URA DE AFARĂ NU POATE ÎNFRÎNGE UN POPOR, DACĂ NU ARE ALĂTURI - TopicsExpress



          

URA DE AFARĂ NU POATE ÎNFRÎNGE UN POPOR, DACĂ NU ARE ALĂTURI TRĂDAREA DINĂUNTRU!... TRĂDAREA ÎNSĂ, POATE ÎNFRÎNGE SINGURĂ UN POPOR CĂRUIA NU-I MAI PASĂ DE PROPRIA LUI LIBERTATE! „O VIAȚĂ AVEM, ROMÂNI !... ȘI-O CINSTE !... DEȘTEPTAȚI-VĂ, CĂ AM DORMIT DESTUL !” ( Mihai Pătrașcu Vodă... cunoscut drept MIHAI VITEAZU ) Oare cînd amintirea ștearsă a ce am fost cîndva ne va trezi la realitatea nimicniciei noastre de azi? Oare cînd nația asta bătută de furtunile sorții și de Dumnezeu se va trezi din somnul propriei ei rațiuni, care a dat naștere monștrilor care o conduc și o înjosesc azi? Oare cînd rana cuțitului ajuns la os va începe a ne durea? Oare cînd disprețul cu care sîntem tratați de națiile care ne înconjoară, ne va fi de ajuns? Oare cînd ne vom sătura să fim cobaii, groapa de gunoi și piața tuturor resturilor Europei? Oare cînd ne va ajunge să fim tratați ca slugi și înșelați de toți cei care își caută o piață de desfacere a produselor pe care alții le refuză? Oare cînd vom simți că prețurile pe care Europa „unită” ne tot cere să le aducem la „nivel european” sînt plătite dintr-un salariu de 10-12 ori mai mic decît au cei care ne cer insistent acest lucru? Oare cînd vom înțelege că pășim deja pe calea prin care vom fi definitiv îngenuncheați și învinși, așa după cum vor toți tîlharii ăștia care „ne ajută”? Oare cînd vom înțelege că sîntem trădați și vînduți pe treizeci de arginți calpi de chiar cei pe care i-am ales să apere țara și neamul de tot și de toți cei care ne vor răul? Oare cînd vom înțelege că se poate face mai mult bine decît rău în această țară, dacă am avea în guvern și în parlament oameni deciși să facă acest bine?... Unele decizii par a fi la mintea oricărui cocoș tîmpit, și totuși, deciziile luate de cei care ne conduc, sînt diametral opuse binelui comun. Oare de ce?... Sînt atît de idioți încît nu văd soluția simplă și bună pe care o vede oricine?... Sau poate că nu sînt idioți de loc și urmăresc un scop care devine din ce în ce mai evident pe măsură ce trece timpul?... Iar timpul trece și noi nu facem nimic!... Cu ani în urmă, prin referendum, societatea în ansamblul ei, a hotărît ca parlamentul să fie format dintr-o singură cameră, cu 300 de parlamentari. Nici pînă în ziua de azi nu s-a luat în considerare hotărîrea societății... Unii spun plini de emfază că la noi, tradiția este ca parlamentul să fie format din două camere... Dar oare tradiția spune și că din peste 600 de (ne)oameni?... Care tradiție? Tocmai la această tradiție nenorocită țin ei atît de mult, cînd pe toate celelalte, pe cele care înseamnă ceva pentru poporul ăsta, încearcă din răsputeri să le distrugă? Și tocmai acum i-a apucat respectul pentru tradiție, cînd toate societățile de pe glob încearcă să se reînnoiască și să se dezvolte, încercînd (și prea rareori reușind) să înlocuiască ce este rău cu ceea ce este bun? Vor, conform tradiției, două camere care să facă ce?... Să se calce pe picioare ca în autobuz, dezbătînd și votînd aceleași legi, decrete și ordonanțe?... Și uneori chiar votînd una împotriva celeilalte?... Referendum-ul a hotărît 300 de parlamentari... Și acum avem mai mulți parlamentari chiar decît aveam înainte, datorită sfintei și binevenitei legi a redistribuirii mandatelor, o lege care poate și este făcută special ca să ascundă sub poleiala legalității orice matrapazlîc care se face la urne, distribuind și redistribuind, ca la piață, mandate de parlamentar chiar și celor pe care nu i-au votat decît familia și poate vecinii de scară!... Dar care sînt necesari acolo pentru bunul mers al marelui jaf care ne macină societatea în ansamblu. Te-ar putea apuca și rîsul, dacă problema nu ar fi atît de gravă și de