care a dat mesajul Domnului, către poporul lui Dumnezeu. Cel mai important lucru, in acest text biblic, este că rămăşiţa poporului a ascultat de vocea Domnului Dumnezeului lor şi de cuvintele prorocului Hagai, după cum l-a trimis Domnul Dumnezeul lor; şi astfel teama de Domnul a venit în inimile lor. Mai întâi, noi trebuie să ştim ce a făgăduit Dumnezeu. După aceea, dacă înţelegem şi ştim că Dumnezeu a trimis un proroc, noi trebuie să fim dispuşi, şi smeriţi să ascultăm Cuvântul lui Dumnezeu. Atunci Domnul va fi cu noi, aşa încât noi să putem primi mesagerul, şi totodată mesajul, pe care un adevărat proroc al lui Dumnezeu îl împarte, în Numele Domnului, din Cuvântul lui Dumnezeu. Fără nici o ezitare, se poate spune că adevărata rămăşiţă a poporului lui Dumnezeu din această generaţie ascultă cu supunere vocea Domnului Dumnezeului lor, atunci când aude cuvintele prorocului trimis de Dumnezeu. Ei au primit mesagerul şi de asemenea mesajul. Aşa, după cum am menţionat, găsim prorocii în vechiul Testament care se referă la prima venire a Domnului. Înainte ca ele să se împlinească, Dumnezeu a trimis un proroc, al cărui nume era Ioan. El a pregătit calea Domnului, şi a adus Cuvântul Vorbit al lui Dumnezeu, către copiii lui Dumnezeu din acel timp, pentru a descoperi Cuvântul Scris din Vechiul Testament. Prin Cuvântul Vorbit, a fost astfel descoperit Cuvântul Scris, şi oricine credea vestea bună adusă de Ioan, Îl credea de fapt pe Dumnezeu. Noi trăim acum înainte de a doua venire a lui Hristos, şi din nou prorociile din Cuvântul Scris se împlinesc. Oricine crede mesajul acestui ceas, adus de prorocul trimis de Dumnezeu, va vedea împlinirea Scripturii. Noi avem nevoie de AŞA VORBEŞTE DOMNUL în acest timp, ca să primim deplina siguranţă a lucrurilor, pe care noi le credem şi le învăţăm. Mulţi, care predicau în zilele lui Ioan, nu au recunoscut că Cuvântul lui Dumnezeu se împlinea înaintea ochilor lor. Acelaşi lucru se poate întâmpla şi în acest timp. Noi putem vorbi, chiar de venirea Domnului, şi să nu ne dăm seama că Scriptura se împlineşte. Ne-ţinând seama de toate lucrurile pe care le-a făcut Dumnezeu, noi răstignim pe Fiul lui Dumnezeu din nou, dacă respingem şi ignorăm făgăduinţele pe care Dumnezeu le-a împlinit în această generaţie. Este imposibil să ocoleşti lucrarea pe care o face Dumnezeu. Dacă tu eşti un adevărat copil al lui Dumnezeu, tu vei accepta şi vei recunoaşte pe adevăratul mesager şi mesajul lui Dumnezeu. Potrivit cu Fapte 1:16, Petru s-a ridicat în picioare, în Ierusalim, în mijlocul celor 120, şi a spus: ,,Fraţilor, trebuia să se împlinească Scriptura spusă de Duhul Sfânt mai înainte, prin gura lui David, despre Iuda, care a fost călăuza celor ce au prins pe Isus te Iubeste Prin inspiraţia Duhului Sfânt, Petru a văzut împlinirea Scripturii, chiar şi ce s-a întâmplat cu Iuda. Noi ar trebui să citim acest capitol până la sfârşit, deoarece Petru se referă permanent la prorociile care trebuiau să se împlinească. Acesta este semnul unui adevărat proroc al lui Dumnezeu. El nu va aduce explicaţii bine-prelucrate, ci va aduce poporul lui Dumnezeu înapoi la AŞA VORBEŞTE DOMNUL, al Cuvântului lui Dumnezeu. În Fapte 2, noi citim despre pogorârea Duhului Sfânt. Din nou este acelaşi Petru cel care, împreună cu cei unsprezece, şi-a ridicat glasul şi a zis: ,,Bărbaţi iudei şi voi toţi care locuiţi în Ierusalim, să ştiţi lucrul acesta, şi ascultaţi cuvintele mele! Oamenii aceştia nu sunt beţi, cum vă închipuiţi voi, căci nu este decât al treilea ceas din zi. Ci aceasta este ce a fost spus prin prorocul Ioel: „În zilele de pe urmă, zice Dumnezeu, voi turna din Duhul Meu peste orice făptură; feciorii voştri şi fetele voastre vor proroci, tinerii voştri vor avea vedenii, şi bătrânii voştri vor visa visuri!” Noi vedem că Petru, aflat sub inspiraţia Duhului Sfânt, a ştiut exact care prorocie se împlinea atunci. El nu şi-a dat propria tâlcuire despre ceea ce s-a întâmplat în ziua Cinzecimii, ci s-a ţinut strâns de Cuvântul lui Dumnezeu, referindu-se la acesta. El a putut arăta poporului că prorocul Ioel a vorbit despre această zi. În Fapte 3:18, noi citim: “Dar Dumnezeu a împlinit astfel ce vestise mai înainte prin gura tuturor prorocilor Lui: că, adică, Hristosul Său va pătimi.” Aceasta este o afirmaţie minunată. Referindu-se la Hristos, el spune în versetul 21: “Pe care cerul trebuie să-L primească, până la vremile aşezării din nou a tuturor lucrurilor: despre aceste vremi a vorbit Dumnezeu prin gura tuturor sfinţilor Săi proroci