Oceanul planetar, în mare pericol Cea mai vastă resursă de viaţă de pe Pământ – oceanul planetar – este pusă în primejdie de schimbarea temperaturii, purităţii şi compoziţiei chimice a apei, alături de pescuitul fară măsură. Distrugerea naturii şi a echilibrului ecologic se află pe lista de planurilor guvernului din umbră de dominare şi control economic la nivel planetar. De ce? Pentru că în acest fel oamenii vor deveni complet dependenţi de sistemul economic al noii ordini mondiale. Poluarea, pescuitul şi încălzirea globală pun în pericol oceanul planetar, ceea ce poate distruge complet fragilul echilibru ecologic al planetei. Toate oceanele şi mările de pe planetă formează de fapt un singur ocean planetar. Curenţii marini şi oceanici au un rol important în reglarea climatului. Studii realizate recent probează încălzirea dramatică a oceanului planetar în ultimii 40 de ani, din cauza efectului de seră. Efectului de seră este generat de poluarea masivă, iar oamenii sunt responsabili de acest veritabil cataclism ecologic. O consecinţă a încălzirii oceanului planetar o reprezintă topirea zăpezilor polare. Un număr mare de animale, printre care urşi polari, s-au înecat. Miile de compuşi chimici deversaţi în râuri ajung în ocean şi otrăvesc vieţuitoarele marine. Dioxidul de carbon creşte dramatic aciditatea apelor marine. Studiile arătă că, dacă această aciditate continuă să crească în acelaşi ritm, scoicile şi partea scheletică a tuturor vieţuitoarelor marine se vor dizolva după 48 de ore de expunere la aciditatea preconizată pentru 2050. Poluarea cu mercur (mercurul este foarte toxic) a atins cel mai mare nivel înregistrat vreodată în Golful Mexicului, unde 10 tone de mercur sunt deversate de râul Mississippi anual. Tot în Golful Mexicului, contaminarea apei cu nitrogen (care ca prim efect stimulează creşterea plantelor şi a bacteriilor din apă, dar apoi dă naştere aşa-numitelor „zone moarte”, zone unde nivelul oxigenului este sub cel necesar menţinerii vieţii marine) a atins zone foarte mari, de circa 13.000 km². Creşterea eficienţei pescuitului prin progresul tehnologic a agravat decimarea vieţii marine. Aproximativ 40.000 tone de vieţuitoare marine sunt anual prinse în plasele de pescuit şi aruncate înapoi în ocean moarte sau pe moarte. Acest ciclu accelerat de cauze şi efecte va fi in curând foarte dificil, dacă nu imposibil, de remediat. Situaţia a depăşit deja un anumit prag critic, dar, în ciuda avertismentelor oamenilor de ştiinţă, nu s-au luat nici un fel de măsuri şi această ştire a fost minimalizată şi ascunsă publicului larg. Distrugerea pădurilor tropicale pune în pericol atmosfera planetei Tot în plan ecologic, o altă ştire cenzurată de guvernul din umbră se referă la distrugerea rapidă a pădurilor tropicale. Aceasta este datorată practicilor de defrişare selectivă făcute ilegal, fapt revelat de tehnologia de supraveghere prin satelit care este din ce în ce mai performantă. O problemă foarte gravă, adesea subestimată, este aceea că între 7400 km² şi 13000 km² de pădure sunt defrişaţi în fiecare an în Brazilia, micşorând jungla amazoniană care este considerată a fi „plămânul planetei” întrucât asigură producerea de suficient oxigen pentru a întreţine viaţa pe pământ şi echilibrul atmosferic. Distrugerea pădurilor tropicale ar trebui să fie o alertă de grad zero şi o prioritate maximă, deoarece are consecinţe iremediabile şi rapide prin reducerea cantităţii de oxigen generat. O altă gravă consecinţă a defrişărilor este aceeea că procentul poluanţilor gazoşi care produc efectul de seră prin infiltrarea în atmosferă creşte în acest fel cu peste 25%. Fiind adesea folosită ca alternativă pentru defrişarea integrală, defrişarea selectivă este extrem de periculoasă, implicând tăierea a doi-trei copaci de pe o porţiune de pădure. In medie, la fiecare copac tăiat mai mult de 30 alţi copaci pot fi sever afectaţi, deoarece atunci când un copac este tăiat, vegetaţia care-l leagă pe acesta de rădăcinile copacilor învecinaţi este grav afectată. Este interesant de remarcat aici poziţia organizaţiilor internaţionale, care în loc să sprijine financiar sau operativ guvernul Braziliei (ţara cel mai grav afectată de această problemă a defrişărilor ilegale), au încercat să preia controlul complet asupra junglei amazoniene şi implicit asupra tuturor resurselor naturale, prin “internaţionalizarea” zonei respective. În presă s-a prezentat situaţia mult deformat pentru a genera un curent de opinie favorabil acestor interese oculte şi nu s-a oferit nici o soluţie reală gravei probleme ecologice.
Posted on: Mon, 21 Oct 2013 18:40:37 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015