Senatul României Direcţia presă, comunicare şi imagine REVISTA PRESEI - 8 NOIEMBRIE 2013 SENAT Senatorul Darius Vâlcov - Raportul final pe proiectul Roşia Montană va fi dat luni Membrii comisiei pentru Roşia Montană au hotărât ca raportul final pe proiectul de exploatare să fie finalizat joi (ieri - n.n.), după dezbateri, urmând ca votul final să fie dat luni, la ora 18.00. Astăzi se vor finaliza dezbaterile pe acest proiect şi pe raport. Votul final va fi dat luni, la ora 6, tocmai pentru ca toţi membrii să fie prezenţi. Au votat pentru toţi membrii USL şi împotrivă două persoane şi s-au abţinut alte două. Suntem aproximativ 15 prezenţi. Munca se va termina astăzi, a anunţat Darius Vâlcov. La fel ca în şedinţa de miercuri, parlamentarii au dezbătut concluziile celor patru grupuri de lucru (socio-economic, de patrimoniu cultural, juridic şi de mediu), în cadrul comisiei fiind citit fiecare paragraf, analizându-se chiar şi semnele de punctuaţie. Întrebat dacă raportul nu va fi dat în afara termenului legal al comisiei, mandatul acesteia expirând pe 10 noiembrie, Vâlcov a explicat este vorba doar despre o zi în plus. Nu este în afara termenului, este o zi în plus doar pentru votul final. Azi terminăm dezbaterile şi raportul, luni dăm doar votul, ca să fim liniştiţi şi odihniţi, nu după o muncă de 12 ore, a mai spus preşedintele comisiei. După ce lucrările comisiei au avut loc la secret, fără ca presa să aibă acces, în şedinţa de luni jurnaliştii vor putea participa. Senatorul PNL Cristian Bodea cere audierea în Parlament a patru miniştri privind mafia cerşetoriei Senatorul liberal Cristian Bodea a declarat joi, într-o conferinţă de presă la Oradea, că va cere audierea a patru miniştri în Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii, pe tema „mafiei cerşetoriei” şi a „turismului infracţional”. El a precizat că se referă la ministrul de Interne, ministrul Muncii, ministrul Afacerilor Externe şi ministrul Justiţiei. “Voi face luni o petiţie prin care voi sesiza comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii, în care sunt secretar, unde voi prezenta această situaţie naţională şi europeană şi voi cere audierea celor patru miniştri. Ei sunt obligaţi să vină. Vrem să ne asigurăm că aceste ministere se ocupă concret de acest flagel”, a afirmat senatorul PNL ales în colegiul Aleşd-Beiuş. Senatorul a criticat “incapacitatea” Poliţiei Române de a-i combate pe evazionişti şi sutele de bande de cerşetorie-furturi ce terorizează Europa, el menţionând că potrivit datelor Europol sunt 240 de astfel de grupări care provin din România. “Poliţia Română nu este în stare să oprească maltratarea, mutilarea şi uciderea copiilor de către mafia cerşetoriei. Ce este în stare să facă, de fapt, Poliţia Română?! Care mai este rolul ei în statul român?! Doar să vămuiască şoferii pentru a strânge venituri la bugetul de stat?! Hai, atunci, să o privatizăm, aşa cum vor să facă şi englezii!”, a mai afirmat senatorul Cristian Bodea. Senatorul Liviu Pop (PSD) - Priorităţile mele vizează centura Sighetului şi construirea podului transfrontalier Sighet - Solotvino Senatorul Partidului Social Democrat Liviu Pop a declarat, joi, că priorităţile sale vizează construcţia tunelului pe sub Gutâi, centura Sighetului şi construirea podului transfrontalier Sighet- Solotvino (Ucraina). “Pentru a scoate Maramureşul din izolarea în care a fost ţinut, priorităţile mele vizează construcţia tunelului pe sub Gutâi, Centura Sighetului şi construirea podului transfrontalier Sighet- Solotvino (Ucraina). Acum, că Sighetu Marmaţiei va deveni punct de trecere a frontierei, ne vom concentra atenţia pe finalizarea lucrărilor podului, urmând ca mai apoi să ne îndreptăm forţele şi asupra celorlalte două proiecte”, a declarat Pop, potrivit unui comunicat de presă. Pop precizează că în şedinţa Guvernului de miercuri a fost aprobat un Memorandum cu Ucraina care prevede deschiderea unui nou punct internaţional de trecere a frontierei de stat româno-ucrainene între localităţile Sighetu Marmaţiei (România) şi Solotvino (Ucraina), dar şi un alt memorandum cu Ungaria, pentru modificarea regimului de trafic pentru punctul vamal româno-ungar de la Urziceni-Vallaj. “Faptul că Maramureşul va avea un punct vamal cu Ucraina este rezultatul unor demersuri bilaterale şi negocieri prelungite. De acum, atât judeţul, cât şi întreaga regiune de nord va beneficia de această nouă oportunitate. Sunt convins că proiectele comune ale celor două ţări vor cunoaşte o dezvoltare accentuată, iar schimburile economice vor creşte, contribuind la prosperitatea zonei”, a mai spus deputatul social-democrat. Senatorul PNL Dan Niţu afirmă că noul Cod Silvic nu trebuie să afecteze retrocedarea pădurilor Senatorul PNL Dan Niţu, membru în Comisia pentru Agricultură, Silvicultură şi Dezvoltare Rurală, a declarat, joi, că prevederile noului Cod Silvic nu trebuie să afecteze acordarea cât mai rapidă a titlurilor de proprietate către foştii proprietari, el adăugând că Romsilva nu poate fi şi administrator şi paznic al pădurilor. Parlamentarul liberal a organizat joi o dezbatere asupra noului Cod Silvic, împreună cu reprezentanţi ai ocoalelor silvice, obştilor de moşneni, Prefecturii şi Consiliului Judeţean. “Sunt mai multe prevederi în noul Cod Silvic cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate, ba trebuie ca unul din vecini să aibă un act, nemaifiind valabilă declaraţia verbală, dar eu vin invers şi întreb Romsilva, instituţie care pretinde aceste documente: “tu, Romsilva, tu ai acte care să dovedească faptul că ai dreptul pe proprietatea omului. Tu, Romsilva, ai această pădure de acum 50-60 de ani, de când statul comunist a luat-o de la proprietar”. Romsilva nu poate fi şi administrator şi paznic al pădurilor. Nu am nimic cu Romsilva, dar eu cred că primăriile trebuie să se ocupe de urgenţă de acordarea titlurilor de proprietate. În judeţul Vâlcea, nu avem decât aproximativ 60% din titlurile de proprietate date”, a declarat Dan Niţu, pentru AGERPRES. De asemenea, în privinţa furtului de lemne, parlamentarul vâlcean a subliniat că-şi doreşte nişte legi şi pedepse mult mai severe pentru a preveni acest fenomen. Codul Silvic a fost aprobat de Guvern, iar în acest moment se află dezbatere în Parlament, la Senat. Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, a declarat săptămâna trecută că proiectul legislativ ar trebui adoptat cât mai repede pentru a putea fi pus în aplicare de la începutul lui 2014. Restituirea proprietăţilor, discutată de Crin Antonescu şi emisarul SUA Douglas Davidson Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a avut, miercuri, o întrevedere cu ambasadorul Douglas Davidson, emisarul special al Departamentului de Stat al SUA pentru probleme privind Holocaustul şi restituirea proprietăţilor preluate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi în perioada comunistă. “Subiectul principal abordat în cadrul întrevederii a vizat legea privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist din România, adoptată în acest an prin asumarea răspunderii de către Guvernul României şi recentul proiect de modificare al acestei legi iniţiat de Executiv, aflat în prezent în dezbaterea Parlamentului”, informează Senatul într-un comunicat de presă remis, joi, publicităţii. Potrivit sursei citate, Antonescu a oferit informaţii privind parcursul legislativ şi a explicat faptul că proiectul de modificare a Legii restituirii proprietăţii a fost adoptat de către Senat şi a fost transmis spre dezbatere Camerei Deputaţilor, în prezent fiind în atenţia Comisiei juridice. “O altă temă abordată de ambasadorul Douglas Davidson a fost problema luptei împotriva antisemitismului şi preocuparea constantă a Guvernului