Senatul României Direcţia presă, comunicare şi imagine REVISTA PRESEI - 24 OCTOMBRIE 2013 SENAT Crin Antonescu – „Sunt deschis faţă de gazele de şist. Dacă România vrea să fie puternică, să-şi valorifice resursele” Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a afirmat, marţi, că are „o opţiune deschisă” faţă de gazele de şist, adăugând că la Pungeşti Guvernul trebuia să comunice mai bine. „Am o opţiune deschisă (faţă de gazele de şist – n.r.). Dacă România vrea să fie puternică, atât cât poate, (...) ea trebuie să-şi caute, să-şi identifice, să-şi valorifice resursele, de la cele umane până la cele naturale. Cum, când, în ce fel?, astea sunt chestiuni asupra cărora trebuie să discutăm cu foarte mare seriozitate, dar Dacă? pentru mine nu a fost niciodată o întrebare. Este cu „Da”, cu condiţiile standard care sunt cele ale zonei civilizate ale globului, mă refer la condiţii convenabile economic pentru statul român, de mediu în standardele cerute de astăzi de civilizaţia occidentală şi în condiţiile în care acest lucru este acceptat de o parte semnificativă din opinia publică. Acest „Da” al meu sau al lui Ponta, sau al preşedintelui, sau al altor autorităţi este doar primul pas. Nu este deloc suficient. Trebuie multe alte lucruri discutate, multe alte lucruri negociate, nu oricum şi trebuie un efort de comunicare şi de solidarizare a unui număr cât mai mare de cetăţeni români. Lucrurile acestea nu se fac cu forţa, chiar dacă noi credem că sunt bune”, a spus Antonescu. Liderul liberal a punctat că ar fi de dorit ca ţara noastră să devină jucător în domeniul câmpului energetic. De asemenea, liberalul a susţinut că România trebuie să aibă ca obiectiv independenţei energetică, punctând că exploatarea gazelor de şist poate fi o şansă în această privinţă. „Sunt însă la fel de convins că independenţa energetică trebuie să fie un concept cât se poate de concret şi foarte bine comunicat. Dacă rămâne o lozincă, din astea am mai văzut”, a arătat liderul PNL. Antonescu a adăugat că, din punctul său de vedere, la Pungeşti comunicarea „nu a fost în regulă” şi a opinat că atât Guvernul cât şi compania au fost deficitare din acest punct de vedere, mai ales având în vedere faptul că exista aprobarea pentru licenţa de exploatare. Şedinţa plenului Senatului, suspendată din lipsă de cvorum - Parlamentarii urmau să recupereze ziua luată liberă de Sfânta Parascheva Şedinţa de plen a Senatului a fost suspendată, miercuri, din lipsă de cvorum, în urma prezenţei fiind număraţi doar 75 de senatori. După ce şi-au luat liber de Sf. Parascheva, senatorii nu au mai venit, miercuri, să recupereze ziua pierdută. În total, din cei 174 de aleşi au participat doar 75, ţinând cont că era nevoie de 88 de senatori pentru a fi cvorum. Iar Sorin Roşca Stănescu, cel care a cerut recuperarea zilei, nu s-a mai deranjat să vină nici el. Nu este prima zi liberă luată de senatori, aleşii au avut liber şi în prima zi de şcoală, dar şi de Paştele catolic, în condiţiile în care majoritatea dintre aceştia sunt ortodocşi. Noi modificări la Legea privind finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv în România în perioada regimului comunist Senatul a aprobat modificarea normelor în urma solicitărilor adresate primului-ministru Victor Ponta de către structurile asociative ale aleşilor locali. Comisiile locale pentru inventarierea terenurilor vor fi conduse de primarii de comună, oraş sau municipiu şi nu de reprezentanţii prefectului, cum este în prezent. Camera Deputaţilor are ultimul cuvânt de spus! Senatul a aprobat modificarea Legii nr. 165/2013 Senatul a aprobat, cu 95 de voturi „pentru”, zece „împotrivă” şi trei abţineri, proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Potrivit unui comunicat de presă emis de Agenţia Naţională pentru Restituirea proprietăţilor, noua lege a restituirilor a fost modificată în urma solicitărilor adresate primului-ministru Victor Ponta de către structurile asociative ale aleşilor locali. Primarii conduc Comisiile locale pentru inventarierea terenurilor Prin adoptarea acestui proiect de lege, comisiile locale pentru inventarierea terenurilor vor fi conduse de primarii de comună, oraş sau municipiu. Legea nr. 165/2013 prevedea că preşedinţii acestor comisii sunt reprezentanţii instituţiilor prefectului. De asemenea, prin modificarea Legii nr. 165/2013, titularii de dosare constituite în temeiul Legii nr. 10/2001 pot opta pentru returnarea dosarelor înregistrate la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor către entităţile învestite cu soluţionarea notificării în vederea restituiri în natură sau compensării imobilelor cu alte bunuri. În forma iniţială a legii, returnarea dosarelor la nivel local era posibilă doar în cazul solicitărilor formulate în temeiul legilor fondului funciar. Dacă imobilul nu poate fi identificat pe vechiul amplasament, despăgubirile se calculează conform grilei notariale pentru localitatea respectivă. O altă modificare importantă a legii, aprobată de Senat, este prevederea potrivit căreia, în cazul în care din documentele existente în dosarele de despăgubiri nu se pot identifica vechiul amplasament sau caracteristicile tehnice ale imobilului, calculul despăgubirilor se va face prin aplicarea valorii minime prevăzută de grila notarială pentru localitatea respectivă, se arată în comunicatul ANRP. Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 va fi supus săptămâna viitoare aprobării Camerei Deputaţilor, care este Cameră decizională. Comisia de Cultura din Senat şi conducerea TVR susţin creşterea taxei TV cu 1-2 lei Preşedintele Comisiei de Cultură din Senat, Georgică Severin a declarat, miercuri, în cadrul unei audieri a conducerii TVR, că se impune majorarea taxei TV pentru că nu se poate să ai calitate fără bani. Afirmaţia acestuia a fost susţinută şi de către preşedintele director-general al SRTV, Claudiu Saftoiu, care a precizat că această posibilitate a fost invocată încă de anul trecut de conducerea instituţiei, în condiţiile în care rezultatele muncii profesioniştilor conving opinia publică cu privire la modificarea acestei taxe. Oameni buni, taxa este din 2003 la nivelul de 4 lei. Următoarea taxă ca dimensiune este în Cehia, este de opt ori mai mare adică, 8 euro. Dacă vrem Jocuri olimpice, Liga Campionilor, Formula 1, concerte, filme, înaltă definiţie - asta se face cu bani. Nu trebuie să acceptam bătaia de joc pe banii publici, dar trebuie să înţelegem că nu poţi să ai la nivelul serviciului public calitate fără bani, a declarat preşedintele Comisiei de Cultură. Preşedintele director-general al SRTV, Claudiu Săftoiu, a precizat că majorarea taxei trebuie pusă în discuţie în dezbatere publică şi apoi pusă în practica legislativă. În momentul acesta trebuie spus că o serie de măsuri legislative fac din ce în ce mai grea misiunea televiziunii publice de a se susţine, în condiţiile în care taxa nu a mai fost modificată din 2003 (...) Cred că cel mai mult ar fi o adăugire legată într-o proporţie de un leu, maxim doi lei la actuala taxă. Am de spus un lucru - serviciul public de televiziune nu poate fi înlocuit prin nicio alta contribuţie decât prin cea a cetăţenilor. Ceea ce nu se poate urmări la televiziunile comerciale - care evident urmăresc profit şi audienţă, şi care în multe locuri depăşesc nişte standarde profesionale sau nişte aşteptări de natură inclusiv morală - se poate realiza la televiziunea publică, a precizat Săftoiu. Şi senatorul PNL Sorin Roşca Stănescu susţine creşterea taxe TV. Creşterea taxei TV este un lucru necesar, în primul rând din respect faţă de telespectatori. Telespectatorii unei televiziuni publice nu trebuie să aibă emisiuni întrerupte de acele minute de publicitate. În al doilea rând, fiind o televiziune publică, trebuie subvenţionată, ţinută în spate de populaţie. Asta înseamnă televiziune publică şi ea serveşte populaţia. În perspectivă, ar trebui găsite mijloacele financiare astfel încât televiziunea publică să poată rezista financiar fără publicitate, iar publicitatea să se ducă spre televiziunile comerciale, a afirmat senatorul PNL. Sorin Roşca Stanescu a ţinut să precizeze în cadrul şedinţei Comisiei de Cultura că nu a fost depus niciun amendament referitor la renunţarea la publicitate la televiziunea publică, ci a fost doar o informaţie preluată greşit. A fost o discuţie care a apărut în comisie. De fapt, a fost o informaţie greşită pe care a vehiculat-o unul dintre participanţii la aceasta discuţie. Nu a fost depus niciun amendament. O asemenea decizie este una foarte grea politic, ea nu poate fi luată sacrificând televiziunea publică şi nu se va putea face decât atunci când, din calcule, vor rezulta şi mijloacele din care televiziunea publică să poată supravieţui, a spus Stănescu. Conducerea TVR a fost audiată, miercuri, la Comisia pentru Cultură din Senat, pentru a da explicaţii privind înnoirea parcului de maşini şi cheltuielile pentru deplasările în străinătate. În urmă cu aproximativ o lună, TVR a declanşat o procedură prin care urmează să cheltuiască aproximativ 5 milioane de euro pentru 140 de maşini. Iar în urmă cu câteva săptămâni, tot TVR şi-a lansat grila de toamnă cu o emisiune-mamut în care şi-a trimis realizatori la Las Vegas şi în diverse capitale europene. Senatorii din Comisie au fost, însă, foarte înţelegători cu reprezentanţii TVR. Marian Vasiliev, senator PP-DD: Aş dori să vă felicit, noi ca şi comisie, nu intră în competenţa noastră să intram în astfel de amănunte (...) Dacă situaţia o impune şi trebuie să aveţi deplasări pe administraţie, luaţi deciziile şi atunci când faceţi bugetul să vă încadraţi în limitele bugetare respective şi la revedere. Aş dori să vă felicit, dacă dvs. aţi reuşit să schimbaţi un parc de maşini cu un cost suplimentar de 8.333 de euro, atunci faceţi-o. Am, totuşi, o întrebare: 12-14 maşini de studio teritorial, încă vreo 70 de maşini care rămân la Bucureşti în curtea TVR-ului nu sunt cam multe? Cristian Zgabercea, producător general TVR, a explicat că „teritorialele au fiecare câte 5-6 judeţe. Ei trebuie să se mişte în fiecare dintre judeţele astea şi au 19 sau 12 ore de emisie proprie pe zi care trebuie acoperită, plus cele 5-6 canale ale noastre care trebuie acoperite. În ceea ce priveşte maşinile de la Bucureşti, nu stau în curte. Avem echipe care se deplasează în permanenţă, avem 5-6 canale la care trebuie jurnale culturale, emisiuni, reportaje se fac echipe de serviciu care nu lucrează numai din sediu. CAMERA DEPUTAŢILOR Calimente (PNL)- Chevron a greşit, a informat de-a fugit primarul Deputatul Mihaiţă Calimente (PNL), preşedintele comisiei pentru controlul SIE, spune că protestatarii din comuna vasluiană Pungesti sunt neinformaţi atunci când se opun explorării gazelor de şist şi că Chevron, compania americană care vrea să înceapă proiectul, a greşit. Nu cred ca oamenii sunt manipulaţi, sunt neinformaţi. şi compania (Chevron - n.red) a greşit, informarea pe care a făcut-o, a făcut-o de domnu primar (Mircea Vlasa, primarul din Pungesti - n.red) a şi fugit. Daca li se va explica oamenilor despre ce e vorba şi ca lucrurile sunt sigure, se poate ajunge la o înţelegere. Lucrurile astea se fac şi în alte părţi şi nu s-au întâmplat dezastre, a spus Calimente, pentru Ziare. Întrebat ce părere are despre faptul că o parte dintre protestatarii anti-Roşia Montană, pe care deputatul i-a contestat în dese rânduri, merg şi la Pungesti, acesta a răspuns: oamenii ăştia protestează pentru orice, cred ca erau şi atunci cu bicicliştii o parte dintre ei. Ce le putem face? Au libertatea de a-si exprima nemulţumirile, pot s-o facă, atât timp cat o fac în limite legale. Doar sa nu se ajungă la evenimente cum s-a întâmplat cu ministrul Culturii. Calimente, seful comisiei SIE din Parlament, spune ca ar putea fi un semn de întrebare de ce nu sunt proteste şi anti-Gazprom, în condiţiile în care compania rusa foloseşte şi ea fracturare hidraulica în România, dar aminteşte ca au fost în trecut unele, la Curtici. Deputatul spune ca nu s-a discutat în comisia SIE vreo implicare a Rusiei în proteste, aşa cum au sugerat mai multe voci politice din România. PREŞEDINŢIE Băsescu este pe lista de invitaţi la Consiliul European care va discuta despre agenda digitală Preşedintele Băsescu se află pe lista şefilor de stat şi de guvern care vor participa la Consiliul European, din 24-25 octombrie. Lista a fost publicată, marţi, pe site-ul Consiliului European. Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, că i-a cerut mandat preşedintelui pentru a participa la Consiliul European, unde una dintre temele principale va fi agenda digitală europeană. Potrivit surselor EVZ, preşedintele Traian Băsescu nu îi va acorda premierului Victor Ponta mandatul pe care l-a cerut pentru a participa la Consiliul European de joi. GUVERN Ponta, după întâlnirea cu Biden la Casa Albă - Mi-a spus că pentru companiile americane o Justiţie independentă e foarte importantă Premierul Victor Ponta a fost primit la Casa Albă de vicepreşedintele SUA Joe Biden, pentru o discuţie ale cărei teme au fost Parteneriatul strategic, dar şi Justiţia din România. Discuţia a durat aproximativ o oră şi premierul Ponta a fost însoţit de ministrul de Externe Titus Corlăţean şi de doi dintre consilierii săi. La finalul reuniunii nu s-au făcut declaraţii. E un semn bun pentru România, ca şi întâlnirea prelungită cu cancelarul Angela Merkel, nu cred că e o favoare pentru mine, e un semn de interes pentru România. Vicepreşedintele Biden chiar ştie bine ce se întâmplă în toată România. A fost o oră în care am discutat cu al doilea om în SUA, dar principal responsabil al politicii în regiunea noastră. A început prin a transmite condoleanţe pentru cei doi militari români morţi în Afganistan acum două săptămâni. România, pentru SUA, rămâne o ţara şi un aliat important în regiune, cred că a folosit de 10 ori sintagmă aliatul nostru din regiune. Am discutat de cât de important e pentru România în primul rând să fim un jucător puternic în regiune , a spus premierul Ponta la România TV. Mesajul a fost foarte clar: contaţi pe SUA, dar fiţi puternici voi înşivă, fiţi puternici în primul rând economic. A fost o expresie: democraţia are succes doar dacă economia are succes, a adăugat premierul. Întrebat de un jurnalist dacă s-a discutat şi despre cazul Papici, Ponta a răspuns: Evident că nu, mi-a spus că pentru companiile americane o justiţie independenţa şi eficientă e foarte importantă, sunt total de acord şi l-am asigurat că Justiţia va fi din ce în ce mai mult scoasă din bătăliile politice interne. L-am asigurat, ca fost procuror şi că om care înţeleg cum funcţionează justiţia în America şi în Europa, că Justiţia nu va mai intră în bătăliile politice. Nu vom mai avea discuţii că ăştia sunt procurorii mei şi trebuie să va bag pe toţi în închisoare. Pe ei îi interesează o protecţie a Guvernului şi a Justiţiei pentru interesele legitime ale companiilor americane. Dacă un judecător spune: asta e terenul vostru, aţi obţinut toate avizele, nu înţeleg dacă cineva le da foc la maşină. Mesajul a fost foarte clar: vin companii, vrem să investim tot mai mult, asiguraţi-ne că nu păţim ca nu ştiu unde în lume şi trebuie să fugim cu elicopterul. Poate la Washington e mai uşor de explicat de ce am evitat anul trecut crizele politice, mult blamatul acord cu Băsescu. Ei vor să ştie că nu mai avem o bătălie politică care să arunce totul în aer, a mai spus Victor Ponta. În privinţa Kosovo, premierul Victor Ponta a spus că în 2014 nu se va întâmpla nimic, dar că, din 2015, România va avea aceeaşi poziţie ca restul statelor europene. Singurul punct în care nici nu a fost nevoie să dau detalii a fost poziţia României faţă de Kosovo şi i-am spus: anul viitor nu se va întâmplă nimic, dar din 2015 cred că România va fi alături de toate ţările europene. Nu a fost nevoie să spun de ce anul viitor nu se va întâmplă nimic, ştia foarte bine detalii, a relatat premierul. Poziţia României, reprezentată de preşedintele Traian Băsescu, este să nu susţină independenţa Kosovo. Victor Ponta a mai spus însă că nici el, nici vicepreşedintele SUA nu au pronunţat numele lui Traian Băsescu, în contextul discuţiei despre Kosovo.Preşedintele Băsescu a spus cât va fi preşedinte nu se vor întâmplă anumite lucruri, asta e unul dintre ele. Nu am pronunţat nici eu nici vicepreşedintele numele dlui preşedinte absolut deloc timp de o oră. Am vorbit doar despre viziunea mea despre rolul României în regiune şi ce aşteptăm noi de la SUA, a adăugat premierul. Premierul a mai trecut în revistă şi principalele avantaje ale exploatării gazelor de şist aşa cum au fost ele prezentate şi de vicepreşedintele SUA Joe Biden. Poziţia vicepreşedintelui a fost: până azi când vorbim, în SUA s-au creat aproape un milion de locuri de muncă doar din exploatări de resurse neconvenţionale, sunt competitivi, uzinele se întorc în America, preţul gazelor e o treime faţă de Europa. Mi-a spus şi vicepreşedintele, există companii care în general vor profit rapid, şi atunci mai lasă din standardele de mediu, şi companii cu profituri mai mici care respectă toate standardele. Trebuie să folosim noile resurse, să fim independenţi de importuri, dar trebuie lăsate companiile care respectă standardele de mediu. Asta e marea bătălie, pe care o duce şi guvernul american şi cel polonez, de a stabili standarde clare şi un sistem de control