Podul lui Dumnezeu – un adevărat monument al naturii Podul natural de la Ponoare sau Podul Lui Dumnezeu, aşa cum este numit de către localnici, este format din piatră masivă şi este cel mai mare pod natural al ţării. Este al doilea ca mărime din Europa (30 m lungime, 13 m lăţime, 22 m înălţime şi 9 m grosime), dar singurul pe care se poate circula. Podul lui Dumnezeu, despre care puţini oameni au auzit, deşi mulţi au trecut peste el fără să ştie, se află pe drumul principal ce leagă Târgu Jiul de Drobeta Turnu Severin, pe varianta Baia de Aramă, chiar lângă primăria Ponoarele. “Podul lui Dumnezeu” s-a format prin prăbuşirea unei bune părţi a tavanului peşterii (Peştera de la pod), rămânând în picioare însă vechea intrare în peşteră – actualul Pod de la Ponoarele. Acest aspect a generat legende printre oamenii locului. Legendele Podului Una din legendele biblice care circulă în zonă spune că Podul Natural de la Ponoarele ar fi fost construit de Dumnezeu pentru ca Sfântul Nicodim să treacă spre Tismana, după ce oamenii l-au alungat din comună, nelăsându-l să construiască aici o mănăstire. Călugărul Nicodim căuta cascada care i s-a arătat in vis, deasupra căreia trebuia să construiască o mănăstire. S-a oprit la Ponoarele, la izbucul de unde izvorăşte un părău, însă două familii l-au făcut să plece. I-au pus in traistă o găină tăiată şi un cuţit. Apoi l-au acuzat de furt. A trebuit să plece ruşinat de pe aceste meleaguri. Locul unde călugărul şi-a aruncat cuţitul, pâinea şi găina poartă denumirea de “Valea Găinii”. A lăsat în urmă un blestem, ca apa să se zbuciume, să fie fără peşti şi să o înghită pămăntul. Lucru care s-a şi întâmplat. De-a lungul ei s-au construit opt mori care au fost abandonate, iar în apă nu trăieşte nici o vietate. Apa este înghiţită de peşteră, care o aruncă afară atunci când plouă îndelungat. O altă legendă spune că în Peştera Ponoare locuia cel necurat. Sătenii l-au rugat pe Dumnezeu să-i scape de el. Astfel, Dumnezeu a lovit tavanul cu palma şi s-a prăbuşit, rămânând doar gura peşterii care a format Podul. Necuratul însă a scăpat, ieşind pe sub deal, pe cealaltă gură a peşterii, care duce laLacul Zătonul Mare, după care s-a agăţat cu ghearele de vârful Dealului Peşterii formând numai şanţuri pe calcar, în locurile numite câmpurile de lapiezuri Afrodita şi Cleopatra, alte fenomene carstice unice în Europa, sub cota 600 m. Lacuri fantomă Lacurile carstice Zătonul Mare şi Zătonul Mic se află de o parte şi de alta a Podului lui Dumnezeu. Pe timp de secetă, Zătonul Mare seacă, apa sa ducându-se într-o peşteră subterană, de unde reiese la suprafaţa comunei Ponoare atunci când plouă abundent. Toamna, când apele revin, după începerea ploilor, poposesc raţele sălbatice pe oglinda lui liniştită. Despre Zătonul Mic se spune că e fără fund, pentru că nici un scufundător nu a reuşit să-l atingă. De fapt, este o prelungire a Peşterii Bulba. De-a lungul timpului, datorită circulaţiei autovehiculelor şi a fenomeului de îngheţ-dezgheţ, podul a fost afectat existând, în viitor, riscul prăbuşirii.
Posted on: Mon, 22 Jul 2013 16:22:42 +0000