Parcul Naţional Piatra Craiului face parte din categoria - TopicsExpress



          

Parcul Naţional Piatra Craiului face parte din categoria parcurilor naţionale, ce au drept scop protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative de ecosisteme pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi turistice. Munţii Piatra Craiului aparţin din punct de vedere geologic grupei Sudice a Carpaţilor Orientali iar din punct de vedere peisagistic aparţin Grupei Bucegi din Carpaţii Meridionali. Se învecinează în nord-vest cu Munţii Făgăraş, în vest-sud-vest cu Munţii Iezer-Păpuşa, iar în partea estică sunt delimitaţi de Culoarul Rucăr-Bran. Către sud-vest se prelungesc până la Cheile Dâmboviţei şi Dâmbovicioarei şi se desfăşoară pe teritoriul judeţelor Braşov şi Argeş având o suprafaţă totală de 104.14 km2. Piatra Craiului poate fi caracterizată drept o spectaculară creastă calcaroasă-conglomeratică, într-o regiune puternic fragmentată, desfăşurată pe direcţia NNE-SSV, între localităţile Zărneşti la N şi Podu Dâmboviţei la S, lungă de cca. 25 km, situată între două culoare montane, pe care le domină altitudinal, atingând altitudinea maximă în Vf. La Om (Piscul Baciului) - 2241 m. Generic, masivul Piatra Craiului, calificat drept un accident tectonic pozitiv cu inversiune de relief din care a rezultat creasta tip „Piatra Craiului”, al cărei ax corespunde ulucului depresionar din lungul văilor Dâmbovicioarei şi Râului din Prăpăstii, este un masiv alcătuit dintr-o masă compactă de calcare recifale de vârstă jurasică, alături de conglomeratele perioadei cretacice, care, în urma mişcărilor orogenetice manifestate în erele mezozoică şi neozoică, s-au dispus transgresiv peste un fundament de şisturi cristaline în strate sinclinale puternic redresate (sinclinalul este o cută a straturilor, având aspectul unei albii cu concavitatea îndreptată în sus, în partea de mijloc aflându-se roci mai tinere), caracterizate printr-o puternică tectonizare şi care au favorizat formarea unui relief alcătuit din şanţuri adânci, de o mare înclinare, despărţite prin creste abrupte şi intens erodate, aşa cum se prezintă situaţia în cuprinsul abruptului nord-vestic, între Turnu şi Umeri; acolo, însă, unde stratificaţia orizontală nu a fost deranjată, peisajul oferă aspectul impresionant al unor pereţi aproape verticali, alcătuiţi din trepte suprapuse pe diferenţe de nivel de 300-400 m, aşa cum este cazul în zona Marelui Grohotiş. Masivul nu prezintă o mare varietate litologică, fiind alcătuit în principal din conglomerate (56,2%), calcare (39,5%) şi din şisturi cristaline (4,3%). Fundamentul stivelor de calcare şi conglomerate ale Pietrei Craiului este alcătuit din şisturi cristaline sericitoase şi filitoase, gresii compacte, bancuri de marnocalcare, jaspuri şi calcare roşii. O particularitate a masivului o constituie tocmai această morfologie diferită a celor doi versanţi. Versantul vestic este alcătuit în întregime din calcare în special kimmeridgian-tichtonice. Pe versantul estic se remarcă două sectoare morfolitologice: superior calcaros, cu declivitate mare, puternic fragmentat şi inferior, format din conglomerate apţian superioare constituite din elemente calcaroase cu ciment greso-calcaros, cu o declivitate mai mică, prezente de la valea Curmătura până în şaua Funduri. Schematic, structura geologică a masivului se prezintă astfel: Şisturile cristaline sunt roci străvechi şi constituie fundamentul pe care s-au fixat recifurile de corali. Şisturile cristaline iau naştere în procesul de metamorfism, unde transformarea rocilor are loc în stare solidă sub influenţa temperaturii şi/sau a presiunii. Fundamentul masivului Piatra Craiului este constituit din şisturi cristaline care aparţin complexului Căluşu-Tămăşel, şi Voineasa-Păpuşa, seria de Cumpăna. Acesta prezintă un bombament în partea centrală, pe aliniamentul Muntele Tămăşel - Vf. Grindu – La Table. Pe latura vestică a masivului, acestea sunt reprezentate prin şisturi cloritoase cu sericit şi albit sau cu sericit şi cuarţ. By: RO-Wallpapers
Posted on: Tue, 15 Oct 2013 22:20:54 +0000

Trending Topics



Recently Viewed Topics




© 2015