SUA faţă de acest subiect. Douglas Davidson a apreciat propunerea legislativă depusă de preşedintele Senatului, referitoare la modificarea şi completarea Legii privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, afirmând că această iniţiativă reprezintă un bun exemplu în ceea ce priveşte implicarea clasei politice din România în combaterea antisemitismului şi negaţionismului Holocaustului”, se mai arată în comunicat. PREŞEDINŢIE Traian Băsescu, la „Gala Mediatorilor 2013” – „Vă mulţumesc pentru acest premiu pe care nu sunt convins că îl merit” Preşedintele Traian Băsescu s-a aflat, joi seară, la Gala Mediatorilor 2013, unde a primit un premiu pentru „funcţia sa de cel mai mare mediator din stat”. ”Prin Constituţie sunt mediatorul constituţional în societatea românească, în relaţiile între instituţii. Trebuie să recunosc că mie nu mi-a reuşit grozav şi vă dorească să vă reuşească medierile mai bine decât mi-au reuşit mie. Prin natura muncii dvs., lucraţi foarte aproape de oameni. Preşedintele lucrează cu instituţii, e mai dificil. Prin legislaţie s-a creat şi instituţia mediatorului care de multe ori poate suplini lipsa capacităţii de comunicare între oameni. Instituţia dvs. este aceea care are ca principală misiune să redeschidă comunicarea, o comunicare ce se bazează pe deplina înţelegere a părţilor cu privire la lucrurile cu privire asupra cărora s-a înţeles. Ambele părţi trebuie să înţeleagă perfect lucrurile asupra cărora au convenit, acestea fiind mai trainice faţă de hotărârile judecătoreşti. Avantajul pe care îl aveţi e acela că ambele părţi pleacă mulţumite, lucru care nu se întâmplă în justiţie. Mai mult decât atât, cred că e esenţial ca oamenii să înţeleagă că nu sunteţi judecători. Faceţi bune oficii. Deciziile pot fi mult mai trainice şi pot face ca oamenii să plece prieteni sau respectându-se unul pe altul, ceea ce nu se întâmplă în instanţe. Este extraordinar de important că dvs. puteţi face ca oamenii să plece din faţa dumneavoastră prieteni. Vă mulţumesc pentru acordarea acestui premiu pe care nu sunt convins că îl merit, dar ca gest, ca simbolistică e un lucru care mă bucură şi vă mulţumesc”, a declarat preşedintele. Băsescu a vorbit, la întâlnirea cu Eckhard Cordes, despre încrederea învestitorilor în justiţie Preşedintele Traian Băsescu a primit, joi, la Cotroceni, o delegaţie condusă de preşedintele Consiliului german pentru relaţii economice cu Europa de Est, Eckhard Cordes, ocazie cu care şeful statului a vorbit despre încrederea tot mai mare a mediului de afaceri în justiţia din România. Preşedintele Băsescu a primit, joi, la Palatul Cotroceni, o delegaţie condusă de Eckhard Cordes, preşedintele Consiliului german pentru relaţii economice cu Europa de Est. În cadrul întrevederii, domnul Eckhard Cordes a apreciat progresul făcut de mediul de afaceri din România în ultimii ani şi a vorbit despre cei mai importanţi factori pe care îi ia în considerare un om de afaceri străin atunci când ia decizia de a investi în România: încrederea în cadrul economic, corupţia, privatizările întreprinderilor de stat, transparenţa şi disponibilitatea forţei de muncă calificate, potrivit unui comunicat al Preşedinţiei. Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a vorbit despre încrederea tot mai mare a mediului de afaceri în justiţia din România şi despre cât de important este un sistem de justiţie eficient pentru atragerea investitorilor. Totodată, domnul preşedinte Traian Băsescu a mulţumit companiilor care au investit deja în ţara noastră şi a reiterat faptul că mediul de afaceri românesc rămâne unul atractiv pentru întreprinzătorii străini, se mai arată în comunicat. GUVERN Ponta reafirmă nevoia consolidării relaţiilor economice româno-germane Primul-ministru Victor Ponta a reafirmat, joi, nevoia consolidării relaţiilor economice româno-germane, în contextul întâlnirii cu preşedintele Consiliului German pentru Relaţii Economice cu Europa de Est, Eckhard Cordes, şi cu o serie de reprezentanţi ai companiilor germane prezente în România. “Întâlnirea a avut loc ca o continuare a eforturilor primului-ministru Victor Ponta de a încuraja investiţiile germane în România, după ce în luna iunie, în cadrul vizitei oficiale făcute în Germania la invitaţia cancelarului german Angela Merkel, premierul a avut la Berlin întrevederi cu oamenii de afaceri germani interesaţi de oportunităţile oferite de România. Cu aceasta ocazie, primul-ministru a reafirmat nevoia consolidării relaţiilor economice dintre România şi Germania pentru a crea şi asigura locuri de muncă, în condiţiile în care prezenţa companiilor germane în România contribuie semnificativ la dezvoltarea economiei României”, relatează Biroul de presă al Executivului, într-un comunicat remis publicităţii. Totodată, premierul şi-a exprimat convingerea că Executivul şi investitorii pot lucra împreună pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri din România. “Preşedintele Consiliului German pentru Relaţii Economice cu Europa de Est, Eckhard Cordes, a amintit că ultima oară când România a primit o delegaţie germană atât de extinsă a fost în 2007 şi a salutat deschiderea pentru cooperare a Guvernului României, apreciind în mod pozitiv eforturile făcute pentru încurajarea mediului de afaceri”, detaliază sura citată. Din delegaţia Consiliului German pentru Relaţii Economice cu Europa de Est au făcut parte Boris Billich, CEO şi preşedinte Mercedes Benz România, Sorana Georgia, CEO Billa România, Daniel Gross, Managing director şi CFO Rewe România SRL, Joachim Hass, vice-preşedinte Deutsche Telekom, Frank Hanses, director de vânzări DKV EURO SERVICE GmbH + Co. KG, Henrik Klaner, director regional Thales Transportation Systems GmbH, Adrian Marinescu, Group Representative ThyssenKrupp AG pentru Romania, Karl-Hubertus Reher, regional director Central Europe CLAAS Global Sales, Jean-Claude Riesterer, director executiv ANDRITZ HYDRO GmbH, Hermann Sterzinger, şeful diviziei Government Giesecke & Devrient GmbH, Heinz Suhr, Business Administration Manager SE Dräger SAFETY AG & Co. KgaA, Peter Tils, CEO pentru Central and Eastern Europe Deutsche Bank AG. De asemenea, delegaţia i-a cuprins şi pe Helge Tolksdorf, director Ministerul Federal al Economiei şi Tehnologiei, Robert Wagener, Country manager România Innovative Wind Concepts GmbH, Michael Wiedmann, Senior Vice President Group, Director pentru Public Policy METRO AG, Harald Zulauf, CEO Media Consulta Deutschland GmbH, Radu Merica, Preşedinte Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană, Rainer Lindner, Director executiv Consiliul German pentru Relaţii Economice cu Europa de Est, Anja Quiring, director regional pentru Europa de Sud-Est, Consiliul German pentru Relaţii Economice cu Europa de Est, Werner Hans Lauk, ambasador al Republicii Federale Germania la Bucureşti. Angajările continuă să fie îngheţate în companiile de stat, contribuţia la pensiile private creşte, veniturile şi cheltuielile preconizate În companiile de stat angajările vor continua să fie îngheţate, dar se vor putea creşte cheltuielile salariale, indiferent dacă acestea au avut sau nu profit, în funcţie de inflaţia pe 2014. Contribuţia la sistemul de pensii private obligatorii (Pilonul II) va creşte de la 4% la 4,5% din venitul brut al salariatului, potrivit proiectului bugetului asigurărilor sociale pentru anul viitor. Companiile de stat nu vor putea majora nici anul viitor numărul prognozat de personal comparativ cu cel din acest an decât cu aprobarea specială a Guvernului sau a autorităţilor locale, dar vor putea creşte cheltuielile salariale, indiferent dacă au avut sau nu profit, în funcţie de inflaţia pe 2014. Proiectul bugetului general consolidat pentru