plîns! Nici măcar nu-i interesează ce s-a hotărît la referendum... Și atunci, de ce l-au mai organizat?... Doar ca să nu se spună despre ei că nu ascultă vocea poporului?... Păi... nici n-o ascultă... așa că chiar asta și spun eu cu voce tare în speranța că cineva mă va auzi!... Conducătorii noștri dau pe „vocea poporului” aceeași ceapă degerată ca pe orice lucru bun care ni s-ar putea întîmpla!... Nu-i interesează țara, nu-i interesează poporul... de fapt, nu-i interesează nimic în afara propriei bunăstări și a scopului pe care și l-au propus!... Pentru că trebuie să fii ori de rea credință, ori un idiot patentat ca să nu vezi că există un scop!... La ce altceva să te gîndești dacă nu la o lucrare toxică menită a ne distruge societatea și tradițiile, menită a ne subjuga pe noi, cetățenii, unei alte dimensiuni sociale, străină de noi și de nevoile noastre? Oare cînd vom înțelege că toți cei care ne conduc, disprețuindu-ne în același timp, trăiesc de pe spinarea noastră, luîndu-și salariile din taxele și impozitele sub care ne-au îngropat ca sub bulgării înghețați ai unui mormînt? Cînd vom înțelege că fără noi, ei sînt pleavă și praf în vînt, pentru că noi, prin alegerile pe care le facem, îi punem acolo de unde ei să ne poată călca în picioare?! Cînd vom reuși să le vedem minciuna din glas și disprețul din privire atunci cînd încearcă să ne convingă să-i votăm? Oare cînd vom înțelege că pînă și „capitaliștii” noștri ne vor răul nouă și își vor binele numai lor? Pentru că ceea ce se întîmplă la noi și cu noi nu este „capitalism”… este un jaf generalizat și de cea mai joasă și abjectă speță, un plan minuțios urmărit și dus la capăt de o întreagă clasă politică și de afaceriști veroși. Și uneori, ca să pară a fi doar o stare trecătoare, o fază necesară a unui proces implacabil de formare a unei „noi clase mijlocii”, lăsat la cheremul oricărui nenorocit care a întrevăzut o cale de a se îmbogăți rapid, ilegal, inuman și fără nici o consecință a faptelor sale! Iar noi, toți ceilalți, nu sîntem nimic altceva decît victimele lor, jefuite la fiecare pas, peste tot și de catre toți! Sîntem jefuiți de orice buticar și de orice neica nimeni ajuns „stăpîn” de bodegă. Sîntem jefuiți de orice piețar tarabagiu, de orice „patron” care cu bani și relații și-a încropit o firmă în care își înjosește și exploatează angajații, amenințîndu-i cu „pierderea locului de muncă” și plătindu-i cu salariul minim pe economie pentru ca el, „patronul”, ca să nu plătească nimic la stat… dar să bage în buzunarul propriu cît mai mult. Sîntem jefuiți și disprețuiți de chiar statul care ar trebui să ne apere. Plătim rușilor pe gaz cel mai mare preț din Europa, și noi înghețăm de frig în case pentru că la salariile pe care le avem, trebuie să facem economie… deși prețul a fost și este negociabil… și contractual a fost semnat de guvernul român!... Resursele energetice au fost vîndute firmelor străine sau „băeților dăștepți” … și contractele au fost semnate de guvernul român!... Avem încă aur și metale rare de sute și sute de miliarde de dolari în filoane pe care le golesc și le seacă străinii, în timp ce statul nu mai extrage nici un gram de aur, deși țara are datorii de peste 92 de miliarde de dolari la FMI și Banca Mondială… și contractele au fost semnate de guvernul român!