pentru ca tendinţa naturală de a face profit şi a investi mai puţin în mediu să fie controlată. Eu sper să facem istorie prin faptul ca, în câţiva ani, să avem nu doar un preţ redus, să nu mai importăm un metru cub, să folosim gazoductul cu Moldova, de-abia atunci va fi istorie pentru România şi va fi cu adevărat, a mai spus Ponta. În timp ce premierul României se afla la Casa Albă, un grup de persoane a afişat în faţa instituţiei pancarte prin care protestează faţă de proiectul Roşia Montană şi a explorării gazelor de şist şi l-au acuzat pe premier de trădare. Pe pancarte au fost scrise mesaje: Ponta traitor (trădător în limba engleză - n.r.), Save Roşia Montană (Salvaţi Roşia Montană), Uniţi Salvăm Roşia Montană, Uniţi Salvăm Munţii Apuseni, Stop exploatării gazelor de şist. Protestatarii au spus că sunt originari din judeţul Alba şi trăiesc în prezent în oraşul american Pittsburgh, dar au dorit să vină special la Casa Albă, ştiind că premierul Ponta se va afla acolo, pentru a protesta faţă de proiectul Roşia Montană şi explorarea gazelor de şist. Am înţeles că au fost 3 doamne care au protestat şi mi se pare un gest democratic, a spus Ponta despre proteste. Întrebat cu ce veşti vine de la întâlnirea cu marile companii americane, Ponta a răspuns: Vestea şi mesajul, şi economic, este că acum România, pe bază acestei relaţii politice, militare şi diplomatice foarte bune, România rămâne, e mai mult decât a fost până acum, o zonă de interes pentru investiţiile americane. SUA sunt foarte jos în lista partenerilor economici, or mesajul a fost de sprijin politic. Sunt convins că toate aceste mari companii nu doar că rămân în România, ci şi vor continuă să-şi crească investiţiile, a adăugat premierul. Victor Ponta a mai spus că a obţinut de la Banca Mondială accesarea unui tip de credit de un miliard de dolari anual, la o dobândă de parcă România ar avea rating AAA. Îl vom restitui peste şapte ani, la dobânda Germaniei, a adăugat Ponta. Senatul deja a aprobat proiectul de lege, mâine am o întâlnire cu congresmani implicaţi în elaborarea proiectului, s-a confirmat participarea preşedintelui comisiei juridice. Marea discuţie despre legea migraţiei îi desparte pe republicani de democraţi aproape irevocabil, a mai spus premierul Ponta. Premierul Victor Ponta efectuează o vizită de trei zile în Statele Unite. Remus Pricopie a semnat, la Washington, Acordul privind continuarea programului de burse Fulbright Ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, a semnat la Departamentul de Stat de la Washington, continuarea Acordului între Guvernul Statelor Unite ale Americii şi Guvernul României privind schimburile educaţionale şi academice administrat de Comisia Fulbright Româno - Americană. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Educaţiei Naţionale, durata acordului este de 10 ani, de la data intrării sale în vigoare, cu posibilitatea prelungirii, automate, pentru încă 10 ani. În România, Comisia Fulbright Româno - Americană le oferă cetăţenilor români burse de studiu şi de cercetare în universităţi de prestigiu din SUA, iar cetăţenilor americani burse de studiu şi de cercetare în universităţi româneşti de renume. Pentru cetăţenii români bursele se adresează studenţilor, la orice tip de program de studiu şi la specializări diverse, profesorilor, dar şi managerilor din mediul public şi privat. Până acum, inclusiv anul universitar 2013-2014, potrivit datelor, totalul beneficiarilor burselor Fulbright se ridica la 3.062, dintre care 2.020 români şi alţi 1.042 americani. Anual, iau parte la program aproximativ 10 profesori români şi tot atâţia americani, care predau si/sau participă la proiecte de cercetare. Tot aproximativ 10 studenţi americani şi români iau parte la programele Fulbright Student, vizând studii masterale, cercetare în diverse domenii sau predarea limbii engleze. Programul Fullbright este un program de schimburi culturale, ştiinţifice şi educaţionale, desfăşurat de SUA în toata lumea, încă din 1946, la iniţiativa senatorului William Fulbright. Programul este coordonat, în SUA, de către Biroul Afacerilor Culturale şi Educaţionale al Departamentului de Stat, se arată în comunicatul citat. Ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, se află, în perioada 20 - 24 octombrie, într-o vizită oficială în Statele Unite ale Americii. Ministrul face parte din delegaţia condusă de primul ministru Victor Ponta. Ponta – „Rectificarea bugetară ar putea fi discutată vineri şi săptămâna viitoare o aplicăm” Guvernul ar putea avea, vineri, o primă discuţie despre rectificarea bugetară pe care ar urma să o efectueze săptămâna viitoare, a declarat premierul Victor Ponta. Victor Ponta a arătat că ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, va discuta despre rectificarea de final de an şi despre bugetul pe 2014 cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional, care face o vizită la Bucureşti în perioada 22 octombrie - 5 noiembrie. Am discutat, înainte să plec (la Washington - n.r.), destul de mult şi cu Daniel Chiţoiu şi cu Liviu Voinea, de unde tăiem, de unde dăm. Aştept ca această discuţie să aibă loc şi cu partenerii noştri internaţionali şi, probabil că vineri, la şedinţa de Guvern, vom avea o primă discuţie, săptămâna viitoare adoptăm şi rectificarea. Bugetul trebuie să plece la Parlament la începutul lunii noiembrie, a precizat Victor Ponta. Ministrul transporturilor, Ramona Mănescu – „FMI a cerut finalizarea privatizării CFR Marfă până la 15 octombrie” Ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, a declarat că Fondul Monetar Internaţional (FMI) a cerut României ca privatizarea CFR Marfă să fie finalizată cel mai târziu la 15 octombrie. Acele 60 de zile din Hotărârea de Guvern erau prevăzute în scrisoarea-acord cu FMI. 60 de zile, dar