Senatul României Direcţia presă, comunicare şi imagine REVISTA PRESEI - 5 NOIEMBRIE 2013 SENAT Relaţiile parlamentare Croaţia-România, discutate de Crin Antonescu şi Josip Leko Preşedintele Senatului României, Crin Antonescu, a avut luni o întrevedere cu Josip Leko, preşedintele Parlamentului Republicii Croaţia, ocazie cu care au discutat despre relaţiile parlamentare dintre cele două state şi perspectivele acestora ca membre ale Uniunii Europene. “Întâlnirile noastre la Zagreb şi la Bucureşti din ultima vreme sunt un excelent prilej pentru strângerea relaţiilor parlamentare şi din punctul acesta de vedere şi discuţiile pe care le-am avut la Zagreb, recent, şi discuţiile pe care le-aţi avut cu preşedintele Camerei (Camerei Deputaţilor - n.r.) astăzi şi le vom avea şi aici sunt un pas foarte hotărât pentru o excelentă relaţie parlamentară bilaterală. Pentru că am avut privilegiul de a reprezenta România la ceremoniile prilejuite de intrarea Croaţiei în Uniunea Europeană sunt bucuros să vă întâlnesc astăzi şi să vă ascult primele impresii ca ţară proaspăt membră a Uniunii, (...) să discutăm împreună despre perspective, despre lucrurile care ne stau în faţă în calitate de ţări ale UE, de ţări interesate în evoluţia şi dezvoltarea acestei construcţii politice”, i-a spus Crin Antonescu lui Josip Leko, la începutul întrevederii. Preşedintele parlamentului Croaţiei a reliefat importanţa încrederii pentru colaborarea parlamentară. “Nu este o frază politică să îmi exprima satisfacţia şi mulţumirea de a asculta şi de a discuta cu colegii noştri parlamentari din România, nu doar în domeniul relaţiilor bilaterale şi multilaterale, ci în domeniul mai multor iniţiative din cadrul Uniunii Europene. Pentru o colaborare fructuoasă este deosebit de important pentru statele noastre să lucrăm în domeniul încrederii. Pentru construirea încrederii este deosebit de importantă colaborarea parlamentară în ciuda faptului că cei din puterea executivă cred că acest rol le revine”, a spus Josip Leko. Crin Antonescu: Din punctul nostru de vedere este posibilă scăderea CAS cu trei puncte procentuale Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, luni, că este posibilă scăderea CAS cu 3 puncte procentuale. Din punctul nostru de vedere este posibilă (aplicarea scăderii cu 3 puncte procentuale a CAS — n.r.). Poziţia finală va fi înfăţişată după ultimele discuţii. (...) Nu dorim să scădem CAS crescând alte taxe şi impozite. Noi insistăm pe scăderea CAS pentru că împreună cu menţinerea cotei de 16% încercăm să dăm un impuls economiei româneşti. Trebuie să facem ceva în această privinţă pentru că altfel vom încerca în continuare să gestionăm resursele care există, să mai adăugăm, dar banii nu au de unde veni din altă parte decât dintr-o economie care începe să se mişte, a spus Antonescu, la Palatul Parlamentului. În ceea ce priveşte salariul minim, Antonescu a spus că acesta s-ar putea mări în două tranşe. Noi susţinem această mărire a salariului minim în două tranşe până la 1.000 lei, a precizat preşedintele PNL. De asemenea, Antonescu a mai afirmat că ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a avut de la PNL un mandat în legătură menţinerea cotei unice şi scăderea CAS în negocierile cu FMI. Domnul Chiţoiu, care a condus practic, a fost mandatat de premier să conducă aceste negocieri, mi-a dat toate informaţiile necesare. Cunosc toate aceste date. (...) Mandatul a fost dat în legătură cu cota unică şi în legătură cu scăderea cu 3 puncte procentuale, deocamdată a CAS. Este un mandat pe care domnul Chiţoiu l-a păstrat, l-a susţinut, şi pe care îl susţine în continuare, a explicat Antonescu. El a mai spus că declaraţiile sale referitoare la acordul cu FMI nu au pus în discuţie necesitatea de a derula, în continuare, acest acord. Aş vrea să mai precizez în ce au constat consideraţiile mele privitoare la acordul cu FMI. Ele nu au pus în discuţie necesitatea de a derula, în continuare, acest acord în care ne aflăm. Ele nu vin în contradicţie cu deciziile pe care le-am luat şi le-am susţinut şi în Parlament. Eu am discutat despre teza pe care o susţin şi pe care cred că o susţine oricine că nu este o mare bucurie, că nu e un semn de mare forţă economică să fii nevoit să ai un acord cu FMI. Aşa cum se întâmplă şi cu alte state aflate în dificultate economică, bugetară, vezi Grecia, Portugalia, şi România (este n.r.) într-o astfel de situaţie care nu-i de invidiat, ci din care este de dorit să ieşi atunci când poţi să o faci, atunci când economia s-a pus în mişcare şi este suficient de solidă ca să nu aibă nevoie de asistenţa FMI. Asta nu a însemnat şi nu înseamnă niciun atac la adresa FMI care este ca un fel de doctor. Eşti bolnav, te duci la doctor, dar asta nu înseamnă că trebuie să rămâi acolo pe toată viaţa, cu atât mai puţin un atac la adresa Guvernului care în condiţiile date, pe care nu le-a generat el, acest Guvern, nu acest Guvern a determinat economia românească să ajungă la mâna FMI, a mai spus preşedintele PNL. Reuniunea HIV/SIDA - provocări actuale şi priorităţi de acţiune, organizată la Senat Biroul Permanent al Senatului a aprobat, în şedinţa de luni, desfăşurarea în incinta instituţiei a reuniunii ““HIV/SIDA în România - provocări actuale şi priorităţi de acţiune”“, eveniment pe care Subcomisia pentru populaţie şi dezvoltare intenţionează să îl organizeze pe 26 noiembrie. Vicepreşedintele social-democrat al Senatului, Cristian Dumitrescu, a precizat, la finalul şedinţei Biroului Permanent, că, deşi organizarea acestui eveniment a fost aprobată, nu a fost însă rezolvată şi problema sălii în care se vor purta discuţiile. “Evenimentul va avea drept scop examinarea evoluţiilor recente ale situaţiei epidemiologice generale şi a impactului lor social şi economic şi identificarea priorităţilor de acţiune, inclusiv a demersurilor pentru adoptarea, în cel mai scurt timp, a unei noi strategii naţionale în domeniu. Reuniunea este programată în perioada premergătoare manifestărilor care vor marca Ziua Mondială de Luptă împotriva HIV/SIDA, 1 decembrie”, se arată în documentul înaintat spre aprobare conducerii Senatului. Potrivit sursei citate, cheltuielile aferente evenimentului ar urma să fie suportate din bugetul Senatului. Valoarea estimată este de 800 lei. Senatul va organiza o şedinţă de plen pe teme de justiţie Biroul Permanent al Senatului a decis, în şedinţa de luni, organizarea, la solicitarea preşedintelui Senatului, Crin Antonescu, a unei şedinţe de plen dedicată Justiţiei, fără însă a stabili şi o dată exactă. “Am avut o discuţie informală cu privire la reluarea solicitării preşedintelui Senatului şi am hotărât să organizăm o dezbatere pe teme de justiţie, urmând ca în una dintre şedinţe sau în şedinţa viitoare să ne fie prezentată o formulă de dezbatere, subiectul care va fi luat în discuţie, ce teme vor fi prezentate plenului. Vom avea, aşadar, această dezbatere pe teme de justiţie la solicitarea preşedintelui Senatului”, a spus vicepreşedintele social-democrat al Senatului, Cristian Dumitrescu. Nagy Mihai Zoltan, validat în funcţia de vicepreşedinte al ICR Plenul Senatului l-a validat luni pe Nagy Mihai Zoltan în funcţia de vicepreşedinte al Institutului Cultural Român (ICR). În favoarea acestuia s-au exprimat 84 de senatori, împotrivă au votat şapte şi 20 s-au abţinut de la vot. Votul a fost