anul viitor a fost construit pe o prognoză de venituri de 201,9 miliarde lei şi un total al cheltuielilor estimate de 216,4 miliarde lei, rezultând un deficit de 14,5 miliarde de lei, relevă documentul. Contribuţia la sistemul de pensii private obligatorii (Pilonul II) va creşte de la 4% la 4,5% din venitul brut al salariatului, potrivit proiectului bugetului asigurărilor sociale pentru anul viitor. Guvernul va alimenta anul viitor bugetele locale din TVA cu peste 15,3 miliarde lei, mai mult decât fondurile alocate în acest an, dar le va impune să finanţeze cu prioritate proiecte UE şi interzice alocarea de fonduri pentru lucrări noi dacă nu sunt asigurate mai întâi proiectele în derulare. Constantin Niţă – „FMI şi Comisia Europeană au fost de acord cu amânarea liberalizării preţului gazelor pentru companii” FMI şi Comisia Europeană şi-au dat acordul de principiu pentru amânarea cu un an, până în 2015, a programului de liberalizare a preţului gazelor naturale destinate consumatorilor industriali, potrivit ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niţă. Vrem să amânăm cu un an liberalizarea preţului gazelor pentru consumatorii industriali. Avem un acord de principiu de la FMI şi Comisia Europeană, a declarat joi Niţă, la un seminar pe teme energetice. El a adăugat că statul român încă nu are acordul definitiv pentru aplicarea acestei măsuri din partea FMI şi CE. Programul de liberalizare a preţului gazelor pentru consumatorii industriali a început anul trecut şi urma să se încheie la sfârşitul anului viitor. Totodată, Guvernul lucrează, împreună cu Consiliul Concurenţei, la unele măsuri de sprijin în privinţa preţului electricităţii şi gazelor pentru consumatorii industriali. Este nevoie de acceptul CE pentru aceste scheme de sprijin. Ar fi frumos dacă am putea să le implementăm din 2014, dar astfel de discuţii durează, a mai spus Niţă. Aurel Şaramet, schimbat din funcţia de şef peste Fondul de Garantare a creditelor Ministerul Finanţelor Publice (MFP) l-a revocat pe Aurel Şaramet, director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), numind-o provizoriu pe Silvia Niţu-Ciornei, fost ministru pentru IMM în perioada 2000-2003. Totodată, MFP a decis şi revocarea unor membri ai CA al FNGCIMM. Ciornei a fost numită pe termen limitat în calitate de director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Fondului, având ca obiective urgentarea aplicării prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, precum şi îmbunătăţirea activităţii societăţii în condiţiile întăririi disciplinei financiare şi creşterii performanţelor economice ale acesteia, se arată într-un comunicat al ministerului. Tot provizoriu, până la efectuarea selecţiei conform legislaţiei, MFP l-a numit pe Cristian Socol, consilier al premierului, în funcţia de preşedinte al directoratului Fondului Român de Contragarantare, în urma vacantării postului ocupat anterior de către Ioan Hidegcuti. Decizia a fost luată de MFP în calitate de reprezentant al statului, acţionar unic al FNGCIMM şi al Fondului Român de Contragarantare. Guvernul va sesiza Parchetul pentru nereguli identificate în activitatea Fondului Român de Contragarantare în perioada decembrie 2009-august 2013, inclusiv prin acordarea de indemnizaţii şi prime fără limite şi decontarea unor mese scumpe pentru conducere drept cheltuieli de protocol. Bogdan Aurescu – “Realizarea proiectelor concrete va constitui măsura reală a succesului Strategiei UE pentru Regiunea Dunării” Secretarul de stat Bogdan Aurescu a subliniat, joi, la Conferinţa Rectorilor Universităţilor Dunărene, desfăşurată la Cluj-Napoca, că realizarea proiectelor concrete va constitui măsura reală a succesului Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, relatează diplomaţia de la Bucureşti. Oficialul MAE a arătat că cercetarea şi inovarea reprezintă motorul dezvoltării economice şi sociale a ţărilor care fac parte din Strategia Dunării, un domeniu prioritar de acţiuni comune şi coordonate pentru reducerea decalajelor de dezvoltare economică, atragerea de investiţii şi crearea de locuri de muncă. “Din această perspectivă, eforturile noastre trebuie să se concentreze pe promovarea de proiecte concrete, care răspund nevoilor cetăţenilor şi comunităţilor regiunii Dunării, în cooperare cu statele participante la Strategie, membre şi ne-membre UE. Realizarea acestor proiecte concrete va constitui măsura reală a succesului Strategiei UE pentru Regiunea Dunării”, a menţionat Bogdan Aurescu. Secretarul de stat a mai spus că cercetarea şi inovarea creează interconexiuni şi sinergii între toate celelalte domenii prioritare ale SUERD: competitivitatea, educaţia, noile tehnologii ale informaţiei, mobilitatea şi relaţiile dintre oameni, gestionarea riscurilor de mediu, protejarea biodiversităţii, transportul intermodal, securitatea energetică. “Platforma de clustere şi parteneriate iniţiate de Centrul de Cercetare Comună al Comisiei Europene în cadrul SUERD, la care participă şi numeroase universităţi şi institute de cercetare româneşti, este un exemplu de susţinere cu argumente reale, ştiinţifice, a adoptării unor decizii politice sau a finanţării unor proiecte la nivel macroregional”, a spus Aurescu. Totodată, secretarul de stat Bogdan Aurescu a evidenţiat caracterul hotărâtor al anului 2013 pentru asigurarea succesului Strategiei Dunării, prin integrarea obiectivelor acesteia în proiectele pregătite pentru viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020. Potrivit MAE, Conferinţa Rectorilor Danubieni (DRC) reprezintă o reţea a universităţilor din spaţiul dunărean, având ca scop perfecţionarea învăţământului superior în această regiune. DRC se axează, mai ales, pe dezvoltarea universităţilor membre prin stabilirea şi facilitarea contactelor bilaterale şi multilaterale între instituţii. Printre priorităţile DRC se numără: promovarea cooperării şi a dezvoltării unei societăţi deschise şi democratice în această regiune şi în Europa, dar şi acţionarea ca o autoritate ce reprezintă universităţile membre în probleme de interes general, legate de educaţie şi cercetare, prin oferirea de recomandări adecvate guvernelor, organizaţiilor naţionale şi internaţionale, precum şi altor entităţi implicate în politicile universitare. La Conferinţa Rectorilor Danubieni participă Comisarul European pentru agricultură şi dezvoltare rurală Dacian Cioloş, directorul general adjunct al Centrului Comun de Cercetare (JRC), Vladimir Šucha, ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, Mihnea Costoiu, reprezentanţi ai autorităţilor centrale, regionale şi locale, precum şi exponenţi de marcă ai comunităţii academice din regiunea Dunării. Mihnea Costoiu – „Suntem datori să transformăm universităţile în poli de cercetare, dezvoltare şi inovare” Ministrul delegat pentru Învăţământul Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, afirmă că România este datoare să transforme universităţile în poli de cercetare, dezvoltare şi inovare, aceasta fiind singura şansă de dezvoltare a acestei zone a Europei. Costoiu a declarat, joi, la Cluj-Napoca, la o conferinţă organizată la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, că universităţile trebuie să devină parte a dezvoltării economice a României şi a Europei. Cred că dincolo de ceea ce construim astăzi în Europa, suntem datori să încercăm să transformăm universităţile în poli de cercetare, dezvoltare şi inovare, aceasta fiind singura şansă de dezvoltare a acestei părţi a Europei. Cred în realizarea polilor de competitivitate, care să unească eforturile pentru a furniza produse de cea mai bună calitate din zona agricolă, plecând de la o cercetare aplicată. Cred, de asemenea, că un centru universitar reprezintă