nu mai târziu de 15 octombrie. A fost cerinţa FMI în scrisoare cu board-ul, a spus ministrul. Ramona Mănescu a adăugat că în cursul acestei zile va avea discuţii cu FMI pe tema privatizării CFR Marfă. La începutul acestei săptămâni, reprezentantul FMI pentru România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, a declarat că autorităţile române nu au avut niciun termen-limită pentru finalizarea privatizării CFR Marfă, astfel că şi-au îndeplinit obligaţiile asumate prin scrisoarea de intenţie. România şi-a îndeplinit obligaţiile din scrisoarea de intenţie, care au inclus iniţierea unui proces de privatizare a CFR Marfă. Există, de asemenea, un angajament ferm pentru transferul proprietăţii şi al controlului, dar nu a fost stabilit niciun deadline în acest sens, în condiţiile în care aceste lucruri depind de factori pe care Guvernul nu îi poate controla, a subliniat acesta. Oficialul FMI a precizat că este prea devreme pentru a spune dacă eşecul privatizării a fost cauzat de Guvern şi că autorităţile de la Bucureşti trebuie să continue procedura de privatizare. Ramona Mănescu – „Am demarat deja o noua procedură de privatizare a CFR Marfă” Ministrul Transporturilor Ramona Mănescu a declarat, miercuri, că a început, deja, o nouă procedură de privatizare a companiei de stat CFR Marfă. (Ziare) Da, se reia în acest an privatizarea, noi am reluat deja procedura, dar nu va gândiţi că asta înseamnă doar momentul licitaţiei, înseamnă şi pregătiri, cum ar fi alegerea unui nou consultant şi procedurile. Suntem într-un calendar pe care îl vom discuta şi azi cu FMI şi apoi în Guvern. În funcţie de calendar, vă vom anunţa când va fi licitaţia, dar nu ne grăbim, a spus Ramona Mănescu. Premierul Victor Ponta i-a cerut ministrul Transporturilor, pe 16 octombrie, să reia privatizarea CFR Marfă după ce prima procedură nu a fost finalizată cu succes. Săptămâna viitoare, Consiliul de Administraţie ar putea prelungi mandatul lui Heinzmann. Dan Pascariu este, deocamdată, membru în Consiliu Ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu a vorbit, miercuri, despre situaţia de la Tarom unde, după ce Adunarea Generală a Acţionarilor nu s-a mai ţinut marţi seară din cauza lipsei reprezentantului SIF Muntenia (0,09% din acţiunile Tarom), preşedintele Consiliului de Administraţie, Dan Pascariu, a rămas în funcţie, deşi surse instituţionale au precizat că acesta urma să fie demis. Am înţeles că săptămâna viitoare este programată o şedinţă a CA. Probabil că vor fi cooptaţi noii membri. Dacă săptămâna viitoare CA va decide prelungirea mandatului domnului Heinzmann, atunci dumnealui va rămâne şi nu vom mai avea niciun conflict. Domnul Pascariu este deocamdată în CA, a spus Mănescu. ALTE AUTORITĂŢI ŞI INSTITUŢII PUBLICE Curtea Constituţională a amânat pentru 14 noiembrie dezbaterea sesizării preşedintelui Băsescu privind Legea referendumului Curtea Constituţională a amânat, miercuri, pentru data de 14 noiembrie, analizarea sesizării preşedintelui privind neconstituţionalitatea modificărilor aduse Legii 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, prin care pragul de participare a fost redus la 30% din alegatorii înscrişi în liste. Şeful statului a trimis preşedintelui Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, în 21 septembrie, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, aminteşte Mediafax. Preşedintele Traian Băsescu a arătat în sesizare că legea este neconstituţională deoarece contravine dispoziţiilor articolului 1, alineatul 3 din Constituţie, potrivit cărora România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate. De asemenea, în sesizarea de neconstituţionalitate se arată că legea încalcă prevederile articolului 2, alineatele 1 şi 2 din Constituţie, prin care se stipulează că suveranitatea naţională aparţine poporului roman, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum şi că niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu. Traian Băsescu susţine că ar trebui ca legea să prevadă că pentru validarea referendumului este necesar un cvorum de 50%+1. In 29 mai, Camera Deputaţilor a adoptat, cu 221 de voturi pentru, 73 de voturi împotrivă şi două abţineri, proiectul de lege privind reducerea pragului de prezenţă la referendum la 30%. Iniţiativa legislativă, semnată de Valeriu Zgonea, Florin Iordache, Eugen Nicolicea şi Bogdan Ciuca, a modificat Legea referendumului în sensul reducerii pragului de prezenţă la acest tip de scrutin de la 50% la 30%, dar şi introducerea condiţiei unui vot de 25% din alegatori pentru validarea rezultatelor. PDL a sesizat la rândul sau Curtea Constituţională în legătură cu această lege. Modificarea Legii referendumului prin care se reduce la 30% pragul la referendum este constituţională în măsura în care nu se aplica referendumurilor organizate în decurs de un an de la data intrării în vigoare a legii, a decis, în 26 iunie, Curtea Constituţională. Preşedintele Curţii Constituţionale şi judecătorii CCR Daniel Morar şi Stefan Minea au formulat o opinie separată, la acel moment, în care au susţinut că prevederi din lege duc la înfrângerea suveranităţii şi la alterarea legitimităţii deciziilor. Cei trei judecători argumentau că definirea democraţiei se face ca guvernare de către şi pentru popor, ceea ce conduce la ideea ca guvernarea se face în numele unei majorităţi. Majorităţile trebuie să guverneze şi minorităţile trebuie să se exprime si, eventual să se opună. Democraţia trebuie să se manifeste în cadrul a două coordonate: pe de o parte, toţi cetăţenii care sunt afectaţi de o decizie trebuie să aibă şansa de a participa la luarea deciziei, fie în mod direct, fie prin reprezentanţi aleşi si, pe de alta parte, decizia finală trebuie să reflecte voinţa majorităţii cetăţenilor, manifestată direct sau mediat, argumentau