secret, electronic, fiind vorba de o numire. Potrivit Regulamentului, în astfel de situaţii este nevoie de votul majorităţii senatorilor prezenţi. Candidatul propus de UDMR pentru această funcţie a primit, în data de 29 octombrie, un aviz favorabil şi din partea senatorilor din Comisia pentru cultură şi din cea pentru politică externă. De asemenea, în data de 8 octombrie, plenul Senatului l-a validat şi pe Liviu Sebastian Jicman, propunerea PNL, pentru cealaltă funcţie de vicepreşedinte al Institutului. Parlamentarii români, în vizită oficială în Republica Moldova O delegaţie a Parlamentului României va efectua în perioada 5 – 6 noiembrie o vizită oficială în Republica Moldova, unde este programată a treia reuniune a Comisiei Comune pentru Integrare Europeană (CCIE) dintre Parlamentul Republicii Moldova şi Parlamentul României. Delegaţia, condusă de co-preşedintele CCIE, senatorul Florin Constantinescu, este compusă din: vicepreşedintele CCIE, deputatul Constantin Adăscăliţei, secretarul CCIE, senatorul Ionel Agrigoroaei, precum şi senatori Nelu Tătaru şi Dan Mihai Marian şi domnii deputaţi Ovidiu Cristian Iane şi Mugurel Cozmanciuc. Delegaţia va fi însoţită de ambasadorul României în Republica Moldova Marius Lazurcă. Programul vizitei delegaţiei cuprinde şi o serie de întrevederi cu înalţi reprezentanţi ai instituţiilor din Republica Moldova, printre care domnul Igor Corman, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, domnul Oleg Efrim, Ministru al Justiţiei, domnul Octavian Calmîc, Viceministru al economiei, doamna Maia Sandu, Ministru al Educaţiei, domnul Iulian Groza, Viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova. De asemenea, delegaţia va participa la o serie de întâlniri cu reprezentanţi ai mediului de afaceri şi cu investitori români din Republica Moldova. Traian Igaş la Adunarea Generală a Statelor părţi la Convenţia Patrimoniului Mondial Senatorul Traian Igaş, preşedintele Comisiei permanente comune a Parlamentului pentru relaţia cu UNESCO, va participa, în perioada 18 - 21 noiembrie, la Adunarea Generală a Statelor părţi la Convenţia Patrimoniului Mondial, care se va desfăşura la Paris, a aprobat luni Biroul Permanent al Senatului. “Acesta reprezintă un moment foarte important din cadrul Conferinţei Generale a UNESCO, deoarece vor fi organizate alegeri pentru Comitetul Patrimoniului Mondial, iar România este una din ţările candidate. În plus, se va stabili strategia globală pentru o Listă a patrimoniului mondial echilibrată, reprezentativă şi credibilă. Pentru asigurarea unei bune reprezentări a intereselor naţionale la nivelul UNESCO, a fost redactat un Memorandum guvernamental, avizat de către Titus Corlăţean, ministrul Afacerilor Externe, şi aprobat de către premierul Victor Ponta”, se arată într-un memorandum intern luat în discuţie de Biroul Permanent. În perioada 5 - 21 noiembrie are loc la Paris cea de-a 37-a sesiune a Conferinţei Generale a UNESCO. Foştii diplomaţi vor beneficia lunar de indemnizaţie Plenul Senatului a adoptat, în şedinţa de luni, Ordonanţa nr. 96/2013 privind acordarea de drepturi unor membri ai Corpului diplomatic şi consular al României care prevede crearea unei noi instituţii judiciare - indemnizaţia diplomatică - care se acordă, lunar, foştilor diplomaţi care la finele lunii august 2010 erau pensionari. Indemnizaţia este acordată pentru activitatea acestora desfăşurată în interesul României, în condiţii grele, vătămătoare, de uzură fizică şi psihică. În proiectul de lege se precizează faptul că membrii Corpului diplomatic şi consular al României, cu o vechime neîntreruptă de cel puţin 15 ani în Ministerul Afacerilor Externe, care la data de 31 august 2010 erau pensionari, pot beneficia de o indemnizaţie diplomatică în cuantum lunar de maximum 3.571 lei. Indemnizaţiile diplomatice se pot acorda pentru un număr maxim de 250 de persoane. Condiţiile de acordare de către MAE, precum şi cuantumul indemnizaţiei diplomatice se stabilesc prin ordin al ministrului de Externe, se arată în proiectul de lege. Indemnizaţia diplomatică este supusă impozitului pe venit, iar plata acesteia se realizează din bugetul aprobat Ministerului Afacerilor Externe. Proiectul a fost aprobat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, cu 69 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă şi 14 abţineri. Senatorul Sorin Bota propune ca românii să mai aibă încă 3 zile libere - Luminaţia, Boboteaza şi Sfântul Ioan Senatorul PSD Sorin Bota a iniţiat un proiect de lege pentru completarea Codului muncii în care propune declararea a încă trei zile libere. “Ziua Morţilor (Luminaţia), sărbătorită la 1 noiembrie în fiecare an, cu precădere în zona Transilvaniei, dar şi în alte părţi ale ţării. Ziua de 1 Noiembrie este declarată zi nelucrătoare în mai multe ţări civilizate din vestul Europei, Botezul Domnului (Boboteaza), dar şi ziua de Sfântul Ioan Botezătorul (6 şi 7 ianuarie), considerate cele mai semnificative şi importante sărbători creştine după Naşterea Domnului (Crăciunul) şi Învierea Domnului (Paştele)”, arată senatorul într-un comunicat de presă. Un alt proiect legislativ iniţiat de Bota se referă la promovarea produselor agroalimentare locale în supermarketuri. Proiectul de act normativ prevede ca supermarketurile cu spaţii de desfacere de peste 50 mp să fie obligate să aloce un spaţiu de 10% din suprafaţa şi fondul de marfă, produselor romaneşti provenite din judeţul în care acestea îşi desfăşoară activitatea. Proiectele de lege urmează să fie depuse la Parlament în perioada următoare, adaugă sursa citată. Senatorul Florinel Dumitrescu a demisionat din PP-DD şi s-a alăturat PSD Senatorul de Teleorman Florinel Dumitrescu şi-a anunţat, luni, în debutul şedinţei plenului Senatului, demisia din grupul PP-DD. Acesta urmează să activeze în viitor în cadrul grupului senatorial al PSD. În urma demisiei lui Florinel Dumitrescu, grupul senatorilor PP-DD condus de Haralambie Vochiţoiu numără 13 membri, dintre care unul afiliat - Valer Marian. Grupul PSD, condus de Ilie Sârbu, are acum 71 de senatori. CAMERA DEPUTAŢILOR Un forum economic va fi organizat anul viitor, la Zagreb, a anunţat luni preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea “Am stabilit împreună cu domnul preşedinte al Parlamentului croat ca anul viitor, împreună cu cei doi ambasadori, să organizăm un forum economic la Zagreb. România, Parlamentul României, Camera Deputaţilor se vor implica activ în acest proces. Vizita preşedintelui parlamentului Croaţiei este începutul unei colaborări fructuoase la nivelul diplomaţiei parlamentare în consolidarea relaţiilor dintre cele două state”, a afirmat Zgonea, după întâlnirea cu preşedintele Parlamentului croat, Josip Leko, de la Palatul Parlamentului. În context, el a mai spus că ambele părţi au stabilit ca la nivelul tuturor instituţiilor europene să înceapă să se lucreze împreună, să îşi armonizeze opiniile. “Rolul minorităţilor naţionale este unul foarte important, atât cel al minorităţii croate din România, cât şi cel al minorităţii româneşti din Croaţia, sunt adevărate punţi vii între cele două state, sunt cei mai buni ambasadori culturali într-un stat şi în altul. Am estimat interese identice cu referire la colaborarea între cele două parlamente, cred că este o resursă politică insuficient folosită, mai ales când e vorba de grupul de prietenie. Croaţia are nevoie de experienţa României cu privire la activitatea Parlamentului în interiorul Uniunii Europene”, a spus, la rândul său, preşedintele Parlamentului croat, Josip Leko. Preşedintele Zgonea nu crede în criticile comisarului Reding la adresa României: E o traducere eronată Valeriu Zgonea neagă faptul că Viviane Reding, comisarul european pentru Justiţie, ar fi făcut comentarii negative la adresa României, scrie Agerpres. Totuşi, Reding a afirmat, într-un interviu acordat unui ziar german, că România se află printre ţările în care statul de drept nu este respectat sau este chiar pus sub semnul întrebării. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat luni că Viviane Reding, comisarul european pentru Justiţie, nu a făcut comentarii negative la adresa României, afirmaţiile acesteia fiind traduse eronat. Doamna Reding a avut un interviu pe altă temă, o altă abordare strictă în funcţia pe care a avut-o de comisar după atâţia ani de zile. A făcut o treabă bună, eu am o relaţie foarte bună cu ea, nu a spus nimic de România şi nici nu a făcut comentarii negative la adresa României. E o traducere eronată (...) pe care aţi preluat-o toţi. Eu ştiu despre ce este vorba şi ştiu cum este interviul făcut de domnia sa într-un ziar german şi vă rog să traduceţi aşa cum trebuie contextul. E o discuţie pe care domnia sa a avut-o cu privire la instrumentele pe care Comisia Europeană le are şi cu privire la acea opţiune nucleară în cazul în care în anumite state există derapaje de la statul de drept, a spus Zgonea, la Palatul Parlamentului. El a adăugat că în România nu au fost şi nu sunt derapaje de la statul de drept, iar, în această perioadă importantă, presa ar trebui să nu încerce să aducă în opinia publică teme false care ne pot slăbi ca stat european. În momentul în care discutăm despre viitorul ciclu financiar 2014 — 2020 şi încercăm să negociem cu toate instituţiile noastre o nouă funcţie de comisar european puternică pentru România vă rog să fim foarte atenţi de acum înainte şi la nivelul comisarilor europeni care sunt oameni politici vor apărea abordări aparţinând grupurilor din care fac parte, fie cel social—democrat, fie cel popular, aşa cum este opinia doamnei Reding, a mai spus preşedintele Camerei Deputaţilor. Într-un interviu acordat publicaţiei Die Zeit, comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding, a menţionat România şi Ungaria printre ţările în care statul de drept nu este respectat sau este chiar pus sub semnul întrebării. Renate Weber - Opţiunea nucleară pe Justiţie, o prostie Europarlamentarul PNL Renate Weber a comentat declaraţiile comisarului european pe Justiţie, Viviane Reding, care spusese că mai multe ţări europene, nominalizând doar România şi Ungaria, au probleme cu respectarea statului de drept şi că trebuie inventate măsuri intermediare de sancţionare, nu doar opţiunea nucleară, adică suspendarea dreptului de vot al acelui stat în UE. (Ziare) Weber a spus că presa din România exagerează şi că România nu e singura ţara cu probleme. Ea a criticat şi formula folosita de Reding, cea privind opţiunea nucleară, considerând că e o prostie. Presa din România are o plăcere fie în a arăta numai ce e rău în România, fie de a ne autovictimiza. Doamna Reding a vorbit, în general, iar apoi, când a fost întrebată la ce ţări se referă, dacă se refera la România şi Ungaria, răspunsul ei a fost: “da, dar nu numai ele. De ce presa din România a prezentat că doamna Reding s-a referit doar la România, nu ştiu”. Nu doamna Reding a singularizat România, presa a făcut-o, ne-a declarat Weber. Ea consideră, în ciuda a ceea ce spune Reding, că mai sunt multe sancţiuni intermediare până la aşa-numita sancţiune nucleară şi dă ca exemplu cazul Ungariei, în care Parlamentul European a adoptat o rezoluţie în care critică derapajele de la democratie ale guvernului Viktor Orban. De precizat e, însă, că acel raport are doar o valoare simbolică, nu e o sancţiune în sine, şi a fost adoptat de PE, nu are legătură cu Comisia Europeană.Formula cu “opţiunea nucleară” mi se pare o prostie să o formulăm în felul acesta. Cine stă şi citeşte tratatul Uniunii Europene vede că sunt diferite etape intermediare până să ajungi la formula aceea de sancţionare prin interzicerea votului unei ţări. Doamna Reding, dacă este atât de deschisă, ar fi trebuit să ne spună cum vede rezoluţia Parlamentului European după problemele din Ungaria, după ce a fost aprobată în plen raportul Tavares. Parlamentul a avut o abordare suficient de dură, în condiţiile în care Comisia Europeană a fost mai degrabă foarte slabă. Comisia Europeană nu poate să aibă alte sancţiuni decât cele pe care i le permite tratatul. Ameninţarea cu “bomba nucleară” din tratat e o sancţiune, dar până acolo există nişte stagii care trebuie avute în vedere, a comentat Weber. PDL va depune o moţiune simplă privind situaţia economiei naţionale PDL va depune săptămâna viitoare, la Camera Deputaţilor, o moţiune simplă privind situaţia economiei naţionale, a anunţat luni deputatul PDL Gheorghe Ialomiţianu, la finalul şedinţei BPN al partidului. Considerăm că se impune o discuţie serioasă în Parlament pe probleme foarte importante, şi anume situaţia economică, golul imens în buget şi situaţia locurilor de muncă. Teama noastră este că USL va breveta în continuare acelaşi model utilizat şi în 2013, şi anume creşterea impozitelor şi taxelor pentru a acoperi incompetenţa acestui guvern şi furtul de la bugetul de stat, a precizat Gheorghe Ialomiţianu, fost ministru al Finanţelor, într-o conferinţă de presă. El a mai spus că PDL doreşte ca membrii Guvernului să vină în faţa Parlamentului cu răspunsuri foarte clare privind redresarea economiei, bugetul pe 2014 şi modul în care consideră că vor fi create locuri de muncă. Gheorghe Ialomiţianu a fost întrebat despre felul în care se vor mobiliza parlamentarii PDL pentru a fi prezenţi la dezbaterea acestei moţiuni simple având în vedere numărul redus al acestora la ultima moţiune simplă dezbătută în Parlament. Toţi cei care n-au avut nişte motive întemeiate au fost prezenţi la discutarea moţiunii (anterioare - n.r.). Sper că nu vreţi să aducem oameni din spital, sunt situaţii şi situaţii, a spus Ialomiţianu. GUVERN Premierul Victor Ponta - Angajarea răspunderii se face doar pe legea descentralizării până la 20 noiembrie Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că Guvernul îşi va angaja răspunderea doar asupra proiectului de lege privind descentralizarea, până la 20 noiembrie cel mai târziu. Întrebat de ce s-a luat această decizie în condiţiile în care vicepremierul Liviu Dragnea anunţase că angajarea răspunderii va implica pe lângă descentralizare şi modificarea legii administraţiei publice şi a legii funcţionarului public, Ponta a invocat existenţa unei decizii a Curţii Constituţionale care prevede că angajarea se face pe o lege. Ponta a mai spus că Guvernul îşi va angaja răspunderea pe proiectul descentralizării până în data de 20 noiembrie cel mai târziu. Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, la Sibiu, că în jur de 15 noiembrie Guvernul îşi va asuma răspunderea pe Legea descentralizării, astfel încât bugetul pentru 2014 să fie construit ţinându-se cont de finanţarea structurilor care trec de la ministere la autorităţile locale. Ponta a anunţat, recent, că proiectul legii descentralizării va fi adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului, în noiembrie, înainte de aprobarea bugetului pe anul 2014, dacă va exista susţinerea majorităţii. Ulterior, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunţat că Uniunea ar susţine proiectul Ministerului Dezvoltării Regionale privind descentralizarea, cu unele modificări, mai ales referitoare la buget. Guvernul a negociat cu FMI majorare salarială de 3-4% pentru profesori debutanţi şi medici rezidenţi Guvernul a negociat cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru anul viitor o majorare salarială cuprinsă între 3-4% pentru profesori debutanţi şi medici rezidenţi, pentru celelalte categorii bugetare o astfel de creştere depinzând de veniturile existente, au declarat surse oficiale. Delegaţia FMI a venit, luni seara, la Palatul Victoria, pentru o ultimă discuţie cu premierul Victor Ponta. Prim-ministrul a declarat, la finalul negocierilor, că se va lua în calcul creşterea salariului minim, la 850 de lei, de la 1 ianuarie, şi la 900 de lei, de la 1 iulie 2014. Precizările premierului au fost făcute după discuţiile purtate cu reprezentanţii Comisiei Europene, ai FMI şi ai Băncii Mondiale. Referitor la salariul minim, vom lua în calcul creşterea acestuia la 850 de lei de la 1 ianuarie, şi la 900 de lei de la 1 iulie. Avem un fond de creştere a salariilor în domeniul bugetar. Va fi o creştere ţintită în anumite domenii. Vom vedea care este gradul cu care vor creşte salariile profesorilor debutanţi şi ale medicilor rezidenţi, a afirmat Victor Ponta. Titus Corlăţean - Muncim pentru o decizie favorabilă la Schengen în decembrie Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat că preşedinţia lituaniană a UE a înscris subiectul aderării României şi Bulgariei la Schengen pe agenda Consiliului JAI din decembrie, când ar fi legitim să se ia o decizie favorabilă. Preşedinţia lituaniană a UE a înscris cu mai multe luni în urmă ca proiect de decizie pentru Consiliul JAI din decembrie chestiunea aderării României şi Bulgariei. Muncim în continuare pentru ca acest proiect, posibil cu două trepte, să rămână valabil în decembrie, a precizat şeful diplomaţiei, duminică, la Realitatea TV. Ministrul Corlăţean a mai spus că, în acest sens, va conta foarte mult ce se întâmplă la Berlin (unde se poartă negocieri între CDU şi SPD pentru formarea unui guvern - n.r.), dar că discuţiile dintre premierul Victor Ponta şi cancelarul Angela Merkel au ajutat în a se înţelege mai bine anumite aspecte. Evident că ne dorim (aderarea la Schengen - n.r.) în decembrie, pentru că este o chestiune legitimă pentru România. Dacă nu se va întâmpla acest lucru, nu există alternativă decât a continua eforturile pentru aderarea la Spaţiul Schengen, a precizat ministrul Afacerilor Externe. Titus Corlăţean a fost de asemenea întrebat despre declaraţii recente ale vicepreşedintelui CE Viviane Reding, comisar european pentru Justiţie. Reding a declarat pentru săptămânalul Die Zeit că este nevoie de o nouă modificare a tratatelor europene, mai ales în ceea ce priveşte protejarea statului de drept. În prezent, dacă un stat membru încalcă statul de drept, noi avem la dispoziţie o singură posibilitate de sancţionare, «opţiunea nucleară»: putem retrage ţării respective dreptul de vot, a precizat vicepreşedintele CE. Reding a spus că UE are nevoie şi de alte opţiuni, întrucât există un număr de state membre în care statul de drept este ameninţat sau pus sub semnul întrebării. Întrebată dacă se referă la România şi Ungaria, Viviane Reding a spus că da, dar nu numai. Titus Corlăţean a opinat că oficialul european s-a referit, din perspectiva domniei sale, la situaţia politică de anul trecut. Până una, alta (...) există alegeri europene, la care inclusiv comisarii se pare că sunt extrem de interesaţi, inclusiv doamna Reding, aşa că mai citim aceste declaraţii şi din această cheie, a mai spus el. Ministrul Titus Corlăţean - Să nu-şi imagineze nimeni că Executivul nu se va angaja, potrivit competenţelor, în acţiunile de politică externă Executivul se va angaja, în măsura competenţelor, în acţiunile de politică extern, a declarat şeful diplomaţiei române, Titus Corlăţean. El a făcut această afirmaţie în calitate de participant la consultările referitoare la acordul de cooperare dintre Preşedinţie şi Guvern, în contextul în care preşedintele Traian Băsescu i-a reproşat premierului Victor Ponta că a încălcat acordul în mai multe domenii, inclusiv cel al politicii externe. Întrebat la Realitatea TV dacă premierul îi va cere mandat preşedintelui pentru fiecare vizită externă, Corlăţean a răspuns: “Să nu-şi imagineze nimeni că un un Guvern al României, un prim-ministru sau miniştrii nu se vor angaja potrivit competenţelor constituţionale în acţiunile de politică externă”. Pe de altă parte, Corlăţean a afirmat că termenul de “coabitare” este impropriu în România, arătând că “n-avem, din păcate, rădăcinile culturale şi politice franceze pentru a înţelege în sens real şi de a pune în practică această instituţie”. “Vorbim de un acord de cooperare-colaborare interinstituţională care, dincolo de criticile dintr-o parte şi din alta, inclusiv în cadrul coaliţiei USL, este un acord important pentru că stabilitatea în România este cheia succesului României din punct de vedere politic, european, regional şi economic”, a afirmat Titus Corlăţean. Liviu Dragnea - Schimbarea destinaţiei imobilelor, a porturilor se va face doar prin Hotărâre de Guvern Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat, luni, că are în vedere să introducă în proiectul privind descentralizarea o prevedere potrivit căreia schimbarea destinaţiei unui imobil să se poată face prin hotărâre de Guvern. Nu poate fi înstrăinat niciun teren, pentru că orice imobil care se transferă prin această lege (proiect de lege privind descentralizarea - n.r.) îşi păstrează obligatoriu destinaţia. E vorba nu numai de porturi, ci de orice imobil mic, mare, teren, clădire, bază sportivă, tabără, a spus Dragnea. El a admis totuşi că schimbarea destinaţiei imobilelor este permisă în actuala formă a proiectului în situaţii bine fundamentate. Nu va fi permisă schimbarea destinaţiei (imobilelor - n.r.) decât în situaţii bine fundamentate şi ne gândim să introducem în lege «prin hotărâre de Guvern», ca să avem siguranţă foarte mare, a spus Dragnea. Vicepremierul a făcut aceste afirmaţii cu referire la amendamentul pe care PDL i l-a transmis pe fond şi care priveşte descentralizarea porturilor. Dragnea a spus că principala observaţie de fond pe care PDL a ridicat-o cu privire la proiectul descentralizării o reprezintă transferul porturilor şi a precizat că această discuţie va fi finalizată în perioada următoare. Liviu Dragnea a admis că există şi argumente potrivit cărora porturile nu ar trebui transferate către autorităţile locale. Ca să nu se transfere, prima condiţie ar fi ca porturile să arate foarte bine şi să fie zone de dezvoltare economică, ori porturile nu sunt în situaţia asta. Nefiind transferate ca şi proprietate a terenurilor la consiliile locale, acestea nu ar putea depune proiecte pentru finanţare europeană, a spus Dragnea, care a susţinut că, odată transferate, porturile pot deveni surse de dezvoltare pentru zonele respective. În ceea ce priveşte finanţarea