motorul de dezvoltare al societăţii, nu doar al zonei academice, ci al societăţii în ansamblu. Universităţile trebuie să devină parte a dezvoltării economice a României şi Europei, a spus Costoiu. În ceea ce priveşte cercetarea, Mihnea Costoiu a subliniat că România a aprobat un nou Cod Fiscal, care prevede reduceri fiscale de până la 50 la sută pentru firme care activează în domeniul cercetării şi al dezvoltării. Suntem în plină negociere cu partenerii internaţionali pentru a lărgi facilităţile fiscale pentru cercetători. Este extrem de important să reuşim acest lucru, pentru că ne dorim parteneriate puternice între companii şi universităţi. Şi cred că aceste facilităţi trebuie acordate acestui tip de parteneriat, a menţionat ministrul delegat pentru Cercetare. Mihnea Costoiu a participat, joi, la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, la Conferinţa Rectorilor Universităţilor Dunărene (DRC), la care sunt prezenţi 46 de rectori de universităţi din 11 state europene. Printre invitaţi se numără şi comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, şi secretarul de stat în Ministerul de Externe Bogdan Aurescu. Garda Financiară a murit, trăiască Direcţia Antifraudă Direcţia Generală Antifrauda din cadrul Fiscului va deveni operaţională în câteva zile, după cum a declarat, joi, Octavian Deaconu, secretarul general al ANAF. Totodată, Garda Financiară s-a desfiinţat începând cu luna noiembrie 2013. Declaraţia oficialului vine la scurt timp după ce rezultatele finale ale concursului pentru ocuparea funcţiei de inspector antifraudă au fost publicate de instituţia pe care o reprezintă, scrie AvocatNet.ro. În urma concursului, au fost recrutaţi 850 de inspectori, urmând ca în primăvară să se desfăşoare un nou examen pentru ocuparea funcţiilor rămase vacante. Miercuri, s-a încheiat prima etapă a recrutării membrilor noii Direcţii Generale Antifraudă din cadrul Fiscului. Până acum, am recrutat 850 de inspectori, iar în primăvară vom completa posturile rămase vacante. Aveam, de pildă, 120 de inspectori în Olt şi numai 64 în Ilfov, iar numărul companiilor din cele două judeţe era invers proporţional cu resursele noastre, a explicat Deaconu, prezent la o conferinţa organizată de PwC Romania. Spre exemplu, potrivit declaraţiilor sale, în Bucureşti urmează să opereze 400 de inspectori în plus faţă de personalul existent. Secretarul general admite că au existat şi sincope de comunicare între Fisc şi contribuabil, vina aparţinând grabei cu care se desfăşoară reorganizarea Fiscului. În ultimul an, ANAF a suferit transformări importante în interior pentru a creşte calitatea serviciilor pe care le oferim. Aş dori să spun că această transformare poate fi privită şi din perspectiva contribuabililor, dar eu am, mai degrabă, perspectiva internă. A existat, poate, mai puţină comunicare din partea noastră, însă au existat şi câteva mesaje publice, a motivat Deaconu. În ceea ce priveşte structura organizatorică, oficialul ANAF a precizat că existau 42 de unităţi judeţene, toate acestea consumând foarte multe resurse. Eficienţa noastră era astfel scăzută. Aveam, de pilda, 120 de inspectori în Olt şi numai 64 în Ilfov, iar numărul companiilor din cele doua judeţe era invers proporţional cu resursele noastre, a punctat sursa citată. Lucia Varga – „Romsilva e ca un organism bolnav” Ministrul delegat pentru Ape şi Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, a anunţat, joi, la Târgu Mureş, că, pe lângă noul Cod Silvic, se lucrează la un pachet legislativ de reorganizare a Romsilva, pe care o consideră “un organism bolnav”, a inspectoratelor silvice precum şi la statutul personalului silvic, care să beneficieze de uniforme, salarii decente, permise de port armă, fiind prevăzute inclusiv incompatibilităţile. “Creez cadrul legal, reformăm instituţiile - sigur că efectele nu vor apărea imediat, este o bătălie foarte grea, pentru că sistemul se protejează. Este o bătălie pe care o vom duce ani de zile, pentru a însănătoşi sistemul. Romsilva e ca un organism bolnav. Are de ales: se vitaminizează, ia tratament să se însănătoşească sau moare? Eu sunt dispusă să-i ajut, să le dau toate pârghiile ca să se vitaminizeze, să se revigoreze şi să-şi îndeplinească obiectivul pentru care a fost creat: administrarea pădurilor eficient (...) Mai lucrăm la un pachet legislativ de reorganizare a Inspectoratelor Silvice şi eficientizarea lor şi reorganizarea Romsilva. În acest moment, Romsilva este o instituţie care trebuie reorganizată, trebuie făcută curăţenie în cadrul instituţiilor silvice, pentru că nu putem tolera ca oameni care au permis furtul de lemn să rămână în sistem”, a spus ministrul. În plus, a arătat ministrul, se lucrează la statutul personalului silvic, care prevede creşterea numărului angajaţilor cu atribuţii de control, posibil din rândul absolvenţilor de licee silvice, precum şi atribuirea de uniforme, salarii decente, chiar permis de port armă. “Săptămâna viitoare voi avea o întâlnire cu şefii de ocoale din toată ţara, în cadrul ei vom discuta acest proiect de lege privind statutul personalului silvic. Pentru că într-adevăr unii dintre ei câştigă opt milioane (800 de lei, n.r.) şi au în gestiune miliarde întregi (...) Nu se pune problema de a da afară oamenii corecţi, pe aceia vrem să-i ţinem în sistem”, a subliniat Lucia Varga. Ministrul a precizat că prin acest statut se va introduce autorizaţie de practică, că sunt posibile angajări şi că sunt suficienţi absolvenţi de silvicultură care pot avea astfel un loc de muncă, dar că nu are o estimare a numărului personalului vizat de reorganizare şi a costurilor presupuse. Varga a mai spus că noul Cod Silvic - care speră că ca va fi adoptat şi va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2014 - prevede că toate proprietăţile sub 30 de hectare vor fi păzite în mod gratuit de Romsilva, pentru asigurarea integrităţii fondului forestier naţional. Lucia Varga s-a pronunţat ferm împotriva rămânerii în sistem a persoanelor care au tolerat şi tolerează furtul de material lemnos şi că nu va mai accepta măsuri asupra personalului silvic de genul penalizării cu 10% din salariu. “De aceea am ajuns în situaţii în care pădurile din România să fie batjocorite: pentru că au fost oameni care, pentru că au permis tăieri de suprafeţe de ordinul sutelor de hectare, au primit ca şi sancţiune 10% din salariu. Trebuie să schimbăm radical acest lucru. Mi s-a spus, până acum, că nu avem pârghii suficiente. Prin noul Cod Silvic, am creat pârghiile administrative şi juridice pentru a-i putea da afară pe toţi cei care nu iubesc pădurea şi n-o îngrijesc. Pădurea ne dă aer pentru toţi, pădurea ne apără de alunecări de teren, pădurea ne apără de îmbolnăviri, de boli de plămâni, pădurea este cea care ne asigură de fapt inclusiv traiul de zi cu zi - pentru că nu ne dăm seama ce importanţă mare are această pădure. Şi nu mai accept, chiar nu mai accept să fie această atitudine, că nu putem să le facem nimic celor care batjocoresc pădurea”, a susţinut ministrul. Varga a arătat că sunt două categorii de angajaţi silvici, “unii certaţi cu legea şi ceilalţi, într-adevăr, care sunt de bună credinţă, care apără pădurile din România” şi care câştigă insuficient, faţă de responsabilitatea pe care o au. Din acest motiv se lucrează şi la legea incompatibilităţilor pentru personalul silvic “pentru că nu este normal ca ziua să aperi pădurea şi seara să te duci să o tai”. “În acelaşi timp vom stabili şi anumite condiţii de protecţie a acestui personal silvic, dar, încă o dată: protecţie pentru cei care îşi fac treaba şi care vor într-adevăr să protejeze pădurea. Vedeţi, oarecum, faţă de cei care îşi fac datoria, afirmaţiile pe care le fac, de multe