din vechime” Cu această afirmaţie profetică, am ajuns la tema noastră principală.: Hristos aşteaptă în ceruri, până când toate lucrurile şi rânduiala divină vor fi reaşezate în biserica Dumnezeului celui Viu, aşa precum a spus Dumnezeu prin gura sfinţilor Săi proroci. Atenţie, când Petru vorbea acest Cuvânt al lui Dumnezeu, privitor la reaşezarea tuturor lucrurilor, slujba lui Ioan era de mult încheiată. Această făgăduinţă a reaşezării este în deplină concordanţă cu ceea ce a spus Isus Hristos în Matei 17:11, unde citim următoarele: “Este adevărat că trebuie să vină întâi Ilie, şi să aşeze din nou toate lucrurile”. Faptul acesta este vorbit şi scris la timpul viitor, fără îndoială. Domnul Isus Hristos a spus acest lucru, când slujba lui Ioan era terminată. Ucenicii au întrebat pe Domnul lor: “Oare de ce zic cărturarii că întâi trebuie să vină Ilie?”. Răspunsul Său a fost că Ilie va veni şi va reaşeza din nou toate lucrurile. Apoi, referindu-se la Ioan, El a zis: “Dar vă spun că Ilie a venit, şi ei nu l-au cunoscut”. Isus a făcut această afirmaţie, referitoare la Ioan Botezătorul, numai pentru că prima parte a prorociei, privind trimiterea prorocului Ilie, fusese împlinită.: “Va merge înaintea lui Dumnezeu, în duhul şi puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimile părinţilor la copii,…” (Luca 1:17). Aici este taina, precum în Luca 4:19, unde Isus citeşte despre anul de îndurare al Domnului, dar lasă ne-citită partea care se referă la o zi de răzbunare. Deci, vedem că a fost făgăduinţa lui Dumnezeu de a trimite un proroc înaintea primei veniri a lui Hristos, la fel despre un proroc înaintea celei de-a doua veniri. Făgăduinţa de a trimite pe prorocul Ilie, înainte de a veni ziua aceea mare şi înfricoşată, se găseşte în Maleahi 4:5: “Iată, vă voi trimite pe proorocul Ilie, înainte de a veni ziua Domnului, ziua cea mare şi înfricoşată.” A doua venire a Domnului Isus Hristos trebuie să aibă loc înainte de a începe ziua cea mare şi înfricoşată a Domnului. Cărturarii aşteptau un om, care să facă semne mari şi minuni în popor, aşa cum a făcut Ilie. Ioan a fost un proroc al Cuvântului, însă semne şi minuni nu au avut loc în perioada slujbei sale. El nu a fost prorocul Ilie, care trebuie să vină înaintea zilei Domnului cea mare şi înfricoşată. În timpul lui Ioan, ziua Domnului nu era în apropiere; din contră, a fost începutul zilei de har şi mântuire. El a fost doar prorocul, care a venit în duhul lui Ilie, aşa cum spusese îngerul lui Zaharia, în Luca 1:17: “Va merge înaintea lui Dumnezeu, în duhul şi puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimile părinţilor la copii” Este absolut necesar să citim cu atenţie fiecare cuvânt. Nu este spus că Ioan ar fi Ilie, ci numai că el va veni în duhul şi puterea lui Ilie. În Ioan 1:19, citim: “Iată mărturisirea făcută de Ioan, când Iudeii au trimis din Ierusalim pe nişte preoţi şi Leviţi să-l întrebe: ,,Tu cine eşti?” El a mărturisit şi n-a tăgăduit: a mărturisit că nu este el Hristosul. Şi ei l-au întrebat: ,,Dar cine eşti? Eşti Ilie?” Şi el a zis: ,,Nu sunt!” ,,Eşti prorocul?” Şi el a răspuns: ,,Nu!” Dacă nu dorim să-l numim pe Ioan mincinos, atunci noi trebuie să credem ce a spus el. În versetul 23, el a răspuns cu versetul Scripturii care era scris în legătură cu el: ,,Eu”, a zis el, ,,sunt glasul celui ce strigă în pustie: ,,Neteziţi calea Domnului”, cum a zis prorocul Isaia.” Mărturia lui Ioan şi ceea ce a spus îngerul către Zaharia sunt într-un deplin acord cu mărturia Domnului Isus Hristos. Este scris despre Ioan în Matei 11:10: “…căci el este acela despre care s-a scris: ,,Iată, trimit înaintea feţei Tale pe solul Meu, care Îţi va pregăti calea înaintea Ta.” Este exact ceea ce găsim scris în Maleahi 3:1: ,,Iată, voi trimite pe solul Meu; el va pregăti calea înaintea Mea.” Isus Hristos Însuşi a spus acestea, şi noi trebuie să credem ce a spus El. Cu siguranţă, Ioan nu putea fi prorocul care trebuia să vină, înainte de ziua cea mare şi înfricoşată a Domnului. Aproape două mii de ani au trecut, şi ziua cea mare şi înfricoşată a Domnului nu a fost încă. Conform Cuvântului lui Dumnezeu, după cum citim în ultimele două versete ale Vechiului Testament, în prorocul Maleahi, trebuie să vină mai întâi Ilie, înainte de ziua cea mare şi înfricoşată. El va întoarce inimile copiilor către părinţi, ca nu cumva Domnul să lovească ţara cu blestem. ultimachemare.ro/brosuri/crede-numai/
Posted on: Tue, 17 Sep 2013 06:33:54 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015