porturilor, Dragnea a spus că această problemă merită discutată. Cristian Socol a devenit consilier onorific al premierului. Se va ocupa cu reforma fondului de contragarantare Cristian Socol a fost numit consilier onorific al primului-ministru Victor Ponta, fiind eliberat din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei premierului. El ar urma să se ocupe de reformarea Fondului Român de Contragarantare. Potrivit unor decizii ale premierului publicate în Monitorul Oficial, Cristian Socol se eliberează din funcţia de consilier de stat şi i se acordă calitatea de consilier onorific al primului-ministru. Activitatea lui Cristian Socol în noua calitate este neremunerată, se arată în decizie. Fondul Român de Contragarantare are ca scop îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la credite şi stimularea activităţii economice a acestora. Cristian Socol a acceptat propunerea ţinând cont de neregulile descoperite recent de Corpul de Control al premierului la nivelul instituţiei, care demonstrează necesitatea implicării directe a unui specialist de înalt nivel în gestionarea activităţii pentru stimularea eficientă a IMM-urilor. Pentru a nu fi în dezacord cu statul Fondului Român de Contragarantare, care este o instituţie financiar-bancară, Cristian Socol îşi va păstra titulatura de consilier onorific al premierului, fiind în continuare implicat în activitatea guvernamentală. Săptămâna trecută, Corpul de Control al Prim-ministrului a lansat o sinteză a raportului privind verificările efectuate la Fondul Român de Contragarantare, care arată că există probleme privind eludarea îndeplinirii obiectului de activitate, excesul de salarizare, înregistrarea cheltuielilor de protocol, despăgubirea ilegală acordată unui membru al Consiliului de supraveghere, atestarea unor date necorespunzătoare şi o posibilă situaţie de conflict de interese. Corpul de Control, ca urmare a descoperirii unor indicii privind săvârşirea unor posibile fapte de natură penală, a anunţat că va sesiza organele abilitate şi PÎCCJ pentru demararea unei anchete oficiale şi stabilirea existenţei infracţiunilor sau a vinovăţiei membrilor vizaţi ai instituţiei. Fondul Român de Contragarantare a fost înfiinţat ca societate pe acţiuni, instituţie financiară specializată, având ca acţionari statul român, reprezentat de Minsiterul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi Fundaţia Post-Privatizare, persoană juridică română, constituită în vederea sprijinirii şi dezvoltării sectorului privat din România, conform Memorandumului de înţelegere încheiat între Guvernul României, Comisia Comunităţii Europene şi BERD, semnat la data de 6 iulie 1995. Fondul are drept scop îmbunătăţirea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii, definite potrivit legii, la finanţare prin preluarea unei părţi din riscul asumat de fondurile de garantare. Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, va efectua o vizită oficială în Slovenia Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, va efectua marţi o vizită oficială în Republica Slovenia, la invitaţia omologului său Karl Erjavec. Corlăţean se va întâlni şi cu preşedintele Borut Pahor, premierul Alenka Bratusek şi cu preşedintele Adunării Naţionale, Janko Veber. Discuţiile vor prilejui un schimb de opinii pe temele de interes major ale agendei europene: coordonarea în cadrul UE, combaterea efectelor crizei economice, viitorul Europei, politica de extindere, Balcanii de Vest, summit-ul de la Vilnius privind Parteneriatul Estic, securitatea energetică, precum şi pe subiecte ale agendei internaţionale, potrivit comunicatului MAE. Ministrul Titus Corlăţean va participa şi la conferinţa cu tema Doing business în Romania and Beyond, găzduită de Camera de Comerţ şi Industrie a Sloveniei, la care vor lua parte reprezentanţi ai mediului de afaceri din cele două ţări. Discuţiile vor explora condiţiile economice şi oportunităţile din România, parteneriate pe terţe pieţe, domeniile prioritare şi măsurile de creştere şi relansare economică pentru Europa Centrală şi de Est. Guvernul introduce o acciză de 7 eurocenţi la litrul de carburant Guvernul va introduce o acciză de 7 eurocenţi la litrul de carburant, fie benzină, fie motorină, banii astfel colectaţi urmând să fie vărsaţi într-un fond special destinat investiţiilor în infrastructura rutieră. Premierul Victor Ponta a anunţat că acciza va fi de 0,7 cenţi pe litru, dar consilierul premierului, Mirel Palada, a revenit ulterior şi a precizat că acciza va fi de 7 cenţi pe litru. Premierul a susţinut că banii colectaţi vor fi vărsaţi în Fondul special pentru marile proiecte de infrastructură rutieră. Săptămâna trecută, premierul Ponta a anunţat că Guvernul analizează posibilitatea introducerii unei anumite taxe pe preţul benzinei şi al motorinei, pentru suplimentarea fondurilor necesare construcţiei de infrastructură rutieră. Fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu declara recent că a găsit soluţia prin care în România să existe fonduri suplimentare pentru construirea mai multor kilometri de autostradă, şi anume mărirea accizei la carburant cu 10 eurocenţi şi taxarea pe distanţă a traficului greu. Ministerul Culturii dă în judecată un sculptor plătit cu 10 milioane lei pentru o statuie care nu a fost livrată Ministerul Culturii îl dă în judecata pe sculptorul Florin Codre pentru a recupera fie cele 10 milioane lei plătite artistului pentru realizarea monumentului Marii Uniri din Arad, fie lucrarea, potrivit Primăriei Arad. Sculptorul a încasat banii, însă nu a predat lucrarea şi nici nu mai este de găsit, susţine municipalitatea. Artistul este abonat la lucrări publice, acesta încasând de la stat câteva zeci de milioane de lei. Primăria Municipiului Arad a fost informată oficial că Ministerului Culturii apelează la instanţă pentru a-l obliga pe sculptorul care a câştigat concursul de realizare a monumentului Marii Uniri să livreze lucrarea sau să restituie premiul de 10 milioane de lei plătit din bani publici. În urma notificărilor transmise autorului, Ministerul Culturii a demarat acţiune în instanţă în vederea recuperării lucrării Monumentul Marii Uniri de la 1918 sau a sumei alocate pentru realizarea acesteia, se arata în înştiinţarea semnată de secretarul de stat Radu Boroianu, responsabil al Direcţiei Patrimoniu Cultural, se arată în comunicatul Primăriei Arad. Istoria Monumentului Marii Uniri pare desprinsă din teatrul absurd. E bine că, totuşi, reprezentanţii guvernului s-au trezit în sfârşit să reacţioneze. Dar este greu de înţeles cum pot să-i privească în ochi pe arădeni şi pe toţi românii după modul iresponsabil în care au neglijat acest proiect de interes naţional. Este un eşec incalificabil, au ajuns, practic, în situaţia de a declara pierdut Monumentul Marii Uniri, este o ofensă fără margini adusă României şi istoriei poporului român, a declarat primarul Municipiului Arad, Gheorghe Falcă. Iniţiativa ridicării în Arad a unui monument reprezentativ dedicat Unirii de la 1 Decembrie 1918 a apărut în primii ani după Marea Unire, fiind relansată în anul 2003 prin reînfiinţarea Asociaţiei pentru Ridicarea Monumentului Marii Uniri. Asociaţia a şi organizat, de altfel, un concurs naţional pentru proiectul artistic. Ministerul Culturii a scos, însă, din buget fondurile pentru finanţarea acestuia şi a