ori sunt aşa, contradictorii: ei ştiu că-şi fac treaba şi de ce totuşi eu critic activitatea lor? Eu vă spun că şi tăcerea este o complicitate. În Argeş, unde am fost săptămâna trecută, s-a tăiat, e adevărat, de la un ocol privat şi am văzut cum lângă zona defrişată era pădurea statului, care într-adevăr era păzită, într-adevăr era bine gestionată; am trecut pe lângă o barieră păzită de Romsilva, barieră pe unde au trecut în ultimii patru ani 6.000 de maşini de lemne furate. Şi totuşi, angajaţii aceia de la Romsilva, chiar dacă nu aveau ei în mod direct acolo implicare, mi s-a părut că prea au tăcut, prea au fost complici la distrugerea pădurii. Ar fi trebuit să sesizeze organele în drept”, a subliniat Lucia Varga. Ministrul a accentuat că fiecare cetăţean care vede că se întâmplă în jurul lui nereguli ar trebui să sesizeze organele în drept, pentru că, “fiecare beneficiază indirect de pădure, prin aerul pe care ni-l furnizează”. Dan Constantin – „Agricultura ecologică va beneficia, în următorii şapte ani, de peste 200 de milioane euro din fonduri europene” Agricultura ecologică va beneficia, în următorii şapte ani, de peste 200 de milioane de euro din fonduri europene, iar Guvernul ia în calcul adoptarea unor măsuri fiscale pentru stimularea sectorului, a declarat, joi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin. Agricultura ecologică s-a dezvoltat foarte mult, iar foarte multe produse din acest sector au ieşit foarte mult la export. Cred că putem să ne creăm un brand de ţară prin promovarea produselor bio în egală măsură odată cu acestea putând să certificăm şi calitatea celorlalte produse româneşti. Alocarea în noul PNDR pentru agricultura ecologică este de 200 de milioane de euro, faţă de actualul program unde sumele au fost considerabil mai mici. Sunt convins că în perioada următoare sprijinul pentru agricultura ecologică nu se va opri aici şi Guvernul va veni şi cu măsuri fiscale de stimulare a agriculturii ecologice, a spus Constantin. Premierul Victor Ponta a declarat miercuri, în debutul şedinţei de Guvern, că ia în calcul pentru 2014 reducerea TVA şi la alte categorii de produse, cum ar fi cele bio. Portugalia reiterează sprijinul pentru aderarea României la Schengen Secretarul de stat pentru afaceri europene în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, George Ciamba, a avut, joi, o rundă de consultări cu omologul său portughez, Bruno Maçaes, care a reiterat sprijinul Portugaliei pentru aderarea României la spaţiul Schengen, informează MAE. Potrivit sursei citate, agenda de discuţii a cuprins teme de interes comun în plan bilateral, cu accent pe consolidarea relaţiilor politice şi economice, precum şi subiecte de actualitate de pe agenda europeană. Cei doi oficiali au avut un schimb de opinii cu privire la situaţia economică şi financiară din UE, consolidarea Uniunii Economice şi Monetare şi agenda viitoarelor Consilii Europene. De asemenea, MAE arată că au fost abordate aspecte legate de viitorul Europei, cele mai recente evoluţii în ceea ce priveşte extinderea UE, politica europeană de vecinătate şi Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, acordând, în context, o atenţie specială Republicii Moldova. “În cadrul discuţiilor, George Ciamba a subliniat necesitatea unei reflectări echitabile a intereselor statelor non-euro în procesul de consolidare a Uniunii Economice şi Monetare, omologul portughez exprimând deschidere faţă de această abordare. Acesta a subliniat, în acelaşi timp, faptul că viitoarea Uniune Bancară trebuie să rămână un proiect incluziv, ale cărui beneficii să fie accesibile tuturor statelor membre UE”, precizează MAE. În comunicatul MAE se menţionează că în ceea ce priveşte viitorul Europei, cei doi oficiali au subliniat faptul că alegeri europene din primăvara anului 2014 vor constitui un test de încredere al cetăţenilor în proiectul european, reliefând importanţa respectării principiilor unităţii şi solidarităţii în cadrul UE. În cadrul întrevederii a fost evocată împlinirea, în 2014, a 40 de ani de la reluarea relaţiilor diplomatice dintre cele două state, la 31 mai 1974, moment care va fi marcat, de către cele state, prin organizarea unor evenimente aniversare. Secretarul de stat portughez pentru afaceri europene, Bruno Maçaes, se află în vizită la Bucureşti, la invitaţia părţii române. Însărcinatul cu afaceri al SUA la Bucureşti s-a întâlnit cu Victor Ponta şi cu noul ministru al Economiei Însărcinatul cu afaceri al misiunii diplomatice SUA la Bucureşti, Duane Butcher, s-a întâlnit, joi, atât cu premierul Victor Ponta, dar şi cu noul ministru al Economiei, Andrei Gerea, au declarat reprezentanţii ambasadei americane la Bucureşti. Aceştia au mai comunicat doar că oficialul SUA a discutat cu premierul şi ministrul Economiei aspecte bilaterale. În luna decembrie, după ce ambasadorul american Mark Gitenstein şi-a încheiat mandatul în România, Duane Butcher, adjunctul şefului misiunii diplomatice a SUA, a devenit Însărcinatul cu afaceri al misiunii diplomatice a SUA. El ocupă această funcţie până la sosirea noului ambasador al SUA în România. ALTE AUTORITĂŢI ŞI INSTITUŢII PUBLICE Mugur Isărescu speră că producătorii ţin preţurile Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, afirmă că ar fi fost adeptul controlului cheltuielilor administrative şi sociale şi nu a fost consultat pe creşterea impozitelor, dar înţelege decizia Guvernului, mai ales că este vorba de o coaliţie. Guvernul poate să stabilească taxe şi impozite pentru că este apanajul său, oferit de Constituţie şi asta în orice stat din lume (...) Ăsta e comentariul instituţiei. Dar să vă spun şi un comentariu personal, ca economist pot să-mi permit. Într-adevăr, în România acum, poate mai mult decât orice este bine să stimulăm munca pe toate căile şi să ţinem sub control cheltuielile administrative şi cheltuielile sociale. Dar asta în condiţiile de echilibru social şi politic. Eu am fost acolo un an de zile, ştiu cât de greu este să ţii un echilibru politic şi unul social. Şi mai ştiu, şi anul trecut este încă o dovadă, că atunci când iei nişte măsuri dar nu mai ai echilibru politic şi social, te duci înapoi cu un an, cu doi, cu trei şi asta costă foarte mult chiar în materie de, să spun, stabilitate financiară, stabilitate a preţurilor. În consecinţă, eu nu mă pot aşeza în poziţia chibiţului, cel care comentează. Cel care e acolo are responsabilitate. Eu ce să spun? Să-mi dau şi eu cu părerea şi ce să spun? Sunt la şezătorile de la televiziuni? Era mai bine aşa, să-l impozităm pe ăla, să-l tăiem pe ăla? Cel care are responsabilitatea, şeful guvernului. Decizia politică ce rol are? Se dă aşa cu băţul? Nu vedeţi ce proces complicat? Se ia în cadrul unei coaliţii. Şi eu am condus un guvern de coaliţie şi ştiu cât de greu e să ... , a spus guvernatorul BNR, întrebat dacă a fost de acord cu măsurile anunţate de Guvern sau dacă a avut alte sugestii. El a arătat că dacă este întrebat de ce nu s-a băgat acolo, ar răspunde că este o chestie de bun-simţ să nu se amestece. Poţi să te bagi undeva unde n-ai responsabilitate şi responsabilitatea şi-o asumă altcineva? Este vorba de o responsabilitate politică imensă. Pot să-mi dau cu părerea în general şi când sunt întrebat îmi dau cu părerea, dar nu pot să intru eu să spun ceva şi altcineva să-şi asume responsabilitatea stabilităţii politice şi sociale. Am încheiat şi partea personală, cam atât pot să vorbesc public. Chiar vă mulţumesc că m-aţi întrebat, a continuat Isărescu. El a început prin a prezenta poziţia instituţiei, care priveşte situaţia mai amplă, a consolidării fiscale pe termen lung, garantată de acordul cu instituţiile financiare internaţionale, susţinând însă, în mod discret, că