… Datoriile însă, nu le plătește guvernul român din buzunar, ci din pix, pe cînd poporul român le plătește din muncă și din taxe și impozite mai împovărătoare chiar decît pe vremea fanarioților!... În subteran și pe platoul continental al Mării Negre avem petrol și gaz pe care îl extrag străinii, în timp ce noi importăm benzină de la firme străine, la prețuti fabuloase… și contractele au fost semnate de guvernul român!... Și toate contractele, deși sînt de interes public și oricine ar putea avea teoretic acces la ele, sînt „clasificate” sau au clauze secrete, pentru ca noi să nu știm și să nu aflăm cum sîntem jefuiți!... Și contractele și clauzele, au fost semnate de guvernul român, iar prin secretizarea lor, acesta a încălcat legea!... Guvernanții nu mai știu ce taxe să mai inventeze, nu mai știu pe ce să mai pună impozite, nu mai știu ce să mai amendeze! Cei mai oportuniști și mai nerușinați dintre cei pe care zoaiele tranziției i-au scos la lumină în ultimii 24 de ani, au condus ministere, instituții ale statului și firme sau ne-au făcut legi. Ceilalți, doar ne-au batjocorit și ne-au rîs în nas după ce s-au îmbogățit. Am ajuns bătaia de joc a tuturor! A străinilor, a propriilor noștri conducători politici, economici și spirituali, a Europei și a lumii! Am ajuns să ne înjosim noi înșine în fața tuturor, acceptând orice, oriunde și oricînd, fără a reacționa. Am ajuns să primim și să mulțumim frumos pentru tot ce alții aruncă. Am ajuns ca Istoria noastră să fie subiect de interpretare și discuții pentru toți escrocii și profitorii lumii care ne înconjoară ca o haită de jivine hămesite. Istoria noastră așa cum este Ea... cu victorii, cu înfrîngeri, cu bune și cu rele, cu suișuri și coborîșuri, cu jertfe și trădări, cu eroi și cu trădători… Este Istoria noastră, și trebuie să ne-o asumăm așa cum timpul și oamenii au scris-o!... Este Istoria unei nații și a unui popor care a trăit aici, pe acest pămînt, încă de pe vremea cînd cei care ne-o pun acum la îndoială, nici nu existau, nici pe pămîntul lor de azi, nici pe un alt pămînt!... Nu existau, pur și simplu!... Erau doar praf și pulbere în stepele din centrul Asiei! Iar ei, acum, au nerușinarea să discute și să interpreteze Istoria noastră deja trecută… Istoria noastră deja înfăptuită… Istoria noastră sfîntă deja scrisă de atîția străbuni jertfiți pe altarul libertății noastre de azi!... Iar noi vorbim despre asta doar în treacăt, ca într-o glumă proastă și fără haz!... Iar cei care ne conduc, tac!... Oare de ce?... Nu-i interesează Istoria propriului neam și a propriei țări? Nu-i interesează cum Istoria neamului și țării lor este percepută în lumea largă? Nu-i interesează cum Istoria țării pe care o conduc este terfelită și călcată în picioare de toți neaveniții pe care societatea de azi îi scoate la suprafață ca pe orice murdărie ieșită la lumină din apele tulburi și soioase ale veșnicei noastre tranziții?... Tranziție către ce?... Către neant?... Dacă pe mine sau pe tine nu ne interesează Istoria țării care ne este patrie și cămin… asta e treaba noastră, să ne fie rușine! Sîntem doi nenorociți pe care nu-i interesează Istoria țării lor… și gata!... Dar dacă pe conducătorii țării mele nu-i interesează Istoria țării lor, permițînd oricui să ne jignească poporul fără a suporta consecințele, și mai rău, să ne ceară reinterpretarea Istoriei deja scrise cu sînge de neamul românesc fără ca cineva să-i facă să muște țărîna, asta este cu totul altceva! Pentru că atunci cînd conduci un stat, nu taci și nu întorci celălalt obraz cînd ești jignit și terfelit ca nație și ca popor dacă nu ai un interes în asta! Iar cînd ai un interes în asta, înseamnă că te-ai vîndut lor! Nu știu pe ce… pe bani, pe funcții, pe posturi, pe voturi… Nici nu mă interesează!... Iar cînd te-ai vîndut altora, ești un trădător … un vînzător de neam și țară!... Qvod erat demonstrandum!... Am abandonat Moldova ca pe o zdreanță atunci cînd am fi putut s-o readucem la sînul Patriei Mamă! Pentru această trădare de neam pe care am lăsat-o în voia uitării ca pe un fapt divers oarecare, să mulțumim celor care au semnat primii, înaintea tuturor și fără să le-o ceară cineva, recunoașterea Moldovei – a unei provincii românești transformată arbitrar într-o republică