organizat un alt concurs, care a fost jurizat fără consultarea reprezentanţilor asociaţiei arădene. Proiectul câştigător a fost anunţat în toamna anului 2007, iar sculptorul braşovean Florin Codre a obţinut pentru realizarea lucrării sale 10 milioane de lei de la Ministerul Culturii. în acelaşi an Primăria Municipiului Arad l-a invitat pe artist să prezinte arădenilor viitoarea operă, cu ocazia evenimentelor oficiale organizate în cinstea Zilei Naţionale. Primăria Arad a prevăzut, anual, fonduri în buget pentru realizarea infrastructurii şi instalarea monumentului, dar livrarea lucrării nu a mai avut loc. Încercările repetate ale municipalităţii de a-l contacta pe autor nu au dat nici un rezultat, după cum nici solicitările de clarificări adresate Ministerului Culturii nu au primit răspunsuri. Până în urmă cu câteva zile, singurele informaţii despre situaţia Monumentului au fost cele apărute în presa, referitor la executarea lucrării în China, susţin reprezentanţii Primăriei Arad. Potrivit informaţiilor apărute în presă, statuia ar fi fost realizată, însă a rămas în China deoarece Ministerul Culturii nu vrea să plătească 100.000 de euro pentru transportul obiectului de artă până în România. Florin Codre a realizat şi controversata statuie a regelui Carol I, amplasată în prezent în Piaţa Palatului Regal. Şi aici a fost organizat un concurs pentru desemnarea sculptorului, însă a participat doar Florin Codre, care a şi câştigat. Pentru această lucrare municipalitatea a plătit peste 10 milioane lei. Codre a realizat şi statuia lui Carol I din Călăraşi. Pentru această lucrare s-au plătit 3,6 milioane lei. Sculptorul va realiza şi statuia regelui Ferdinand, care ar urma să fie amplasată în Piaţa Victoriei, lucrare plătită de Primăria Capitalei. ALTE AUTORITĂŢI ŞI INSTITUŢII PUBLICE DIICOT cere pedepse cu executare pentru foştii miniştri Şereş şi Nagy, în dosarul privatizărilor Un procuror DIICOT a cerut, luni, pedepse cu executare pentru foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy, precum şi pentru ceilalţi inculpaţi din dosarul privatizărilor strategice, după ce a arătat că dovezile de la dosar probează infracţiunile de care aceştia sunt acuzaţi. Instanţa supremă a judecat, luni, ultimul termen din acest dosar, la care procurorul şi avocaţii inculpaţilor au prezentat judecătorilor pledoariile finale din proces. Primul care a vorbit a fost procurorul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), care le-a cerut magistraţilor condamnarea la pedepse cu executare a tuturor inculpaţilor. Anchetatorul a arătat că toate dovezile DIICOT probează aderarea, sprijinirea şi complicitatea la faptele unui grup infracţional organizat, precum şi fapta de trădare prin transmiterea de secrete, pentru care este judecat Şereş. Procurorul nu a individualizat pedepsele, dar a depus concluzii scrise. În continuare, avocaţii inculpaţilor pledează pentru vinovăţia parţială sau chiar nevinovăţia clienţilor, urmând ca instanţa să rămână în pronunţare şi să dea un verdict în acest caz. La precedentul termen al dosarului, avocaţii celor şapte acuzaţi au înaintat judecătorilor mai multe solicitări, care au vizat declasificarea încheierilor prin care instanţa supremă a dispus autorizarea mandatelor de interceptare şi înlăturarea convorbirilor din materialul probatoriu. Cererile avocaţilor au fost respinse, instanţa motivând că au mai fost formulare solicitări cu acelaşi obiect. Procesul foştilor miniştri Şereş şi Nagy a avut nu mai puţin de 59 de termene, iar soluţia va putea fi atacată la completul de cinci judecători al Înainte Curţi de Casaţie şi Justiţie. În 30 martie 2009, foştii miniştri ai Economiei şi Comunicaţiilor Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy au fost trimişi în judecată de procurorii DIICOT, alături de alte patru persoane, în dosarul privatizărilor strategice, fiind acuzaţi de a fi aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional. Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 - 21 noiembrie 2006, aceştia au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. Codruţ Şereş este acuzat şi de trădare prin transmiterea de secrete, iar pentru Michal Susak şi Mircea Călin Flore s-a reţinut şi comiterea infracţiunii de complicitate la spionaj. În sarcina celor şase inculpaţi s-au reţinut comiterea de activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea SC Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova, aflate în portofoliul MEC - OPSPI, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii, adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării CN Poşta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la SC Romtelecom SA din portofoliul MCTI. Faptele penale din 20 de dosare instrumentate de DNA vor fi prescrise dacă noul Cod Penal intră în vigoare în 2014 – Kovesi In 20 de dosare penale care sunt acum pe rolul instanţelor ar putea interveni prescripţia în anul 2014 daca noul Cod Penal intra în vigoare anul viitor, după cum rezultă dintr-o analiză preliminară realizată la DNA, a declarat luni procurorul-sef DNA, Laura Codruta Kovesi, la seminarul „Noi provocări în lupta anticorupţie” organizat de Freedom House şi Forum Expert. In ceea ce priveşte dosarele aflate pe rolul DNA, Kovesi a spus că a dispus verificarea dosarelor care au termen de înregistrare mai mare de un an pentru a fi soluţionate cu prioritate. La rândul său, preşedintele CSM, Oana Schmidt Haineală, a declarat că este foarte important ca procurorul general şi şeful DIICOT să dispună măsuri pentru a verifica la nivelul ţării daca sunt astfel de cauze şi care sunt măsurile la îndemână pentru a determina celeritatea rezolvării cauzelor. Haineală a dat ca exemplu modelul Înaltei Curţi care face un aşa-numit case management, şi anume verificarea întrunirii termenelor de prescripţie. Cred că ar fi util ca şi instanţele din ţară să adopte acest case management, a spus Haineală. Ana Maria Pătru (AEP) - Trebuie să informatizam secţiile de votare Ana Maria Pătru, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP) susţine necesitatea informatizării secţiilor de votare, solicitând în acest sens sprijinul decidenţilor politici. Ea subliniază faptul că fraudarea alegerilor trebuie prevenită, nu constatată. Intr-un interviu acordat în exclusivitate pentru Ziare, preşedintele AEP face un apel la primarul Capitalei să găsească cele mai bune soluţii tehnice pentru implementarea unui proiect pilot de informatizare a secţiilor de votare, urmând ca el să fie extins la nivel naţional. Ana Maria Pătru subliniază faptul că lipsa încrederii în corectitudinea procesului electoral este una dintre cauzele absenteismului la vot. Poşta Română va trece prin schimbări majore în 2014. Cum şi-a propus directorul companiei să iasă pe profit Poşta Română şi-a propus să obţină un profit de 100 milioane de lei în 2014, an când va intra şi pe piaţa brokerajului în domeniul asigurărilor, a declarat, luni, directorul general al companiei, Ion Smeeianu, la deschiderea unui oficiu poştal modernizat din Capitală. La finele primelor nouă luni, societatea încă se află pe minus, dar sperăm că situaţiile financiare aferente lunii octombrie să fie pe plus, după ce fondul de salarizare a companiei a scăzut cu 12% în urma disponibilizării unui număr de 3.650 de persoane. În acest moment, Poşta Română are circa 