măsurile fiscale nu au fost discutate cu banca centrală. BNR a revizuit în scădere prognoza de inflaţie pentru anul acesta, dar din 2014 vede scumpiri mai mari BNR a revizuit semnificativ în scădere prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 3,1% la 1,8%, precum şi pentru finele anului 2014, de la 3,1% la 3%, banca centrală anticipând o scădere a ratei sub intervalul de variaţie în prima parte a anului viitor şi apoi o revenire, mai ales din efect de bază. În septembrie faţă de luna anterioară, preţurile de consum au scăzut cu 0,6%, influenţate în mare măsură de ieftinirea pâinii, după reducerea TVA, astfel că rata anuală a ajuns la 1,88%. În prima parte a lunii august Banca Naţională a redus prognoza de inflaţie pentru acest an şi anul viitor, la 3,1%, de la proiecţia anterioară de 3,2%, respectiv 3,3%. Bogdan Chiriţoiu – „Noile taxe şi impozite anunţate de Guvern nu distorsionează piaţa, dacă se aplică tuturor” Noile taxe şi impozite anunţate de Guvern nu distorsionează piaţa atâta timp cât acestea nu afectează vreo companie faţă de alta, aplicându-se tuturor jucătorilor dintr-o industrie, a declarat, joi, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Concurenţial, dacă măsurile se aplică tuturor, nu afectează o companie faţă de alta, acestea nu distorsionează piaţa. Dacă statul nu vine şi spune lui X îi iau, lui Y nu-i iau, dacă vine cu o măsură care spune că tuturor le iau 1%, că pun o taxă pe ceva sau cresc acciza cu 7 eurocenţi pe litru la combustibil, acestea sunt măsuri generale, care îi afectează pe toţi. Nu distorsionează concurenţa, a spus Chiriţoiu. El a adăugat că nicio măsură anunţată la începutul săptămânii de Guvern nu încalcă regulile concurenţiale, menţionând totodată că nici nu a primit vreo plângere în acest sens. Guvernul va introduce o acciză de 7 eurocenţi la litrul de carburant, fie benzină, fie motorină, banii astfel colectaţi urmând să fie vărsaţi într-un fond special destinat investiţiilor în infrastructura rutieră. Totodată, Executivul va introduce plata impozitului pe proprietate pentru construcţiile speciale exceptate până în prezent, a anunţat premierul Victor Ponta, iar ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a confirmat că nu s-au mai făcut derogări, deci vor fi taxate reţelele electrice, eoliene şi hidrologice. Pentru piscină cu destinaţie comericală va fi plătit de asemenea un impozit. Impozitul pe construcţii speciale va fi 1,5% din valoarea construcţiei şi va fi calculat, în cazul infrastructurii de drumuri, şi în funcţie de trotuare şi semne de circulaţie, fiind pus şi pe jgheaburi şi piloni antene telefonie mobilă, radio şi tv, instituţiile publice fiind însă scutite de plată. Impozitul va fi impus atât firmelor româneşti, cât şi celor străine care lucrează în România prin intermediul unui sediu permanent, precum şi firmelor cu sediu social în România înfiinţate conform legislaţiei europene, urmând însă să fie exceptate de la plată instituţiile publice, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, asociaţiile, fundaţiile şi alte persoane juridice fără scop patrimonial, conform proiectului de ordonanţă de urgenţă pentru introducerea impozitului. Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, atacă taxele Guvernului Taxa de 7 eurocenţi pe litrul de combustibil reprezintă „expresia unei nepuţinte”, atât timp cât există alte surse de finanţare neexplorate suficient, indexarea accizei cu inflaţia reprezintă „un nonsens economic”, putând conduce la o spirală inflaţionistă, iar creşterile de pensii şi salarii sunt precum „furatul căciulii”. Pe scurt, astfel a caracterizat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, invitat la Gândul LIVE, noile măsuri anunţate de Guvern pentru anul viitor şi convenite în negocierile cu FMI. „Nu suntem în situaţia să putem să dăm creşteri salariale pentru că economia nu produce. Suntem într-un cerc vicios. Pentru a da creşteri salariale modeste, suntem nevoiţi să punem nişte taxe, adică punem o frână economiei care oricum nu performează foarte bine”, sună avertismentul lui Ionuţ Dumitru. Efectul cumulat asupra inflaţiei al măsurilor anunţate de Guvern, calculat de şeful Consiliului Fiscal, este de 0,5%, el fiind de părere că majorările salariale ar putea fi anulate de creşterea inflaţiei. „Este un impact inflaţionist semnificativ, 0,5-0,6% nu este de neglijat. Poate să fie diferenţa între a atinge ţinta de inflaţie şi a o rata pentru 2014”, este de părere Dumitru. Preşedintele Consiliului Fiscal spune că, în opinia lui, o soluţie ar fi reducerea CAS cu peste 5 puncte procentuale, dar cu condiţia tratării în mod egal, din punct de vedere al taxelor şi impozitelor, a tuturor formelor de venit. Pe de altă parte, autorităţile ar fi trebuit, în opinia sa, să vină şi cu măsuri de reducere a evaziunii fiscale care atinge 14% din PIB. Gândul a calculat că noile taxe şi impozite anunţate de Guvern vor lua fiecărei familii de români, în 2014, un salariu minim. Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, este de părere că impactul în inflaţie al noilor taxe şi impozite anunţate de Guvern va fi unul limitat undeva la 0,2%, fiind de părere că nu va exista o avalanşă de scumpiri. Curtea de Conturi a României a sesizat organele de urmărire penală cu privire la jaful de la ANRP Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, instituţia din subordinea prim-ministrului responsabilă de retrocedări, a intrat în atenţia procurorilor. Curtea de Conturi a României a constat că la ANRP, din 2007 până acum, au avut loc ilegalităţi prin care s-au acordat nejustificat despăgubiri de zeci de milioane de euro. În plus, au fost cazuri în care s-au acordat despăgubiri de trei sau patru ori pentru o singură persoană. Preşedintele ANRP, Gheorghe Băeşu, a vorbit, joi, la Antena 3, despre despăgubirile ilegale. Există situaţii în care lucrurile sunt flagrante, în care s-au dat mai multe hotărâri de despăgubire pentru aceeaşi persoană, a confirmat Gheorghe Băeşu. Traian Băsescu, verificat de Oficiul pentru prevenirea spălării banilor Oficiul pentru Prevenirea şi Combaterii Spălării Banilor s-a autosesizat în urma acuzaţiilor aduse de senatorul PNL Sorin Roşca Stănescu preşedintelui Traian Băsescu, acuzaţii potrivit cărora o parte din banii pentru finanţarea campaniei prezidenţiale a lui Băsescu din 2004 au fost bani negri proveniţi din Cipru. Cifra invocată de către Roşca Stănescu este de 7.000.000 dolari, banii fiind viraţi de o bancă din Cipru. În urma acestor acuze, Oficiul a început verificările. Dacă vor fi descoperite indicii temeinice privind veridicitatea acuzelor, vor fi sesizaţi şi procurorii. ACTUALITATE Ambasadorul Martin Harris - Un sistem judiciar reformat va spori încrederea investitorilor în România Ambasadorul Marii Britanii, Martin Harris, a declarat, joi, că un sistem judiciar reformat va spori încrederea investitorilor în România. Reforma sistemului judiciar din România pune bazele pentru o economie de succes şi funcţionarea eficientă a statului. Un sistem judiciar reformat va spori încrederea investitorilor în România şi va fi capabil de a oferi decizii rapide şi consecvente pentru a sprijini contractele şi soluţionarea litigiilor comerciale. Acesta, la rândul său, va facilita fluxul de fonduri europene, eliminarea blocajelor în instanţele de judecată si în cazul ofertelor contestate. Un proces de achiziţii publice solid şi transparent va asigura că România preia ce e de mai bună valoare din proiectele europene, a susţinut Martin Harris într-un discurs la Facultatea de Drept a Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi. Ambasadorul Marii Britanii a apreciat progresele realizate de România în reformarea sistemului judiciar