Nu aş putea trece prin timp fără muzică! Nu am cum! Urechile mele vor să asculte chitări, voci, ciripit, ca apoi să le ducă în suflet! Sufletul este o sală imensă, unde eu, singurul spectator, aplaud fiecare melodie! Fie ea ritmată, pentru că îmi determină picioarele să se mişte, fie ea lentă pentru că mă învăluie de iubire, o iubire pe care nu o uit, sau doar pentru că mi-e dor de o iubire! Îmi petrec timp ascultând muzică! Aşa umplu golul din casă. Uneori în surdină, alteori atât de tare încât câinele meu se ascunde sub pat! Mi se întâmplă să cred că dacă cineva ar aşeza în faţa mea un pian, o chitară, o trompetă, aşa necunoscătoare, aş putea da viaţă unei melodii! O melodie în care am adunat anotimpuri, sentimente, războaie, doruri, iubiri! Toate într-o singură melodie! Probabil la refren s-ar mai auzi şi tra la la la la, sau dadadirladada! Sau poate la refren s-ar auzi un oftat! Într-o seară, m-am aşezat la birou şi am scos acuarelele, o planşă, pentru că mi-era dor să mă joc colorat! Am desenat un portativ, apoi am cocoţat notele, colorate, şi încercam să descifrez cum sună desenul meu! Nu cred că aţi vrea să-l auziţi! Desenul era colorat, melodia suna jalnic! Sau eu o cântam jalnic. Mă hrănesc cu muzică, cu culori! Aşez culorile ca pe o melodie! O melodie pe care doar eu o pot cânta, se cheamă melodia Hai hui prin viaţă! Mă imaginez pe o scenă, nu desculţă, nu despletită, nu fără o mânecă la rochie, nu elegantă! doar eu pe o scenă cântând ...
Posted on: Tue, 24 Sep 2013 12:21:50 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015