27.500 de salariaţi. Pentru anul viitor, compania va urmări atingerea unui profit de 100 milioane de lei, a afirmat Smeeainu, citat de Mediafax. El a adăugat că, după obţinerea tuturor avizelor, Poşta Română va intra pe piaţa brokerajului în domeniul asigurărilor, prin înfiinţarea Broker Poşta Română. Cel mai probabil, activitatea de brokeraj va fi demarată de la 1 ianuarie 2014. În prezent, Poşta Română a înaintat către Autoritatea de Supraveghere Financiară documentaţia pentru obţinerea avizului de funcţionare pe această piaţă, a spus şeful Poştei. Smeeianu a mai spus că, în cel mult 30 de zile, Poşta va deschide, alături de un partener, primul oficiu poştal în franciză. De asemenea, vom demara proiectul «Ghişeul Telecom», unde vom comercializa produse şi servicii ale operatorilor de telecomunicaţii, primele cereri venind din partea Romtelecom şi 2K Telecom. Probabil că cereri similare vor veni şi de la Orange şi Cosmote. Câştigurile Poştei vor veni din comision, a spus Smeeianu. În urma unei investiţi de 180.000 de lei, Poşta Română a deschis în Capitală un oficiu poştal modernizat, amplasat pe Şoseaua Iancului 5-7, care va permite, potrivit lui Smeeianu, furnizarea de servicii poştale la o calitate mai bună. Un alt oficiu poştal modernizat a fost deschis în Bulevardul Banu Manta. În premieră pentru un oficiu poştal din reţeaua noastră, serviciile destinate persoanelor juridice sunt separate de cele oferite populaţiei. Vrem să mai modernizăm încă patru oficii poştale în Capitală, câte unul în fiecare sector, lucrările urmând să se încheie până la finele anului. De asemenea, vrem să avem câte un astfel de oficiu în fiecare reşedinţă de judeţ, obiectiv pe care încercăm să-l punem în aplicare în cursul anului viitor, în funcţie de posibilităţile financiare ale companiei, a spus şeful operatorului. Smeeianu a mai arătat că Poşta a renunţat la proiectul de intrare pe piaţa operatorilor virtuali de telecomunicaţii (MVNO), invocând întârzierea negocierilor cu operatorul de la care compania vroia să închirieze reţea de telecomunicaţii şi schimbărilor preconizate în domeniul tarifelor de interconectare. Cu afaceri de 1,21 miliarde de lei în 2012, Poşta este cel mai mare operator local de profil şi are o reţea teritorială de 5.600 de unităţi. Acţionarii CNPR sunt Ministerul pentru Societatea Informaţională - 75% şi Fondul Proprietatea - 25%. Compania avea la sfârşitul anului 2012 datorii totale de 568,2 milioane de lei, în creştere cu 2,9% faţă de 2011. În ultimii patru ani, compania a acumulat pierderi de 530 milioane de lei, cu toate că a bugetat profit în fiecare an. Societatea va fi privatizată în cursul anului 2014. ACTUALITATE Conducerea TAROM a fost destituită Ministerul Transporturilor a revocat întreg Consiliul de Administraţie al Tarom, în contextul conflictului dintre membrii acestei structuri de conducere şi CEO-ul companiei, Christian Edouard Heinzmann. Noul CA Tarom este alcătuit din Dante Stein - consilier onorific al premierului Victor Ponta, Manuel Donescu -secretar de stat în Ministerul Trasporturilor, Florin Luca - consultant strategie bancară, Bogdan Speteanu - director general BCR Leasing şi Răzvan Filipescu - preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism. Revocarea tututor membrilor CA s-a făcut deoarece au încălcat statutul şi mandatul când au decis reducerea mandatului directorului executiv de la 4 ani la un an (...) Se consideră că afirmaţiile din presă membrilor CA au adus grave prejudicii imaginii companiei, a declarat Teodora Trandafir, purtător de cuvânt al Ministerului Transporturilor, într-o conferinţă de presă, potrivit Mediafax. În prima şedinţă a CA va fi ales şi noul preşedinte al Consiliului de Administraţie dintre cei cinci noi membri. Purtătorul de cuvânt a mai spus că ministerul a propus noului CA al Tarom să analizeze în perioada următoare activitatea preşedintelui executiv al Tarom, Christian Heinzmann şi modul în care acesta şi-a îndeplinit atribuţiile. Ministerul Transporturilor nu are nici o poziţie pro nici una contra asupra mandatului domnului Heinzmann. Se va face o evaluare de către noul CA, iar obiectivul este ca tarom să intre în parametri normali, a adăugat Trandafir. Unul dintre foştii membri ai CA Tarom, Marius Ghenea, a declarat pentru un post de televiziune că anunţul destituirii a fost făcut înainte ca cei din CA să fie înştiinţaţi. Ghenea susţine, totodată, că planul de administrare a fost îndeplinit şi că nu ştie care este motivul revocării. Îndeplinirea planului de administrare este, potrivit spuselor sale, modul după care activitatea membrilor CA Tarom este evaluată. Din CA Tarom făceau parte Dan Pascariu (preşedinte), Valentin Macec (vicepreşedinte), Ciprian Lăduncă (membru), Dumitru Prunariu (membru), Marius Ghenea (membru). EXTERNE Viviane Reding - Statul de drept este încălcat în România Viviane Reding, comisarul european pe Justiţie, a declarat, într-un interviu pentru publicaţia Zeit Online, că România şi Ungaria sunt ţările unde statul de drept este încălcat constant. Comisarul european a menţionat că UE trebuie să găsească alte măsuri de a pune presiune pe ţări precum România şi Ungaria pentru în prezent singura sancţiune este eliminarea din Consiliul Europei. România aşteaptă în ianuarie un nou raport pe Justiţiei care ar urma să fie hotărâtor în decizia privind aderarea în Spaţiul Schengen. „Spre exemplu, la capitolul respectarea statului de drept, în momentul de faţă, dacă o ţară încalcă regulile statului de drept, avem o singură posibilitate de a o sancţiona, soluţia nucleară: Asta înseamnă că putem să-i luăm ţării respective dreptul de vot în Consiliu. Cred că avem nevoie şi de alte măsuri mai sofisticate. Asta pentru că avem state, în care statul de drept este pus în pericol, iar altele în care el este de-a dreptul încălcat”, a spus Viviane Reding. Întrebată de reporterul „Die Zeit” dacă s-a referit la România şi Ungaria când a vorbit de ţările UE care încalcă statul de drept, comisarul european a confirmat că vorbeşte despre România şi Ungaria, dar nu doar despre ele. „Am face bine dacă ne-am uita împreună cu atenţie cum funcţionează statul de drept în multe dintre ţările membre”, a menţionat Viviane Reding. Campanie împotriva imigranţilor români şi bulgari, cu accente fasciste Un jurnalist britanic explică derapajele campaniei demarate de cotidianul “Daily Express”. Ultimele numere ale publicaţiei britanice Daily Express dovedesc că aceasta s-a îndepărtat de realitate şi a ajuns pe tărâmul miturilor în problema imigraţiei, se arată, luni, într-un text postat la secţiunea de bloguri a ediţiei din Marea Britanie a publicaţiei Huffington Post, sub semnătura jurnalistului Steve Rose. Săptămâna trecută, pe prima pagină a Daily Express se putea citi că “Marea Britanie este plină de imigranţi şi s-a săturat” de ei, iar răspunsul ar trebui să fie lansarea unei “cruciade” pentru a opri “invazia” de imigranţi români şi bulgari care ar putea pătrunde în această ţară începând de anul viitor. Unul dintre elementele acestei “cruciade” propuse de respectiva publicaţie este o petiţie cu următorul conţinut: “Cum şomajul afectează aproape un milion de britanici, acceptarea unui nou val de imigraţie din România şi Bulgaria ar echivala cu o trădare a tinerilor din Marea Britanie care sunt în căutarea unui loc de muncă”. “Sosirea imigranţilor din estul Europei poate avea şi alte efecte nocive, precum creşterea presiunii asupra spaţiilor locative, a serviciilor publice, a sistemului de asistenţă socială, dar şi asupra coeziunii sociale”, mai estimează Daily Express, considerând că “nu trebuie să se permită aşa ceva”. 