şi mai ales activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate. Datorită eforturilor combinate ale autorităţilor din România, Comisiei Europeane şi statelor membre, cum ar fi Marea Britanie, care au contribuit cu proiecte şi expertiză, România a făcut progrese importante în ultimii ani în combaterea corupţiei şi reforma sistemului administrativ şi judiciar. Agenţia Naţională de Integritate stabileste noi standarde de etică în viaţa publică. Practicile corupte sunt investigate şi urmărite în justiţie de către agenţiile de aplicare a legii din România. Cadrul legislativ român a fost consolidat şi actualizat în patru noi coduri, care vor transforma aplicarea dreptului civil şi penal si în a face sistemul de justiţie mai previzibil, mai eficient şi mai uşor de accesat, a declarat Martin Harris. Ambasadorul a argumentat necesitatea de a schimba legislaţiei şi de a adopta noile coduri din domeniul justiţiei. Punerea în aplicare a acestor coduri va fi vitală, mai ales cu privire la menţinerea progresului în ceea ce priveşte soluţionarea cazurilor de corupţie la nivel înalt. România are nevoie să se asigure că este echipată cu toate instrumentele legale necesare, inclusiv sisteme de a confisca averile ilicite. Recenta adoptare a legislaţiei care permite confiscarea extinsă este un pas pozitiv pentru România şi este în consens cu conceptul european de “follow the money”. Prin această lege se vor reduce şi reţelele de crimă organizată transfrontalieră, întrucât infractorii nu vor mai putea beneficia de produsul crimei odată ce îţi săvârşesc pedeapsa, a explicat Harris. Martin Harris a dat asigurări că Marea Britanie va oferi în continuare asistenţă României în acest domeniu. ONG-urile îi cer lui Ponta şi Dragnea să pună în dezbatere publică proiectul descentralizării Un număr de 15 ONG-uri îi cer lui Ponta şi Dragnea să retragă proiectul descentralizării de pe agenda guvernamentală şi să-l pună în dezbatere publică, pe motiv că actuala formă a lui este inacceptabilă având în vedere posibile consecinţe grave în segmente ca natura, patrimoniul sau sănătatea. Organizaţiile semnatare consideră că actuala formă a proiectului de lege privind stabilirea unor măsuri de descentralizare este inacceptabilă având în vedere consecinţele grave pe care acest act normativ le-ar putea provoca diverselor segmente ale societăţii: natură, patrimoniu, sănătate etc. De aceea, vă cerem retragerea proiectului de lege privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică de pe agenda guvernamentală şi punerea acestuia în dezbatere publică în temeiul Art. 6 alin. 7 din Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică. Reamintim că o solicitare în acest sens a fost deja înaintată în data de 5 noiembrie 2013, se arată într-o scrisoare deschisă adresată, joi, premierului Victor Ponta şi vicepremierului Liviu Dragnea de 15 organizaţii ale societăţii civile. În scrisoare sunt menţionate patru deficienţe referitoare la prezentul proiect de act normativ, prima dintre acestea fiind favorizarea corupţiei din sectorul administraţiei publice prin plasarea în poziţie de conflict de interese a autorităţilor judeţene (în speţă, Consiliile judeţene vor avea în subordine instituţii a căror menire era să controleze - sub diverse dimensiuni, patrimoniu, mediu etc. - activitatea Consiliilor judeţene). ONG-urile avertizează şi cu privire la apariţia riscului de creare a unor inegalităţi în furnizarea de servicii publice şi a unor efecte negative majore produse în procesul de gestionarea a resurselor umane şi financiare din administraţia publică. A patra deficienţă reclamată este expunerea României la riscul de a pierde accesul la importante sume din fondurile europene prin necorelarea acestor modificări cu actualul cadru instituţional de gestionare a fondurilor europene, în condiţiile în care, deşi scopul declarat este o mai bună absorbţie a fondurilor europene, proiectul nu o oferă nicio strategie cu privire la acest proces. Totodată, vă atragem atenţia că prin aprobarea în regim de urgenţă a prezentului act normativ, lipsit de viziune şi realism, Guvernul României se face vinovat, încă o dată, de ignorarea principiului transparenţei procesului decizional, se mai arată în scrisoare. Pe lângă punerea proiectului în dezbatere publică, ONG-urile cer demiterea persoanelor responsabile de redactarea şi avansarea în procedura de adoptare a acestui proiect de lege privind descentralizarea şi a expunerii de motive aferente. Scrisoarea este semnată de ActiveWatch-Agenţia de Monitorizare a Presei, Asociaţia EPAS, Asociaţia Funky Citizens, Centrul de Resurse pentru Participare Publică, Asociaţia Salvaţi Delta şi Dunărea, Centrul de Resurse Juridice, Asociaţia Pro Democraţia, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, Centrul pentru Jurnalism Independent, APADOR-CH, CENTRAS, TERRA Mileniul III, Fundaţia pentru Parteneriat, Societatea Academică din România şi Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni. În acelaşi context, reprezentanţii mai multor ONG-uri au afirmat miercuri că, prin forma actuală a proiectului descentralizării, autorităţile administraţiei locale vor avea putere absolută în domeniile mediului şi patrimoniului, controlul asupra activităţii fiind imposibil. Coaliţia pentru Mediu, din care fac parte peste 70 de ONG-uri, a anunţat că dacă proiectul va rămâne în această variantă, va face o sesizare la Guvernul României pentru a-l opri şi va sesiza şi Comisia Europeană. Autorităţile locale vor putea demola clădiri de patrimoniu sau vor face proiecte prin care normele de mediu vor fi afectate şi, atâta timp cât autorizaţiile şi avizele necesare vor fi emise tot de ele, nu se va putea face nimic. Dacă se încalcă legea, instituţia de control care ar trebui să reclame astfel de abateri de la lege ar fi tot în subordinea autorităţii care a făcut greşeala, a declarat Dan Trifu, vicepreşedintele Eco-Civica. Taxele locale ar putea fi majorate cu peste 20% Impozitele şi taxele locale vor putea fi majorate suplimentar pentru persoanele fizice cu mai mult de 20%, această limită-maximă la care primarii sunt obligaţi în prezent să se raporteze urmând să fie eliminată de Guvern pentru proprietarii persoane fizice şi menţinută doar pentru firme. Modificarea va fi efectuată prin schimbarea prevederilor Codului Fiscal şi argumentată prin dificultăţile financiare ale autorităţilor locale şi necesitatea protecţiei mediului de afaceri. În prezent, autorităţile administraţiei publice locale pot stabili cote adiţionale la impozitele şi taxele locale faţă de nivelurile aprobate de Guvern doar până la 20%, limită-maximă calculată fără discriminare atât în cazul persoanelor fizice, cât şi în cazul persoanelor juridice. Astfel, conform Codului Fiscal actual, autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale, la propunerea autorităţii executive, poate stabili anual cote adiţionale la impozitele şi taxele locale, în funcţie de următoarele criterii: economice, sociale, geografice, precum şi de necesităţile bugetare locale. La acelaşi articol este prevăzut că aceste cote adiţionale nu pot fi mai mari de 20% faţă de nivelurile aprobate prin hotărâre a Guvernului, iar normele metodologice stabilesc că majorarea este aplicată fără discriminare între categoriile de contribuabili. Guvernul va schimba însă Codul Fiscal şi va introduce o nouă prevedere, prin care acest plafon maxim, de 20%, până la care pot fi majorate suplimentar impozitele şi taxele locale va fi menţinut doar pentru firme. Executivul arată că în prezent autorităţile deliberative a administraţiei publice locale pot stabili cote adiţionale la impozitele şi taxele locale de până la 20% atât în cazul persoanelor fizice, cât şi