Partea 29. Eu Eva Roro -Serios ? Are nevoie de incurajari. - TopicsExpress



          

Partea 29. Eu Eva Roro -Serios ? Are nevoie de incurajari. Amandoua ii suntem prietene bune. -Doar eu ii sunt prietena , Eva. Decschide si tu ochii. -Taci Ana . Nu imi strica ziua cu ideile tale nebune. In realitate , imi imaginam uneori cum ar fi fost daca amian ar fi simtit ceva intre noi, ceva mai mult decat o prietenie, dar asta implica angajamente, spatiu restrans , viata proprie contopindu-se cu a celuilalt si nu cred ca l-as numi vreodata "iubit" . Nu imi placea sa-mi fie ingaduita libertatea si datorita acestui gand nu puteam gandi la o altfel de relatie intre mine si Damian. Libertatea mea era mai presus de orice, iar jocul dintre noi doi imi permitea sa mi-o pastrez. Cred ca si el gandea la fel . Jocul era strans ,echipa noastra conducand cu un punct. Ultimile zece secunde, iar adversarii aveau mingea. Toata lumea din sala s-a ridicat in picioare si urmarea cu sufletul la gura ultimul atac al partidei. Baitii nostri aveau o aprare foarte buna prin mainile adversarilor care s-au aprpriat foarte mult de cos. Ultimile 3 secunde erau iadul pe pamant. Un adversar , cel care ii dadea cea mai mare bataie de cap lui Damian ,avea mingea si a patruns printre echipa noastra. Tipul a urcat mingea , iar Damian a sarit si-a pus un capac pe panou aruncand mingea in out. S-a auzit fluierul de final. Toata sala a sarit in sus de bucurie si baietii la fel. Au castigat ! Am fugit spre Damian si i-am sarit in brate. El m-a ridicat si m-a strns foarte tare la pieptul lui. In toata nebunia din sala am reusit sa ii soptesc cateva cuvinte la ureche: -Felicitari eroul meu. Stiam ca nu ma vei dezamagii . -Nu merit un premiu ? -Nu fii nerabdator Damian. Ne vedem acasa. L-am sarutat rapid pe gat si l-am rugat sa ma lase jos. Am fugit inapoi la Ana spunandu-i cat de grozav a fost meciul . -Si tu spui ca nu e nimic intre voi, spuse ea printre cateva chicote. Ce fel de amica isi saruta amicul pe gat ? -Una care se bucura de succesul lui ? -Sigur.Vrei sa meregm undeva diseara ? Ma intalnesc cu Cori, Edi si prieteni de-i lor. -Scuze , dar nu pot.Saluta-l pe Edi din partea mea si spune-i ca imi pare rau ca nu l-am mai sunat dupa faza de la concert. -Ok, ii voi spune. M-a intrebat de cateva ori de tine si spera sa te mai vada. -O sa il sun zilele astea. -O sa-i transmit. Pa pa -Pa. Mi-am pus castile in urechi si mers agale spre casa. Era o zi perfecta de primavara : soarele lumina cladirile si strazile reci , parcurile se umpleau de rasetele copilasilor, oamenii parca se inmulteau pe trotuarele orasului. mirosul primaverii imi inunda plamanii si voiam sa-l pastrez acolo langa cel a lui Damian. In mai putin de 20 de minute am ajuns acasa . Iar eram singura, mama lasandu-mi un bilet : " Draga Eva, am avut o urgenta si a trebuit sa plec din localitate. Ne vedem duminica sau luni. Te iubesc , mama ". Am luat un pix si am completat biletul " si eu te iubesc mama" si l-am aruncat la gunoi . Am deschis taoate ferestrele din apartament si am lasat ca primavara sa il aeriseasca. M-am schimbat intr-o pereche de pantaloni scurti, mi-am pus hanoracul negru al lui Damian, mi-am prins parul cu o bentita si am fugit in bucatarie sa fac ceva rapid de mancare . Cu siguranta lui ii era foame. Am scos repede cartea de bucate si am deschis-o la pagina 151 ( 5 era numarul de pe tricoul meu de jos, iar 11 de pe al lui) . Era o reteta usoara , dar eu nu eram cea mai priceputa in bucatarie asa ca mi-am notat si numarul de la o pizzerie. BlaBlaBla& HaHaHa: Dupa zece minute a ajuns si Damian. I-am deschis usa si l-am lasat sa intre. S-a uitat la imbracamintea mea si a inceput sa rada. -Am un deja vu. Miroase bine .. oh sa nu-mi spui sa mi-ai pregatit o masa. Esti o sotie minunata ! -Ha ha , mi-era foame si aveam chef sa gatesc. Acum du-te si fa un dus. I-am luat