unională sovietică – drept stat independent, pecetluindu-i soarta încă o data și poate pentru ultima! Altădată, cînd nația asta era ceva în lumea de atunci, cînd eram conduși de Domni ce voiau binele poporului și țării lor, vînzarea de neam și de țară se pedepsea cu luarea capului sau cu tragerea în țeapă! Acum… trădarea se pedespsește cu încă o funcție în partid, în guvern, în parlament sau în diplomație, sau cu încă un cont într-o bancă străină care respectă cu sfințenie principiul „secretului bancar”. Permitem ca Istoria nemului românesc să fie terfelită și interpretată de maghiari, după ce le-au fost acordate drepturi mai multe chiar decît au românii în țara lor! Le permitem să ne batjocorească drapelul, țara, neamul, eroii, fără nici o consecință a faptelor lor! Lăsăm Ardealul la voia vînturilor ce sulfă tot mai aprig dinspre apus, permițîndu-le ungurilor să pretindă și să susțină că a fost și trebuie să fie din nou al lor, uitînd, reinterpretînd și ignorînd ca niște lași mincinoși și perverși propria lor Istorie! Cît poate fi de mic, mîrșav și de nimic cel care își falsifică și își rescrie singur propria Istorie, falsificînd-o și pe a altuia în același timp, doar din dorința bolnavă și perversă de a revendica un pămînt care n-a fost niciodată al lui?... Rod al atîtor ani de minciună și trădare, am ajuns ca moldovenii să ne urască pe măsura disprețului nostru pentru ei. Au reușit să dezbine Mama de Fiică și Surorile între ele. La fel vor face și cu Ardealul cîndva!... Au reușit deja să dezbine poporul român, lăsînd Prutul însîngerat să despartă frații între ei! Acum urmează doar să rupă în bucăți ce a mai rămas din țara asta!... Și nu le va fi greu, pentru că noi nu ne mai iubim țara așa cum o iubeau cei care s-au jertfit pentru ea în atîtea veacuri de Istorie!... Nu ne mai respectăm țara, nu ne mai respectăm Istoria, nu ne mai respectăm drapelul, nu ne mai respectăm instituțiile, nu mai respectăm legile, nu ne mai respectăm nici pe noi înșine!... Mă întreb cu durere și cu teamă… cine va pune mîna pe armă atunci și dacă va veni vreodată vremea și țara ne-o va cere? Cine va apăra țara asta și pămîntul ei?... Cine îi va fi scut și spadă în fața tăvălugului de foc și fier?... Eu da, cu siguranță!... Și poate încă vreo cîțiva pe care îi doare sufletul de țara și de neamul lor!... Dar voi, ceilalți?... Voi cei mulți, care sînteți, vreți, nu vreți, „poporul român”!... Cine o apără chiar acum, în timp ce eu scriu cu durerea în suflet aceste rînduri?... Cine o apără chiar acum, în timp ce voi le citiți?... Pentru că în chiar aceste momente sîntem invadați pas cu pas și clipă de clipă, aproape fără a ne da seama!... Întîmplător, doar întîmplător, nu este vorba de nici un tăvălug de foc și fier!… În ziua de azi, pentru a îngenunchea o țară și un popor, nici nu mai este absolută nevoie de mari armate sau de arme de foc… împotriva cărora mai poți lupta cumva cu speranța că poți învinge!... Astăzi sînt destule și suficiente trădările din interior, îndatorările la bănci și fonduri internaționale, vînzarea resurselor strategice, energetice și minerale, ca și acceptarea și impunerea fără crîcnire a unor legi care nu ne aparțin, care nu au nici o legătură cu noi sau cu tradițiile noastre, care nu ne fac nici un bine ci doar un imens rău, pe care nu le înțelegem și care nu au nici o legătură cu dreptatea sau cu respectarea ei!... Și dacă nu ne trezim acum, în al unsprezecelea ceas, vom fi învinși fără luptă, doar prin trădare, la masa verde a unei Istorii pervertite și străine de noi și de tradițiile noastre, care nici nu ne va lua în seamă existența!... Și chiar acum, în aceste momente, în care noi călcăm împleticiți pe drumul plin de gropi al unei Istorii bolnave, ei ne pun la îndoială existența multimilenară