judecătorii CCR, în opinia separată. De asemenea, ei susţineau că principiul majoritarii este singura consecinţă posibilă a modelului democratic. Preşedintele Traian Băsescu declara în iulie, răspunzând unei întrebări legate de decizia CCR privind Legea referendumului, că nu înţelege termenul de un an fixat de aceasta instituţie, precizând că acesta este greşit fixat. Curtea Constituţională nu a protejat procesul de revizuire a Constituţiei, care a început deja, a spus atunci Băsescu, menţionând că nu vrea să se înţeleagă că ar critica Curtea Constituţională. Consiliul Superior al Magistraturii ţine salariile secrete Consiliul Superior al Magistraturii refuză să facă publice salariile încasate de unii membri, deşi până anul acesta, la solicitările presei, cei de la CSM dădeau astfel de informaţii. Reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii invocă o clauză de confidenţialitate şi refuză să comunice remuneraţiile membrilor, informează România TV. Deşi majoritatea instituţiilor publice, inclusiv ministerele, au publicat pe site-uri salariilor celor angajaţi, cei de la CSM ignoră legea privind accesul liber la informaţii publice şi susţin că salariile sunt confidenţiale, invocând o decizie a Curţii Constituţionale din 2006. Curios este faptul că oficialii CSM dădeau până anul acesta informaţii referitoare la remuneraţiile membrilor, atunci când erau solicitate de presă. În anul 2012, unii dintre membrii Consiliului aveau salarii de până la 14.000 de lei. 23 de vameşi şi poliţişti de la Albiţa, urmăriţi penal Direcţia Naţională Anticorupţie informează că a fost începută urmărirea penală faţă 19 lucrători vamali şi 4 poliţişti de frontieră, cu gradul profesional de agent, care îşi desfăşoară activitatea în Punctul de Trecere al Frontierei Albiţa, judeţul Vaslui, pentru infracţiuni de corupţie în legătură cu transportul de mărfuri peste frontiera de est. Potrivit DNA, vameşii şi poliţiştii de frontieră sunt acuzaţi de infracţiuni de luare de mită şi trafic de influenţă. Procurorii au reţinut că în perioada mai-octombrie, în contextul desfăşurării activităţilor profesionale privind controlul poliţienesc/vamal asupra persoanelor care transportau colete spre şi dinspre Republica Moldova şi asupra mijloacelor de transport cu care acestea s-au deplasat, învinuiţii pretindeau şi primeau sume de bani (între 20 lei şi 50 euro) în schimbul permiterii tranzitării frontierei de est. În schimbul sumelor de bani pretinse şi primite, învinuiţii efectuau controale vamale formale ale coletelor care erau expediate prin tranzitarea României, din Italia spre destinatari din Republica Moldova sau dinspre Republica Moldova înspre Italia, fără să verifice coletele conform normelor vamale (cantitate, conţinut), precizează DNA. Procurorii DNA - Serviciul teritorial Iaşi au efectuat marţi dimineaţă 27 de percheziţii la domiciliul unor persoane şi la alte adrese din judeţele Iaşi şi Vaslui privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie referitoare la transportul de mărfuri peste frontiera de est, acţiuni similare fiind derulate şi în Republica Moldova de Centrul Naţional Anticorupţie. Într-un comunicat transmis marţi dimineaţă, DNA anunţa că procurorii anticorupţie şi ofiţeri ai Direcţiei Generale Anticorupţie desfăşoară cercetări într-o cauză penală complexă, instrumentată în comun cu Parchetul Naţional Anticorupţie şi Centrul Naţional Anticorupţie din Republica Moldova, în legătură cu fapte privind transportul de mărfuri peste frontiera de est. La acţiune, procurorii beneficiază de sprijinul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, Inspectoratului General al Poliţiei Române şi Serviciului Român de Informaţii. BNR - Trei sferturi din restanţele firmelor şi 70% din populaţia restanţieră au întârzieri peste un an Trei sferturi din valoarea creditelor restante al companiilor au întârzieri la plată mai mari de 365 de zile, cumulând 19,7 miliarde lei (4,5 miliarde euro), în timp ce peste 70% din persoanele fizice cu restanţe au întârzieri mai mari de un an sau stări de nerambursare multiple, potrivit BNR. Potrivit raportului asupra stabilităţii financiare publicat luni de Banca Naţională a României, nivelul relativ ridicat al ratei de neperformanţă este determinat şi de menţinerea în portofoliu a unei ponderi semnificative a debitorilor restanţieri, inclusiv a acelora care au demonstrat că au o probabilitate foarte scăzută de a mai plăti. De exemplu, în cazul portofoliului populaţiei, circa 70% din debitorii neperformanţi (care deţin fie credite imobiliare, fie credite de consum garantate cu ipoteci) se aflau în stare de nerambursare de mai mult de un an sau înregistraseră stări de nerambursare multiple (în iunie 2013), se spune în document. Autorii raportului notează că băncile au folosit pe scară relativ largă soluţii de restructurare/reeşalonare şi executare silită, dar eficienţa acestor tehnici de gestiune a creditelor neperformante a rămas până în prezent sub potenţial. Este posibil ca alte două soluţii folosite mai puţin de către bănci - cesiunea de creanţă şi anularea creanţelor - să aibă eficienţă mai bună în curăţarea bilanţurilor. Cel mai important efect pozitiv în cazul folosirii mai ample a soluţiilor menţionate ar fi cel de îmbunătăţire a imaginii sectorului bancar românesc, prin diminuarea stocului de active cu calitate scăzută. De exemplu, scoaterea din bilanţ a expunerilor neperformante generate de sectorul companiilor (prin cesiune de creanţă sau operaţiuni de anulare a creanţelor) ar diminua rata de neperformanţă aferentă acestui sector de la 23,4% (valoarea din august 2013) la 7,5%, se arată în raport. BNR explică faptul că respectiva scădere s-ar datora reducerii volumului mare de credite neperformante generate de debitori care au probabilitate