echipamentul si prosoapele din geanta si i le-am aruncat in masina de spalat. Am inchis toate geamurile din casa pentru a bu-i fi frig si l-am impins pana in baie. M-am intors in bucatarie sa vad cum stau cu masa. Auzi tu " sotie" ! Din fericire nu a trebuit sa comand pizza. Totul era gata si arata chiar bine. M-am dus dupa Damian sa-l chem la masa. Am intrat in camera mea si , de data aceasta , eu am fost cea care a avut un deja vu. Damian statea intins pe pat si se uita la o poza de-a mea. Incepea sa-si faca un obicei din a sta dezbracat in fata mea. -De ce nu te imbraci ? l-am intrebat dupa ce i-am luat din mana fotografia . -Nu am cu ce .Mi-ai aruncat in masina de spalat toate hainele. -Trebuie spalate ! Nu ti-ai uitat nimic pe aici ? -Am un sort pe care l-am gasit , dar nu am nici un tricou. Si nici nu purtam aceasi marime. -Ai dreptate. Bine ia asta . Mi-am scos hanoracul si i l-am aruncat. S euita la mine cu ochii mari cat cepele si ranjea. -Ce e acum ? Ma imbrac imediat. Nu imi place sa ma expun ca tine. -Tocmai te-ai expus . Eva ... El se aprpria de mine cu pasi marunti, iar privirea mea se lupta sa o confrunte pe a lui, dar imi scapa pe abdomenul lui. Nota : sa nu mai intru niciodata peste Damian cand e dezbracat. Nota a doua : sa nu ma mai dezbrac niciodata in fata lui Damian . M-am intors cu spatele spre el si mi-am cautat un tricou in dulap . L-am simtit in spatele meu si mainile sale mi-au cuprins talia. Mi-am intors usor capul si el a inceput sa-mi sarute obrazul stang. Ne-am indepartat de dulap si il impingeam usor spre pat. Am cazut peste el si am vrut sa-l sarut pe gura , dar m-am oprit . -Se raceste mancarea. Hai imbraca-te, i-am spussi i-am dat un pupic pe nas. Mi-am luat tricoul din dulap si am iesit din camera zambind. Ma simteam in al noulea cer. L-am asteptat cuminte pe scaun. Cand a intrat in bucatarie a inceput sa rada si sa isi linga buzele .Am umplut farfuriile amandurora. Nu imi era atat de foame, mai mult il priveam pe el cum mananca. S evedea ca ii place. -Ce s-a intamplat cu tine de nu mananci? Sincer, e foarte gustoasa mancarea. Chiar daca ai pus otrava in ea , as muri fericit. -Ma gandeam cum mi-ar placea intr-o zi sa ma un sot si sa-i pregatesc de mancare. Ah si doi copilasi frumosi care sa-mi spuna ; " Mami mai vreau " . -Eva , avem doar 17 ani . Cum poti s ate gandesc la asta ? Daca te face sa te simti mai bine , azi sunt sotul tau . -Nu am avut niciodata o familie unita si uneori imi lipseste acel sentiment de siguranta. Ma bucur ca iti place ce am gatit. E prima mea experienta in bucatarie. -Dupa cum stii si mie mi-a murit mama, iar tata nici nu observa daca sunt pe acsa sau nu. Uneori se mai intereseaza de jocul meu pentru ca el viseaza sa devin un mare sportiv. Dar acesta e visul meu , nu al lui. -Se pare ca ne-am ales bine. Bine atunci : esti sotul meu azi , un sot politicos care se uita cu mine la tv, care adoarme devreme si care abia imi spune doua cuvinte . -Nu genul acela de sot. -Dar care gen ? -Vino aici . M-am ridicat de pe scaun si m-am asezat in bratele lui. Dupa ce mi-a dat sa manac cu furculita lui , s-a uitat la mine si mi-a spus : -Genul acela de sot care se preocupa se sotia lui , care ii da sa manance , care se joaca cu ea, care nu o plictiseste niciodata, care o face sa se simta in siguranta si care ii ofera o familie. -Damian , ai o viziune a sotului perfect, dar avem doar 17 ani . Acum hai sa lasam joaca de-a sotul si sotia. Noi suntem doar prieteni. -Mai mult de atat .Mi-a luat o mana intr-a lui si cu ceallata m-a cuprins de talie . Mi-am lipit fruntea de a lui si l-am privit drept in ochi. Ii cautam buzele printre toate sentimentele pe care ne inconjurai si cand le-am gasit, am inchis ochii alunecand in vizul familiei perfecte . Next 7 likeuri si pareri
Posted on: Sun, 28 Jul 2013 00:37:47 +0000

Trending Topics



Recently Viewed Topics




© 2015