în cazul persoanelor juridice. Având în vedere dificultăţile financiare ale autorităţilor locale şi creşterea autonomiei locale în luarea deciziilor, ca măsură de protecţie a mediului de afaceri, limita maximă a cotelor adiţionale de 20% a fost menţinută numai pentru persoanele juridice, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de ordonanţă de urgenţă, la capitolul schimbări preconizate. Aceeaşi prevedere se regăseşte şi în textul proiectului de ordonanţă, conform căruia cota adiţională nu poate fi mai mare de 20% faţă de nivelurile aprobate prin hotărâre a Guvernului decât în cazul persoanelor juridice. Un lot de 145 de monede de aur dacice, recuperat din Marea Britanie, a fost adus în România Un lot de 145 de monede de aur dacice de tip Koson, recuperat recent din Marea Britanie, a fost adus în ţară şi va fi prezentat publicului în luna noiembrie, informează Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) din Capitală. Până în prezent, s-au desfăşurat 11 operaţiuni de recuperare şi repatriere a pieselor mijloace materiale de probă, aparţinând tezaurelor dacice sustrase: brăţări de aur, piese numismatice şi arheologice, din aur şi argint, provenite din zona Sarmizegetusa Regia, exportate ilegal (respectiv patru în 2007, una în 2008, una în 2009, una în 2011, două în 2012 şi două în 2013). Acţiunile de recuperare au avut drept obiect piese de patrimoniu repatriate prin aplicarea Convenţiei UNIDROIT sau a Convenţiei europene de asistenţă judiciară reciprocă, din Franţa, Elveţia, Germania, Spania, Irlanda, Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie. Ca urmare a acestor acţiuni au fost readuse în ţară, urmând a se pronunţa în continuare asupra lor instanţele de judecată, 13 brăţări dacice regale de aur, cântărind 12,633 kg, două umbones de scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale reale şi fantastice, 289 de monede de aur şi argint, precum şi 14 podoabe dacice de aur. Acestora li se adaugă alte 142 monede dacice de aur de tip Koson şi cinci stateri de aur de tip Lysimachos, emişi în secolele II-I î.e.n., la Tomis şi Callatis, un depozit de unelte şi arme de fier, precum şi 73 de monede de argint şi bronz, recuperate de autorităţile judiciare pe teritoriul României, între anii 2009 şi 2013. Cele 145 de monede din aur dacice, readuse în ţară acum, sunt stateri emişi de regele Koson (cca 44 - 29 î.e.n.), unul dintre urmaşii lui Burebista, care a controlat o parte a Daciei, inclusiv zona capitalei - Sarmizegetusa Regia. Dintre acestea, 81 de piese aparţin variantei cu monogramă pe revers, iar celelalte 64 monede fac parte din varianta fără monogramă. Monedele regelui Koson sunt singurele emisiuni dacice care poartă o legendă scrisă cu caractere greceşti, menţionând numele suveranului emitent. Monedele au fost bătute din aur rafinat şi aluvionar (provenit din Dacia), în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44 - 29 î.e.n. Datorită acestor monede, se cunosc în prezent mai multe nu numai despre istoria politică, dar şi despre viaţa economică, socială şi arta şi religia Daciei în anii care au urmat dispariţiei lui Burebista. Conform datelor existente în prezent, toate aceste monede extrem de rare au fost obţinute în mod ilicit de persoane implicate în activităţi ilegale de detecţii şi săpături în zona Sarmizegetusa Regia, fiind ulterior scoase în mod clandestin din România şi puse în vânzare pe piaţa internaţională numismatică din Europa şi SUA. Cele 145 de monede dacice de aur de tip Koson, recent readuse în ţară, vor fi prezentate publicului în cursul lunii noiembrie, la o dată care va fi comunicată ulterior. Românii economisesc în medie 40 euro lunar, faţă de 181 în Austria Persoanele care economisesc în România au pus deoparte, în medie, 40 de euro lunar în ultimele 12 luni, faţă de 181 euro în Austria sau 90 de euro în Slovacia, iar doi din cinci români preferă să economisească fără să utilizeze produse din sectorul financiar, potrivit unui raport al Erste Group. Românii sunt pe primul loc în Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte importanţa acordată de populaţie economisirii, notează Erste. Astfel, 84% dintre români consideră că economisirea este importantă, faţă de o medie de 77% la nivelul statelor din Europa Centrală şi de Est, reiese dintr-un sondaj realizat de IMAS International pentru Erste Group. La polul opus, economisirea este importantă pentru 65% dintre cehi, 71% dintre slovaci şi 72% dintre austrieci. Dintre statele din Europa Centrală şi de Est, doar Austria, Slovacia şi România au înregistrat o majorare a sumei economisite lunar de populaţie în ultimele 12 luni. Doar 19% dintre români sunt satisfăcuţi de suma pe care reuşesc să o pună deoparte lunar, iar aproape două treimi dintre persoanele care economisesc în România vor să menţină sau să majoreze în următorii cinci ani sumele acumulate. Totodată, gradul de penetrare a produselor de economisire disponibile în sectorul financiar este încă redus în România, relevă studiul Erste. Astfel, doar 20% dintre români folosesc în acest sens o asigurare de viaţă, faţă de jumătate dintre cehi şi slovaci. Totodată, trei sferturi dintre români nu utilizează deloc servicii de internet banking, procentaj depăşit doar în Serbia (86%). Cehii şi slovacii sunt cei mai avizi utilizatori din regiune ai serviciilor bancare online, doar 36%, respectiv 37% dintre aceştia afirmând că nu folosesc internet banking. În Austria şi Ungaria, aproximativ jumătate din populaţie nu utilizează online banking. Ungurii sunt cel mai bine informaţi din regiune cu privire la dobânzile la carnetele sau conturile de economii şi îşi compară ratele cel puţin o dată pe an, în timp ce aproximativ o treime dintre austrieci nu ştiu valoarea dobânzii pe care o primesc la carnetele de economii, notează Erste. Barometrul Erste Group privind economisirea 2013 realizat de IMAS International pentru Erste Group analizează comportamentul, atitudinile, motivele şi îngrijorările oamenilor privind economisirea şi a fost realizat prin interviuri telefonice cu 500 de respondenţi din fiecare ţară, cu vârsta peste 15 ani, în Austria, Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, România, Serbia şi Slovacia, în septembrie 2013. Preşedintele Senatului şi primul-ministru, invitaţi de Casa Regală la un prânz cu Regele Mihai I al României. Casa Regală a României a organizat, joi, un prânz la Palatul Elisabeta, cu ocazia aniversării regelui Mihai. La eveniment au fost invitaţi politicieni, diplomaţi şi alte personalităţi din România şi din Republica Moldova. Printre aceştia s-au aflat Crin Antonescu, preşedintele Senatului României, şi premierul Victor Ponta. Prânzul regal face parte din seria activităţilor organizate cu ocazia sărbătorii zilei de naştere a lui Mihai. Potrivit Agerpres, tot joi, a fost organizat, la Sala Radio, un concert extraordinar al maestrului Dan Grigore, pianist al Casei Regale, dedicat zilei onomastice a regelui Mihai, în prezenţa principesei moştenitoare Margareta, a principelui Radu şi a principelui Nicolae. Regele Mihai I al României a împlinit pe 25 octombrie 92 de ani, dar îşi sărbătoreşte public ziua de naştere şi onomastica pe 8 noiembrie, de Sfinţii Mihail şi Gavriil. Majestatea Sa, Regele Mihai, va deschide vineri, la ora 10.00, porţile Palatului Elisabeta tuturor celor care doresc să îi ureze la mulţi ani cu ocazia zilei de naştere şi zilei onomastice. La ora 11.00, va ieşi în balconul palatului pentru a saluta oaspeţii. În grădina Palatului Elisabeta va avea loc, timp de trei sferturi de oră, un concert. Intrarea este liberă, fără invitaţii, potrivit RTV.
Posted on: Fri, 08 Nov 2013 12:47:22 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015