scăzută de a-şi mai onora serviciul datoriei, întrucât creditele care au restanţe mai mari de 365 de zile însumează 19,7 miliarde lei, respectiv 74% din totalul creditelor neperformante înregistrate în august 2013. Ecartul între rata creditelor neperformante în lei şi valută s-a anulat în august 2013 (23,4% pentru lei, faţă de 23,5% pentru valută), comparativ cu nivelul de 4,3 puncte procentuale în decembrie 2011. În cazul populaţiei, rata de neperformanţă pentru creditele în valută s-a situat la 11,1% în iunie 2013 (faţă de 8,9% pentru cele în lei), în creştere cu 2,5 puncte procentuale faţă de decembrie 2011. Volumul creditelor neperformante în valută în cazul companiilor a înregistrat o creştere de 73,7% în perioada decembrie 2011 - august 2013 (faţă de 53% în cazul creditelor în lei în acelaşi interval). Ponderea creditelor în euro nou acordate populaţiei s-a redus considerabil în cazul creditelor de consum (de la 35,7% în anul 2011 la 10,3% în perioada decembrie 2011 - august 2013) şi într-o măsură mai mică în cazul creditelor pentru achiziţia de locuinţe (de la 97,8% în anul 2011 la 86,4% în aceeaşi perioadă). ACTUALITATE Şeful NATO - Construcţia scutului antirachetă va începe în România până la sfârşitul lunii octombrie Construcţia în România a sistemului de apărare antirachetă AEGIS, în conformitate cu proiectul scutului antirachetă în Europa, va începe până la sfârşitul lunii octombrie, a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, la Bruxelles, după reuniunea miniştrilor apărării din statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice. Într-o declaraţie de presă făcută pentru ziariştii ruşi înainte de începerea reuniunii, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice a afirmat, de asemenea, că scutul antirachetă din Europa va proteja până în 2018 întreaga populaţie a ţărilor membre ale NATO. „Considerăm ameninţarea unui atac cu rachetă ca fiind reală, de aceea avem nevoie de un sistem corespunzător de apărare. Până în anul 2018, acest sistem de apărare antirachetă va proteja întreaga populaţie a Europei şi a ţărilor membre ale NATO“, a afirmat Rasmussen, citat de agenţia Ria Novosti. Anders Fogh Rasmussen a insistat că scutul antirachetă are un caracter strict defensiv şi a propus Rusiei, ţară care consideră că acest sistem este îndreptat împotriva sa, să participe la acest proiect. Sistemul american de apărare antirachetă în Europa, despre care NATO şi SUA susţin că are drept scop contracararea ameninţărilor venite din partea Coreii de Nord şi Iranului, a fost o sursă constantă de nemulţumiri în relaţiile americano-ruse în ultimii ani. Discurs dur în plenul Parlamentului European Un eurodeputat PSD a atras atenţia că România nu este o ţară de mâna a doua şi că nu mai trebuie folosită de politicieni cinici şi fără imaginaţie care “caută să câştige voturi abordând retorica xenofobă”. Europarlamentarul Ioan Enciu a declarat în plenul PE că atrage atenţia „asupra faptului că România şi Bulgaria nu mai pot să fie ţinute la marginea spaţiului Schengen, ca nişte ţări de mâna a doua. România şi Bulgaria au respectat regula jocului, acum este vremea ca arbitrii să aplice regulile. România şi Bulgaria trebuie scoase de urgenţă de pe agenda campaniilor electorale în care politicieni cinici şi fără imaginaţie caută să câştige voturi abordând retorica xenofobă”. Europarlamentarul PSD a arătat că, în nenumărate rânduri, instituţiile europene au recunoscut faptul că România şi Bulgaria au îndeplinit cerinţele acquisului Schengen, însă până acum accesul celor două ţări a fost amânat fără argumente. Struan Stevenson, deputat în Parlamentul European – „RMGC dă un exemplu de responsabilitate corporativă” Biodiversitatea este o problemă destul de spinoasă a zilelor noastre. Dispariţia speciilor, schimbările climatice şi poluarea contribuie la distrugerea ecosistemului, iar acest lucru ar putea fi ireversibil. Europa şi-a propus mai multe ţinte pentru anul 2020, pentru a contracara efectele acestor factori asupra biodiversităţii. Una dintre soluţiile aplaudate de un membru al Parlamentului European este proiectul minier de la Roşia Montană. Struan Stevenson, membru al Parlamentului European şi Preşedinte al Intergrupului privind schimbările climatice, biodiversitatea şi dezvoltare durabilă, a lăudat, pe blogul său, proiectul de exploatare de la Roşia Montană, motivând că, în final, zona va fi reabilitată şi biodiversitatea va fi sporită prin eforturile de ecologizare. De asemenea, dezvoltarea economică reglementată în mod corespunzător poate menţine şi chiar spori biodiversitatea. Acest lucru este posibil mai ales în cazul industriilor extractive şi de exploatare, care sunt foarte conştiente de nevoia de transparenţă în dezvoltarea proiectelor de protecţie a mediului. Priviţi, spre exemplu, controversatul proiect de la mina de aur Roşia Montană din România, care ar putea crea peste 3.000 de locuri de muncă într-o zonă cu 80% şomaj. Au fost multe proteste cu privire la o eventuală poluare, împotriva daunelor aduse mediului şi pierderii biodiversităţii, dar compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), dornică să înlăture temerile, a depus eforturi considerabile şi a investit sume consistente pentru a produce un proiect eco-friendly, care respectă biodiversitatea, scrie Stevenson. Acesta mai notează că ”RMGC s-a angajat chiar să finanţeze refacerea completă a mediului de la mina de aur Roşia Montană, finanţând inclusiv un sistem de monitorizare pe termen lung a proiectului de reabilitare. În prezent, se estimează că costul de reabilitare completă a mediului s-ar ridica la peste 135 milioane dolari, dar aceste cifre vor fi actualizate anual de către experţi independenţi, pe o perioadă de 16 ani, cât va dura proiectul”. ”Acestea sunt genul