*Oamenii sunt dimineți…se desprind din boabele de rouă, cresc odată cu razele de soare și imaginează universuri…își deschid porțile sufletului scriind mirări și povestind amintiri. Oamenii sunt amiezi…stau în cumpănă pe drumul vieții, între a fi buni sau răi, importanți sau simpli, fericiți sau singuri. Oamenii sunt înserări…privesc pământul la sfârșitul zilei, mulțumesc pentru destin, sărută copiii și părinții și adorm unul lângă altul, încălzind cu sufletele partea cealaltă a lumii. Oamenii sunt nopți, visează răsărituri, deschid porțile iubirii și se retrag tăcuți în boabele de rouă. Ești orice anotimp vrei să fii, ești o dimineață de iarnă, o seară primăvăratică, un vânt de toamnă și un soare de vară. Ești un întreg de fericire, tristețe, zâmbete, lacrimi, răni, lupte, eșecuri, victorii. Ești ceea ce gândești, ceea ce alegi să privești în jurul tău, ceea ce alegi să auzi, ce simți, ceea ce vorbești. Ești ceea ce accepți de la viață. Soare și furtuni, alb și negru, dulce și amar. Suntem toate astea și mult mai mult...iar viața își respiră zilele prin sufletele noastre.
Posted on: Thu, 29 Aug 2013 06:07:08 +0000