10.000 de semnături Săptămâna trecută, cotidianul britanic relata, în pagina electronică, despre faptul că petiţia lansată împotriva imigraţiei din UE şi în special împotriva eliminării restricţiilor pe piaţa muncii din Marea Britanie pentru români şi bulgari strânsese deja 10.000 de semnături în noaptea de joi spre vineri. Cotidianul Daily Express susţine că, drept dovadă suplimentară despre cât de puternică este opoziţia faţă de imigraţia pe scară largă în Marea Britanie, 98% dintre cititorii ziarului, care au luat parte la un sondaj telefonic realizat de redacţie, au fost de acord că Marea Britanie “ar trebui să închidă graniţele pentru toţi noii imigranţi”. Legislaţie Restricţiile pe piaţa muncii impuse românilor şi bulgarilor vor expira la 31 decembrie, iar organizaţiile care se ocupă de imigraţie estimează că numărul celor care vor veni în Marea Britanie începând din 2014 va fi de 70.000 pe an. Cifrele oficiale însă nu sunt deloc clare. Petiţia Daily Express îi cere premierului David Cameron să sfideze UE şi să insiste ca Marea Britanie să menţină restricţiile. Purtătorul de cuvânt oficial al premierului britanic a declarat că deşi Cameron a crezut cu fermitate că a fost corect să se introducă aceste controale în 2007, nu vede niciun motiv pentru care acestea să fie extinse dincolo de Anul Nou. Sunt controale provizorii şi trebuie să ajungă la un sfârşit, a declarat purtătorul de cuvânt. Demersul Daily Express de a fi canalul de transmitere a unei frustrări reale şi legitime manifestate de populaţia britanică faţă de imigranţii vulnerabili este periculos, avertizează autorul pe blogul afiliat Huffington Post, făcând paralela cu ideologia fascistă sintetizată în 14 puncte de scriitorul Umberto Eco. Astfel, adepţii acestei ideologii avertizează despre riscul sosirii “intruşilor”, exploatând teama naturală a convieţuirii cu persoane diferite. De asemenea, una dintre rădăcinile psihologiei fasciste este obsesia complotului, explică autorul textului. În acest spirit, dacă aceia care citesc Daily Express ajung să se simtă asediaţi de un val de imigranţi, sentimentele xenofobe în rândul lor vor deveni dominante, se explică în comentariu. Pentru ca cititorii să înghită mai uşor ideea conspiraţiei, Daily Express dă exemplul vice-premierului “eurofil” Nick Clegg, care minimalizează riscul creşterii numărului de imigranţi, sau pe cel al premierului David Cameron, pe care îl prezintă ca fiind neputincios în faţa acestei probleme din cauza legislaţiei europene. Despre faptul că respectiva petiţie are deja peste 10.000 de semnatari, autorul comentariului de pe blogul afiliat Huffington Post, Steve Rose, afirmă că a semnat-o folosind un pseudonim şi adresa unei companii din Canada la care a lucrat cândva, deşi cei care o promovează susţin că ea este destinată “exclusiv rezidenţilor din Marea Britanie”. Aceiaşi promotori afirmă că “între 50.000 şi 70.000 de imigranţi români şi bulgari vor ajunge anual în Marea Britanie în următorii cinci ani”. Comentariul din Huffington Post combate această idee, precizând că românii şi bulgarii au încă din anul 2007 acces pe piaţa britanică a muncii, iar deschiderea completă a acesteia de la 1 ianuarie 2014 nu va conduce la o invazie, pentru că cei mai mulţi care îşi doresc să lucreze în Marea Britanie sunt deja acolo. O poziţie, de altfel, susţinută chiar de autorităţile de la Bucureşti în repetate rânduri şi exprimată chiar în presa britanică de ambasadorul României la Londra. Iar dacă această ţară este deja “plină” de imigranţi, aşa cum pretinde Daily Express, atunci de ce mii de noi străini sosesc aici în fiecare an, se întreabă autorul articolului, care spune în încheiere că ar accepta o dezbatere cu poziţii pro şi anti-imigraţioniste, dar nu pe baze fascistoide. Românii, cel mai puţin interesaţi de activităţile culturale Europenii sunt tot mai puţin interesaţi de cultură, iar românii sunt cel mai puţin interesaţi dintre toţi. Nu le place nici să citească, nici să meargă la teatru, cinema sau operă, potrivit unui studiu realizat de Comisia Europeană. Cei mai activi din punct de vedere cultural sunt danezii şi suedezii. 27.000 de persoane au fost chestionate pentru acest studiu, care a scos la iveală preferinţele culturale ale europenilor. Cea mai mare rată de participare la activităţi culturale este în Danemarca, Suedia, Finlanda şi Olanda, în vreme ce rata cea mai scăzută este în România, Bulgaria, Malta, Italia şi Ungaria. Există mai multe explicaţii pentru rezultatele slabe: lipsa de interes, de timp, de bani sau de posibilităţi de alegere. Scuza românilor este, în mare parte, că nu au din ce sa aleagă. Potrivit studiului, 90 la sută dintre suedezi, 86 la sută dintre olandezi şi 82 la sută dintre danezi au citit cel puţin o carte în ultimul an, în timp ce doar 51 la sută dintre românii care au participat la studiu au declarat că au lecturat o carte. Numărul şi calitatea concertelor, filmelor sau pieselor de teatru sunt alte motive care îi nemulţumesc pe români, astfel că ei folosesc această scuză şi stau acasă. În toate cele 27 de state ale Uniunii Europene, 52 la sută dintre cetăţeni au mers la cinema cel puţin o dată în ultimul an. Numai că în România, Bulgaria şi Portugalia, 70 la sută din populaţie nu a mai văzut un film în cinematograf de mai bine de un an. Nici concertele nu-i prea atrag pe români. În Suedia şi Danemarca, o treime din populaţie a mers la un concert cel puţin o dată pe an, în vreme ce în Portugalia, Polonia, Grecia şi România, doar un sfert a făcut acest lucru. Putin a promulgat o lege care prevede responsabilitatea financiară a familiilor teroriştilor Preşedintele rus Vladimir Putin a promulgat o nouă lege care prevede o eventuală responsabilitate financiară a familiilor teroriştilor, cu câteva luni înainte de Jocurile Olimpice (JO) de Iarnă de la Soci, relatează AFP. Legea, publicată pe site-ul oficial pentru informaţii legale, deschide posibilitatea anchetării asupra situaţiei financiare a rudelor unei persoane care a comis un act terorist şi ca aceştia să fie obligaţi să plătească pentru pagubele cauzate de această persoană. Textul prevede, în plus, o pedeapsă care poate ajunge până la zece ani de închisoare pentru orice persoană care a primit un antrenament destinat să îi permită să comită acte teroriste, mai ales un antrenament în mânuirea explozibililor şi altor arme. Legea permite totodată pedepsirea cu până la zece ani de închisoare a oricărei persoane care s-a alăturat, în străinătate, unei grupări teroriste ai cărei activişti sunt consideraţi ca provocând daune intereselor Rusiei. Pe 21 octombrie, un atacator sinucigaş originar din Daghestan, o republică instabilă din Caucazul rus, a ucis şase persoane detonând încărcătura explozivă pe care o avea asupra sa într-un autobuz plin de studenţi, la Volgograd (sud-vest), un atentat care a reaprins temeri cu privire la securitatea JO de la Soci, cu 100 de zile înainte de începerea acestora.
Posted on: Tue, 05 Nov 2013 11:37:48 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015