de asigurări pe care oamenii le cer în cazul în care sunt realizate proiecte de extracţie la scară largă. Încă de la început, Roşia Montană Gold Corporation a pus în aplicare măsuri sau sau a venit cu propuneri să pună capăt poluării asociate în mod normal cu mineritul tradiţional, ale cărui origini pot fi găsite până la epoca romană. Îmbunătăţirea calităţii apei în regiune a devenit o prioritate-cheie pentru companie. De asemenea, RMGC doreşte să se asigure că proiectul va avea un impact minim asupra biodiversităţii în faza de construcţie şi va produce, de fapt, o reţea de sporire a biodiversităţii în timpul procesului de reabilitare a minei. Aceasta este un gen de responsabilitate corporativă după modelul căreia UE vrea să realizeze obiectivele privind biodiversitatea în 2020, încheie europarlamentarul. UE acordă României 1,3 miliarde de euro pentru reabilitarea căii ferate Craiova-Calafat şi a porturilor Ministerul Transporturilor are la dispoziţie 1,3 miliarde de euro, bani europeni, care vor fi utilizaţi pentru reabilitarea căii ferate Craiova-Calafat, investiţie de 400 milioane euro, şi pentru modernizarea celor 16 porturi dunărene şi maritime. În urma negocierilor purtate între reprezentanţii Comisiei Europene şi statele membre a fost convenit transferul a 10 miliarde euro din Fondul de Coeziune către Mecanismul Conectarea Europei (Conecting Europe Facility - CEF), în scopul accelerării procesului de finalizare a coridoarelor prioritare de transport situate pe reţeaua centrală TEN-T. Suma este dedicată statelor membre aflate sub incidenţa politicii de coeziune, iar alocarea care revine României este de aproximativ 1,3 miliarde euro, se arată într-un comunicat al Transporturilor. Ministerul Transporturilor are la dispoziţie 1,3 miliarde de euro pentru dezvoltarea de proiecte pe cele două coridoare care străbat România şi fac parte din direcţiile de dezvoltare prioritare ale Uniunii Europene, respectiv Coridorul Rin-Dunăre şi Coridorul Orient/Est-mediteraneean. În vederea demarării procesului de selecţionare a unor proiecte prioritare ce pot fi finanţate prin intermediul acestui nou instrument financiar, Ministerul Transporturilor a identificat mai multe variante de lucru, care urmează să fie confirmate prin intermediul Master Planului General de Transport, care va fi finalizat în februarie 2014, potrivit sursei citate. Unul dintre proiectele finanţate prin intermediul acestui program este reabilitarea căii ferate Craiova - Calafat, care asigură conexiunea cu podul Calafat – Vidin, parte a Coridorului Orient/Est-Mediteraneean. Studiul de fezabilitate a fost finalizat în anul 2012, iar valoarea totală a proiectului ajunge la 400 milioane euro. Restul sumei, până la 1,3 miliarde euro, vizează în primul rând modernizarea celor 16 porturi dunărene şi maritime. Investiţiile europene vor fi direcţionate către asigurarea canalului navigabil şi îmbunătăţirea infrastructurii intermodale, respectiv conexiuni feroviare mai rapide ale porturilor, astfel încât transporturile de mărfuri pe Dunăre să crească în viitorul apropiat cu 20% faţă de nivelul din 2010, a declarat în comunicat ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu. Noul program de finanţare Mecanismul Conectarea Europei (Conecting Europe Facility) se alătură Programului Operaţional Sectorial de Transport (POST), aflat acum în plină desfăşurare, mai arată ministerul. Kelemen Hunor - „Trebuie înfiinţată o universitate de stat în limba maghiară. Nimeni nu va fi mai sărac dacă va învăţa în limba maghiară într-un stat” Efectele comunismului vor dispărea din România când se va înfiinţa o universitate de stat în limba maghiară. Declaraţia a fost făcută de către fostul ministru al culturii Kelemen Hunor. Prezent la Oradea, Kelemen Hunor a susţinut o conferinţă de presă la sediul UDMR Bihor, şi a vorbit despre revoluţia din 1956, ce a însemnat aceasta pentru maghiari, dar şi pentru români. El a afirmat că numai prin înfiinţarea unei universităţi de stat maghiare România va scăpa de efectele comunismului. “Este adevărat că preşedintele Traian Băsescu a condamnat comunismul în Parlamentul României şi este adevărat că o parte din consecinţele comunismului au fost reparate, dar doar o parte. Au fost şi victime instituţionale, nu numai persoane fizice după 1956. Universitatea Babeş Bolyai a fost victima colaterală după revoluţia 1956 din Ungaria. Credem că toate consecinţele comunismului pot fi eradicate, pot fi puse în normalitate atunci când victimele instituţionale, instituţiile care au suferit şi au fost desfiinţate după această revoluţie din Ungaria vor fi repuse în funcţie. Până când universitatea de stat în limb maghiară nu va funcţiona comunismul va produce efecte”, a afirmat Kelemen Hunor O astfel de universitate ar putea fi înfiinţată printr-o legislaţie care să permit acest lucru. “Dacă a existat o astfel de instituţie care a fost victima comunismului trebuie înfiinţată o astfel de instituţie. Cum? Prin lege. Nimeni nu va fi mai sărac dacă există posibilitatea de a învăţa în limba maghiară într-un stat”, a mai spus Kelemen Hunor A recunoscut că prin înfiinţarea unei universităţi de stat în limba maghiară numărul studenţilor nu va creşte, dar consideră că este important studiul în limba maternă. “Va putea să înveţe în limba maternă mult mai bine, mult mai repede şi îşi dezvoltă personalitatea şi cariera mult mai repede. Plus pentru păstrarea identităţii trebuie să studieze în limba maternă. Eu învăţ limba română pentru că este limba oficială a statului şi dacă vreau să mă descurc în viaţă trebuie să învăţ limba română, dar dorinţa de a învăţa în limba maternă este dorinţa fiecărui om normal”, a punctat Kelemen Hunor.
Posted on: Thu, 24 Oct 2013 05:54:40 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015