pe un pămînt stropit cu sînge de toți cei care l-au iubit și l-au apărat din veacul vecilor. Și chiar în aceste momente, ei rescriu încrîncenați propria noastră Istorie, scoțîndu-ne din paginile ei însîngerate ca pe o greșeală remediabilă din condeiul lor înveninat… Și la sfîrșit, cînd își vor fi terminat lucrarea otrăvită, pămîntul nostru frumos și bogat, mormîntul sfînt al bunilor și străbunilor noștri, nu va fi decît un alt teritoriu de administrat după legile lor strîmbe, o altă colonie locuită de un alt popor de sclavi înjugați la carul bunăstării lor nemeritate, jefuite, ca mereu și mereu, altora!... Și ca să nu existe nici o urmă de îndoială asupra viitorului nostru și a cea ce ni se pregătește, ca întotdeauna în cancelariile străine, iată ce afirma, poate doar luîndu-l gura pe dinainte sau poate din aroganță, cu doar ceva vreme în urmă despre români și România, Jean-Marie Le Pen, om politic francez: „Îmi pare rău că trebuie să v-o spun, dar acest pămînt e prea frumos şi prea bogat ca să-l puteţi păstra fără luptă. Vi-l vor lua!”… Și cînd vom fi învinși și nu vom mai avea cale de întoarcere, ce vom face?... Cînd vom simți cu adevărat jugul strîngîndu-ne grumazul, ce vom mai putea face înlănțuiți și ferecați sub lacătele unei sclavii pe care am fi putut-o evita dacă ne-am fi trezit la vreme și am fi ascultat glasul stins al unei rațiuni somnolente și al unei inimi încă palpitînde? Vom accepta jugul fără a crîcni?... Vom tăcea… nu vom vedea… și nu vom auzi nimic?… Oare vom simți ceva?... Oare sîntem muți, orbi și surzi și simțurile noastre au amorțit înghețate?... Sau doar dormim un somn bolnav și incurabil la care am fost condamnați fără judecată de cei care ne vor îngenuncheați și înlănțuiți în „noua ordine mondială”? Oare am ajuns și sîntem deja o nație bolnavă și drogată?... Ori poate că, pur și simplu, nu ne mai interesează și nu ne mai pasă!... Oare nu vedem că asta și vor toți cei care ne sapă groapa încă înainte de-a fi murit, sperînd să ne poată îngropa de vii?... Sper și îmi doresc din tot sufletul și cu toată ființa mea ca nația asta să nu fi murit deja și ca în venele ei să mai clocotească sîngele ca apele mării în furtună, așa cum milenii la rînd i-a clocotit cu o sfîntă dragoste pentru pămîntul care a hrănit-o și care i-a fost adăpost în vremuri de restriște și cămin în vremuri de liniște și pace! Și îmi doresc ca inima ei să mai bată încă adînc și tulburător, ca dangătul înălțător al Clopotului Reînvierii Neamului!... Îmi doresc ca noi să nu ne uităm moșii și strămoșii, și îmi doresc să ne amintim de cei care au ținut piept atîtor hoarde venite de aiurea pentru a ne lua libertatea și pămîntul și apa și pîinea de pe masă... „Și cum veniră, se făcură toți o apă și-un pămînt!”… Îmi doresc să reînviem ca neam și ca țară! Îmi doresc să ne reocupăm locul meritat în lume și în Istoria ei… pentru că altfel… generațiile care vor veni în urma noastră vor privi în jur cu ochii încruntați și dinții încleștați, ne vor privi pe noi și ne vor întreba cu glas tunător ce pămînt și ce țară le-am lăsat moștenire!… Și ne vor cere socoteală pentru tot ce am uitat, pentru tot ce am trădat și vîndut pe treizeci de arginți, și pentru toată lașitatea noastră de azi!... Și atunci… ce le vom spune?... Cum vom putea privi în ochii lor?... Cum ne vom disculpa în fața lor și a Istoriei ce va să vină?... URA DE AFARĂ NU POATE ÎNFRÎNGE UN POPOR, DACĂ NU ARE ALĂTURI TRĂDAREA DINĂUNTRU!... TRĂDAREA ÎNSĂ, POATE ÎNFRÎNGE SINGURĂ UN POPOR CĂRUIA NU-I MAI PASĂ DE PROPRIA LUI LIBERTATE! „O VIAȚĂ AVEM, ROMÂNI !... ȘI-O CINSTE !... DEȘTEPTAȚI-VĂ, CĂ AM DORMIT DESTUL !” ( Mihai Pătrașcu Vodă... cunoscut drept MIHAI VITEAZU )
Posted on: Mon, 09 Dec 2013 17:38:28 +0000

Trending Topics



Recently Viewed Topics




© 2015